271,675 matches
-
SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format din patru porți egale și perpendiculare una pe alta
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au consemnat jurnaliștii vremii, de "„sute de halebardieri, scutieri și arcași, îmbrăcați în costume naționale specifice”", care "„au salutat ostășește, după obiceiul moștenit de pe vremea lui Ștefan cel Mare
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
construită în locul alteia mai vechi. Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, la numărul 313, având codul de clasificare . Satul Părhăuți se află la 15 km nord-vest de municipiul Suceava, pe drumul spre localitatea Cacica. Unii cercetători susțin că denumirea satului provine de la numele unui dintre primii săi locuitori, Harpa, la care s-a adăugat suficul -ouți. Satul s-ar fi numit inițial Harpouți, iar prin metateză denumirea s-
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
Cinematograful „Modern” a fost un cinematograf construit în anul 1959 în municipiul Suceava. Clădirea fostului cinematograf se află situată pe Strada Dragoș Vodă nr. 1, în centrul orașului. În prezent aici funcționează Centrul Cultural „Bucovina”. Clădirea cinematografului este considerată reprezentativă pentru orașul Suceava, fiind amplasată în imediata vecinătate a Colegiului Național „Ștefan
Cinematograful Modern din Suceava () [Corola-website/Science/328900_a_330229]
-
Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” (cunoscut și sub numele de Spitalul Județean Suceava sau Spitalul Nou din Suceava) este cea mai importantă unitate medicală din municipiul Suceava. El se află situat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 21, în cartierul George Enescu, în partea de sud-vest a orașului. În anul 1787 este construită de către fostul guvern austriac, sub autoritatea căruia se afla Bucovina, o clădire din
Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava () [Corola-website/Science/328902_a_330231]
-
este o instituție publică ce reprezintă structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din municipiul Suceava. În fruntea conducerii instituției se află primarul municipiului Suceava. Primăria Suceava funcționează într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XX-lea, pe Bulevardul 1 Mai nr. 5A, în cartierul Areni. își desfășoară activitatea într-o clădire construită în
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
este o instituție publică ce reprezintă structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din municipiul Suceava. În fruntea conducerii instituției se află primarul municipiului Suceava. Primăria Suceava funcționează într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XX-lea, pe Bulevardul 1 Mai nr. 5A, în cartierul Areni. își desfășoară activitatea într-o clădire construită în perioada 1995-1996, în cartierul Areni. Clădirea se află pe
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
2001 Banca Agricolă este preluată de Raiffeisen Bank România, subsidiară a Raiffeisen Zentralbank, grup bancar din Austria ce operează în Europa Centrală și de Est. Filiala Suceava a Raiffeisen Bank continuă activitatea Băncii Agricole în același sediu. În 2002, Primăria Municipiului Suceava definitivează tratativele cu conducerea centrală a Raiffeisen Bank pentru achiziționarea spațiilor aflate la parterul și primul etaj al sediului filialei din Suceava, în vederea mutării sediului primăriei. Valoarea tranzacției este de 20 de miliarde de lei, asta însemnând 625.000
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
niveluri din sediul primăriei ce erau proprietatea Consiliului Județean și au fost date în folosință gratuită primăriei, în anul 2003, pe o perioadă de 15 ani. La data de 16 mai 2008 este inaugurat sediul din cartierul Burdujeni al Primăriei Municipiului Suceava. Acesta se află în clădirea fostului Cinematograf „Burdujeni”, imobil preluat de administrația publică locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF). Sediul din Burdujeni al primăriei deservește cei peste 30.000 de locuitori ai celui
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
asociații de proprietari, unul de fond funciar, un compartiment de spațiu locativ, unul de impozite și taxe locale, un compartiment de Poliție Comunitară și unul de Apărare Civilă, un cabinet medical și o stație de ambulanță. Pe parcursul anului 2010, Primăria Municipiului Suceava organizează un sediu în cartierul Ițcani, în clădirea fostului Cinematograf „Arta”, preluat de administrația locală de la RADEF, împreună cu clădirea Cinematografului „Modern” din centrul orașului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. Clădirea fostului cinematograf din Ițcani se află pe Strada
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
lege. Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Policlinica Centrală Areni (cunoscută și sub numele Cabinete medicale grupate Areni, în trecut "Policlinica Județeană Suceava") este o unitate medicală din municipiul Suceava, înființată în anul 1962. Clădirea policlinicii este localizată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 78, la intersecția cu Strada Mihai Viteazu, în cartierul Areni, de la care împrumută numele. În fața policlinicii a fost amenajat Parcul Vladimir Florea, un spațiu verde
Policlinica Centrală Areni din Suceava () [Corola-website/Science/328904_a_330233]
-
Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava (cunoscut și ca Statuia ostașului din Primul și al Doilea Război Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și amplasată în anul 1957 în Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir din
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
Centrul Sucevei este zona urbană cea mai veche a municipiului Suceava, în jurul căreia s-a dezvoltat actuala localitate. Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Centrul Sucevei este zona urbană cea mai veche a municipiului Suceava, în jurul căreia s-a dezvoltat actuala localitate. Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, în cazul municipiului Suceava centrul este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața 22 Decembrie. În subsolul acesteia au fost construite două parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de atracție al parcului îl constituie Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu. Monumentul are 23 de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Colegiul Național „Petru Rareș” este o instituție de învățământ liceal din municipiul Suceava, înființată în anul 1904 ca liceu german de fete. În prezent, liceul funcționează într-o clădire situată pe Strada Mihai Viteazu nr. 24, în centrul orașului. În 1904 a fost înființat la Suceava Liceul German de Fete ("Mädchen Lyzeum
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
elevi. Pe lângă limba română, se mai predau limbile: franceză, engleză, germană și spaniolă. Colegiul Național „Petru Rareș” își desfășoară activitatea într-o clădire construită la mijlocul secolului al XX-lea. Ea se află pe Strada Mihai Viteazu, în zona centrală a municipiului Suceava, la limita cu cartierul Areni. Unitatea de învățământ dispune de un cămin pentru găzduirea elevilor și de o cantină. Liceul este dotat cu laboratoare de informatică, chimie, fizică, biologie și cabinete de limba română, limba engleză, limba franceză, limba
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
care a și câștigat-o în premieră, în urma unei finale disputate împotriva formației maghiare Győr. CSMB este deținătoarea titlului național, Cupei și Supercupei României, dar și a trofeului Ligii Campionilor EHF. Clubul a fost înființat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 153/19.06.2007, ca secție de handbal feminin a asociației polisportive Clubul Sportiv Municipal București. Echipa a activat în ligile inferioare de handbal pentru următoarele două sezoane, fără a avea rezultate notabile. La finalul sezonului 2008—2009
CSM București (handbal feminin) () [Corola-website/Science/328898_a_330227]
-
viitoarei clădiri a Universității Europene "Drăgan" din Lugoj, a fost îngropat un tub de oțel inoxidabil, conținând un mesaj semnat de Prof. dr. Iosif Constantin Drăgan, președintele Fundației Europene Drăgan, ctitorul universității, și de Virgil Turcan, primarul de atunci al municipiului Lugoj. Domnul profesor Drăgan a spus cu acest prilej: "Astăzi este o zi istorică, prin punerea primei pietre la fundamentul clădirii cetății noi, universitare, a Lugojului, a cărui veche cetate a căzut la 1241. După 750 de ani, facem o
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți (în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș, în apropierea rezervațiilor naturale Cracul Crucii și Cracul Găioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
un impozit special de 2%. Clădirea a funcționat ca prefectură până în anul 1920, după care a fost preluată de către diferite instituții ale statului român, în timpul comunismului fiint sediul Consiliului Județean al PCR. După 1989, o scurtă vreme a găzduit Primăria municipiului Deva, după care a redevenit sediul Prefecturii Județului Hunedoara. Din 2007 aici se află și sediul Consiliului Județean, iar în același an au fost începute și renovările acestei clădiri. Clădirea în stil eclectic are forma unui unghi obtuz în formă
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
Pe data de 17 aprilie 2010 a fost ales în funcția de Secretar General al Partidului Social Democrat. Face parte din noua echipă de conducere în frunte cu Victor Șelin. A fost candidatul partidului său pentru postul de primar al municipiului Chișinău la primul tur al alegerilor locale din 5 iunie 2011, unde a obținut 0,39% din voturi.
Sergiu Coropceanu () [Corola-website/Science/329000_a_330329]