271,675 matches
-
din București, actualmente Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. În 1932 ajunge la Bălți, unde este imediat angajată în cadrul biroului tehnic al primăriei locale. Fiind unicul arhitect cu studii de specialitate, i se încredințează toate lucrările de proiectare din municipiu și din județul Bălți. Spirer este autoarea proiecului de „Amplificare a Casei Bodescu pentru sediul Prefecturii”. Clădirii cu un nivel i s-a mai adăugat un etaj, balcon, coloanele și astăzi este considerată una dintre cele mai frumoase clădiri din
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
Primăriei, case particulare cu 1 - 2 etaje, case de raport cu apartamente. Operele ei aparțin arhitecturei moderniste. Ea este autoarea clădirilor pentru primărie, cluburi, case particulare din diferite localități ai județului. A proiectat locarurile pentru școlil în județ și în municipiul Bălți: Liceul industrial de fete, Liceul de băieți Ion Creangă, Liceul de fete Domnița Ileana (actualmente Blocul administrativ al Universității Alecu Russo). Pentru activitatea rodnică în domeniul proiectărilor localurilor pentru școli a fost distinsă cu Medalia „Răsplata Muncii pentru construcții
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
participat la prima expoziție a arhitecților din fosta U.R.S.S. din 1944. A încetat din viață la 30 martie 1990 și este înmormântată la Chișinău. Spirer constituie ca arhitectă fondul cel mai de preț al patrimoniului istoric și cultural al municipiului Bălți.
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
Parcul Universității (cunoscut și sub numele Parcul Areni) este un parc amenajat în municipiul Suceava, în cartierul Areni, lângă campusul Universității „Ștefan cel Mare”. Parcul Universității constituie un spațiu verde amenajat în partea de sud a orașului Suceava, în cartierul Areni. Este mărginit de Bulevardul 1 Mai (la sud), Strada Universității (la est) și
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
Romîni" pe anul 1858 se povestește legenda unui bătrân pustnic pe nume Zosim care a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene și Doamna, fiica preotului Ancus al zeului roman Marte. Zosim trăia în pustnicie în codrii din apropierea municipiului Iassiorum, codri ce fuseseră consacrați zeului grec Pan, protector al turmelor și al păstorilor. Sihăstria unde trăia bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
este o fabrică înființată în anul 1864 în municipiul Iași, pentru producerea de țigarete și alte produse de tutun. Clădirile fostei Fabrici de Țigarete se află situate pe Șos. Națională nr. 1. Fosta manufactură de tutun, azi , este inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Iași, având codul . Pe
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
este o stradă situată în sectorul 2 al municipiului București, care face legătura între piața Obor (intersecție cu Calea Moșilor, șoseaua Ștefan cel Mare și șoseaua Mihai Bravu) și orașul Voluntari. are pe fiecare sens de mers: două sau trei benzi pentru circulația autovehiculelor, o linie de tramvai, o
Șoseaua Colentina () [Corola-website/Science/316903_a_318232]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391), care a fost realizat de către sculptorul Paul Vasilescu și dezvelit în anul 1976 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Piața 22 Decembrie, lângă Casa de Cultură, în centrul orașului. Ea a fost mutată temporar în decembrie 2010 la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, până la finalizarea lucrărilor de construire a
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
a orașului. Statuia lui Petru Mușat din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Paul Vasilescu și amplasată în anul 1976 în centrul municipiului Suceava, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), cel care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a Cetății de Scaun
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de , este o biserică ortodoxă construită în secolul al XIV-lea și apoi reconstruită în secolul al XVII-lea în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Mirăuți nr. 17, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Sfântul Gheorghe", sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie. Între anii 1402-1522, a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei. Biserica
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
la Biserica Mirăuți o slujbă de pomenire a ctitorilor Bisericii Mirăuți și ai orașului Suceava, care a fost celebrată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților; la acest eveniment au participat Vasile Ilie (subprefectul județului Suceava), Viorel Seredenciuc (viceprimarul municipiului Suceava), Emil Ursu (directorul Complexului Muzeal Bucovina), pr. Vasile Irimia (protoiereu al Protoieriei Suceava I), pr. consilier cultural Dragoș Buta de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precum și numeroși credincioși. Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
este o clădire-monument istoric construită în anul 1885 în municipiul Suceava pentru a servi ca sediu al Tribunalului și Judecătoriei. El se află situat pe Strada Ștefan cel Mare nr. 58. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de "„Fostul tribunal, căpitănie districtuală și închisoare”", pe Lista monumentelor istorice din
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956, Penitenciarul a fost mutat în municipiul Botoșani, iar spațiul rămas disponibil a fost atribuit admnistrației locale. În acest imobil s-a mutat mai întâi Sfatul Popular al Regiunii Suceava, cu acest prilej efectuându-se o serie de reamenajări interioare ale clădirii cu scopul de a o
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
a devenit sediul Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria), în unele încăperi funcționând și birouri ale Comitetului municipal Suceava al PCR, Universității „Ștefan cel Mare”, Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie (O.C.O.T.) Suceava și Administrației Financiare a municipiului Suceava. În toată această perioadă, Tribunalul și Judecătoria Suceava au fost înghesuite în jumătate din spațiile Palatului de Justiție. În anii '80 ai secolului al XX-lea, s-au renovat fațadele - cu praf de piatră, mozaic și ciment alb, au
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
bulevard. După Revoluția din 1989, clădirea a fost revendicată de Ministerul Justiției. Spațiile ocupate de Universitatea „Ștefan cel Mare” și O.C.O.T. Suceava au fost eliberate. Hotărârea de Guvern nr. 469 din 10 iunie 1999 a impus Primăriei municipiului Suceava eliberarea spațiului în care funcționa, acesta urmând să revină Ministerului Justiției. S-a acordat un termen până la 20 aprilie 2000 pentru ca Primăria să se mute din clădire. La expirarea termenului, Administrația Financiară s-a mutat într-un sediu nou
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Parcul Profesor Ioan Nemeș (cunoscut și sub numele Parcul Central) este un parc amenajat în centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada Mitropoliei (la sud), Bulevardul Ana Ipătescu (la est) și Aleea Ion Grămadă (la
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
Strada Ștefan cel Mare. El se continuă în partea de sud-est a sa cu Parcul Drapelelor, un parc de dimensiuni mai reduse, amenajat la sud de Palatul Administrativ. În preajma Parcului Profesor Ioan Nemeș se găsesc câteva dintre principalele obiective ale municipiului Suceava, între care: Casa Polonă și Biserica Învierea Domnului (două vechi edificii situate în vecinătatea nord-estică a parcului), cele două clădiri de patrimoniu ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” și sediul Parchetului din Suceava (în vecinătatea sudică), Casa Prieteniei (în vecinătatea
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
este un monument din piatră cioplită realizat de către sculptorul Petru Balogh și dezvelit în anul 1963 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (fostul Liceu Industrial nr. 4), pe Strada Samuil Isopescu nr. 19, în centrul orașului. Statuia a fost realizată din piatră cioplită de către sculptorul Petru Balogh și amplasată în anul 1963
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
Statuia „Bucovina înaripată” din Suceava (cunoscută și ca Monumentul eroilor și martirilor Bucovinei) este un monument din fibră de sticlă realizat de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al eroilor și martirilor Bucovinei, unde
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
un monument din fibră de sticlă realizat de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al eroilor și martirilor Bucovinei, unde să fie depuse coroane de flori cu prilejul sărbătorilor naționale. Până atunci, locul de comemorare a eroilor era la Monumentul eroilor căzuți în
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
Ziua Eroilor României. În acea zi, la ora 12.00, timp de trei minute s-au tras clopotele la toate bisericile din oraș în cinstea eroilor români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Statuia a fost dezvelită de către primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. După dezvelirea monumentului eroilor, un sobor de 13 preoți de la parohiile din municipiul Suceava a oficiat un ceremonial religios pentru sfințirea statuii și pomenirea eroilor. Tot atunci a avut loc
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
în cinstea eroilor români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă. Statuia a fost dezvelită de către primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. După dezvelirea monumentului eroilor, un sobor de 13 preoți de la parohiile din municipiul Suceava a oficiat un ceremonial religios pentru sfințirea statuii și pomenirea eroilor. Tot atunci a avut loc un ceremonial militar de defilare a detașamentelor de onoare ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava, Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava, Școlii
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
subterană, Statuia „Bucovina înaripată” a fost mutată la 9 decembrie 2010 în Piața Uniunii Europene (Piața Drapelelor) din apropierea Palatului Administrativ. Acțiunea de mutare a monumentului a durat trei ore; la ea au participat zece angajați ai Domeniului Public din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, fiind prezent și sculptorul Mircea Dăneasa. Acesta a spus că nu a avut emoții la mutarea statuii, aceasta fiind foarte bine lucrată. Statuia a rămas în Parcul Drapelelor și după finalizarea lucrărilor la parcarea subterană din piața centrală. Monumentul
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]