271,675 matches
-
a fost mutat la intersecția Căii 13 Septembrie cu Str. Izvor, și a fost redezvelit în data 13 Septembrie 1990 în fața Hotelului JW Marriott, unde se găsește și la ora actuală. În prezent, este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2269, , sub denumirea "Monumentul pompierilor din Dealul Spirii". La 13 septembrie 1848 trupele otomane ce intrau în București pentru a calma situația explozivă provocată de revoluție sunt întâmpinate de compania de pompieri, cu un efectiv de
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roșu pompeian, care îmbină elementele arhitectonice, materialele folosite și decorațiunile exterioare și interioare, într-un ansamblu arhitectural deosebit, a fost declarată monument istoric, fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, Municipiul București, cu .
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
, cunoscută anterior sub denumirea de Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor, este o clădire construită în perioada 1965-1969 în municipiul Suceava pentru a servi ca lăcaș de cultură al sindicatelor din oraș. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 20A, în Piața 22 Decembrie, în centrul orașului. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
în perioada 1965-1969 în municipiul Suceava pentru a servi ca lăcaș de cultură al sindicatelor din oraș. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 20A, în Piața 22 Decembrie, în centrul orașului. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Clădirea a fost proiectată de Nicolae Porumbescu (1919-1999), figură proeminentă a arhitecturii românești, autor al unui număr impresionant
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
la conducătorii județului Suceava pentru a aloca fonduri în scopul realizării monumentului. Printre primii care au contribuit cu bani la construirea monumentului s-au numărat prefectul județului Suceava, Orest Onofrei (care a contribuit cu suma de 1000 RON), și primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Șerban. În noiembrie 2006, Asociația Culturală „Bucovina viitoare” a lansat un concurs de proiecte pentru un bust al lui Ion Grămadă, la care erau invitați toți sculptorii bucovineni. Propunerile erau așteptate a fi depuse până la data
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
este un muzeu organizat între anii 1976-1977 în municipiul Suceava. El funcționează într-o clădire construită la începutul secolului al XIX-lea, în Parcul Central al orașului, pe Strada Ștefan cel Mare nr. 23, ce a funcționat în trecut ca Școala populară (Haupschule) de băieți din Suceava. Clădirea în
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
este un ansamblu de clădiri cu valoare de patrimoniu construit în perioada 1891-1903 în municipiul Suceava pentru a servi ca spital districtual. El se află situat pe Bulevardul 1 Mai nr. 21, în cartierul Areni. Ansamblul de clădiri vechi ale Spitalului Județean Suceava a fost construit între anii 1891-1903 în timpul mandatului primarului Franz Des Loges
Spitalul Vechi din Suceava () [Corola-website/Science/321919_a_323248]
-
la aceeași universitate. În 2006 a devenit licențiat în drept, profilul Jurisprudență, specialitatea drept, la Universitatea de Studii Europene din Moldova. În perioada 1991-1993 a ocupat poziția de specialist la «Centrul pentru prevenirea și reabilitarea victimelor minore "Minor"», afiliat Primăriei municipiului Chișinău. A îndeplint funcția de economist la "Euro Est Hundel" Ltd Moldova, apoi a lucrat la "Voyage" Ltd Moldova. În intervalul anilor 1995-1998 a fondat Grupul Financiar Moldo-American "Angels", pe care l-a condus până în 2001. Între 2001-2010 a îndeplint
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
este un deal de lângă municipiul Săcele, la 5 km sud-est de orașul Brașov. Altitudinea maximă este 1.185 metri. În martie 2005 s-a descoperit un zid de piatră de 1.8 metri grosime și 1 metru înălțime, în partea superioară a dealului, pe o
Bunloc () [Corola-website/Science/321361_a_322690]
-
5% sau 1.732.944 alegători. Cea mai mare prezență este la Basarabeasca, unde au votat 73% din alegători, fiind urmată de Dondușeni - 65,33 %, Chișinău - 64,92%, Ocnița - 62,58%, Rezina - 62,08%, Telenești - 62,05%, Ialoveni - 61,19%. Municipiul Bălți a înregistrat o prezență la vot de 58,7% din alegători, iar UTA Găgăuzia - 52,16%. Și peste hotarele republicii numărul celor care au votat prezintă un record. Conform informațiilor Comisiei Electorale Centrale, în total, au votat 64 200
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2010 () [Corola-website/Science/321374_a_322703]
-
natal, s-a alăturat echipei. În urma acestor evenimente și al altor acțiuni astronomice ulterioare, s-au cristalizat principiile ce stau la baza funcționării noastre ca grup și denumirea sa: Astroclubul Borealis. Ieșirile regulate la observații în diferite locații atât în municipiu cât și în jurul Clujului, dar și organizarea și participarea la evenimente importante cu ocazia Anului Internațional al Astronomiei (2009) au făcut ca Astroclubul Borealis să fie tot mai cunoscut publicului clujean. Aceste activități, combinate cu pasiunea pentru astronomie și dorința
Astroclubul Borealis Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/321389_a_322718]
-
Ea face parte din ansamblul curții familiei Negruzzi. În curtea bisericii se află mormântul scriitorului Costache Negruzzi, monument istoric cu codul . Satul Hermeziu este situat la o distanță de 5 km de șoseaua Iași - Ștefănești și la 36 km de municipiul Iași, pe malul drept al râului Prut. La începutul secolului al XVIII-lea, satul purta numele de Trifeștii vechi. În anul 1807, Sofia Hermeziu, o proprietară din Basarabia, mama scriitorului Costache Negruzzi (1808-1868), s-a căsătorit cu Dinu Negruț, primind
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală tip paleontologic) situată în județului Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Bârnova. Ea se află la sud de municipiul Iași, lângă releul de televiziune de pe Dealul Repedea, și se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare. Ca poziție geografică, rezervația se află la limita dintre Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei și la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea. În
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
pericole printre care menționăm: defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și PC Varlaam Merticariu - Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor. La acest eveniment au participat Constantin Simirad - primarul municipiului Iași, senatorul PDSR Vasile Mocanu și viceprefectul Valentin Soroceanu. Cu prilejul anului omagial închinat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la 23 aprilie 2004 a fost amplasată pe clădirea bisericii o placă memorială de marmură, care a fost sfințită de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Ea se află pe strada Logofăt Tăutu nr. 16 din centrul orașului Hârlău (județul Iași), la o distanță de 74 km de municipiul Iași. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul . Ea este considerată parte a ansamblului Curții domnești din Hârlău, alături de ruinele curții domnești. Biserica a servit drept model
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Curtea domneasca din Hârlău este o curte domneasca atestata pentru prima dată în anul 1384 în orașul Hârlău, la o distanță de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Ansamblul curții domnești din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1409, având codul și fiind format din 2 obiective: Curtea domneasca din Hârlău
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
Biserica de lemn din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Cuștelnic se află în imediata vecinătate a municipiului Târnăveni, de care și aparține, până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și spiritual a comunității românești de odinioară: biserica ortodoxă
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș. Edificiul a fost construit între anii 1864-1866, fiind renovat în 1932 și 1945. Este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9 din sectorul 3. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1983, . Construirea templului s-a făcut la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației "Comunitatea Cultului Israelit Modern" din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
1992 privind stema țării și sigiliul statului; c) sigla, reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conținând abrevierea sintagmei "evidența persoanelor" - "evp" -, poziționat sub fotografie și încadrat la stânga de codul structurii emitente și de simbolul județului sau, după caz, al municipiului București, la dreapta; d) fondul - fonta de siguranță - cuprinde curbilinii de siguranță, asemănătoare celei aplicate pe bancnote, care, prin desenul complex, combinația de culori și procedeul de imprimare, asigură protecția împotriva falsificării. Informațiile pe care le înglobează sunt: Pașaportul face
Carte de identitate () [Corola-website/Science/316419_a_317748]
-
Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în perioada interbelică, Organizația PNL Rădăuți a sprijinit financiar lucrările de amplasare a bustului. Bustul lui Gheorghe Flondor a fost amplasat în vecinătatea Primăriei municipiului Rădăuți, fiind dezvelit la data de 23 mai 2008, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a liderilor locali ai Organizației PNL . Pe partea stângă a bustului
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
este o clădire istorică din municipiul Iași, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea și refăcută în perioada 1902-1905, în care se află reședința mitropoliților Moldovei și Bucovinei. Edificiul este situat în centrul orașului Iași, la sud-vest de Catedrala Mitropolitană, pe Șos. Ștefan cel Mare și
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
este localizată în municipiul Brașov, România, între străzile "Cerbului" și "Poarta Șchei". Existența ei este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce
Strada Sforii () [Corola-website/Science/322430_a_323759]
-
a fost construită de Gheorghe Panaite în perioada 1791 - 1795, după modelul bisericilor romano-catolice. Această catedrală reprezintă cea mai veche construcție din municipiu . Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are statutul de monument de importanță istorică și arhitecturală . Proiectul catedralei a fost făcut de către arhitectul vienez Anton Weissmann. În scopul dezvoltării comerțului local, boierul Gh. Panaite a invitat din Galiția 300 de armeni negustori
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
(n. 16 aprilie, 1900, Galați - d. 30 martie, 1990, Chișinău) a fost o arhitectă, deși mai puțin cunoscută pentru bălțenii contemporani, apreciată în perioada interbelică prin lucrările ei din municipiul Bălți. Spirer s-a născut în 1900 la Galați, în România. Studiile le-a făcut la Școala Superioară de Arhitectură din București, actualmente Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. În 1932 ajunge la Bălți, unde este imediat angajată în cadrul
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]