271,675 matches
-
al orașului Mangalia. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în sud-estul județului Constanța, pe teritoriul estic al orașului Mangalia, în partea nordică a stațiunii Saturn și cea sud-vestică a localității Venus, lângă drumul național DN39 care leagă municipiul Mangalia de orașul Eforie Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
Rețeaua de tramvai arădeană reprezintă principalul mijloc de transport în comun în Municipiul Arad. Lungimea totală a întregii rețele reprezintă o suprafață de 100,17 km de linii de mai multe categorii. Parcul de material rulat este unul divers, în principal de sorginte cehă și germană (DÜWAG GT6, GT8, GB6, GB4, M8S; Tatra
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
cât și pentru cel auto. Rețeaua de tramvai de este a doua ca lungime din România, după cea din București. Datorită așezării geografice, orașul beneficiază de acces rutier din toate cele patru direcții cardinale astfel: Rețeaua de drumuri care leagă municipiul Arad de restul rețelei naționale de drumuri, se află în faza de dezvoltare a infrastructurii, datorată în principal datorită proiectului de dezvoltare al Autostrăzii A1 și al Șoselei de Centură în rang de autostradă, pe latura vestică a orașului și
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
cea de autobuz, stația Gara CFR fiind deservită de tramvaiele cu numărul 1, 4b, 6, 7, 9, 11, 15, 15b și de autobuzele cu mumărul 20, 21, 23 și 39. Gara Aradul Nou este a doua gară ca mărime din Municipiul Arad și o stație importantă pe linia CF spre Vălcani, Timișoara și oprire pentru trenurile care ocolesc Aradul pe racordul spre Glogovăț. Gara are acces la transportul în comun din minicpiu atât la rețeaua de tramvai cât și la cea
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
neutilizată în mod frecvent o constituie bucla veche din cartierul Micălaca, unde întorceau linile 17 și 18 înainte de crearea pasajului pe sub calea ferată spre Timișoara. La momentul actual CTP Arad operează un număr de 16 linii. Transportul în zona periurbană municipiului Arad pe calea ferată s-a realizat încă din 1906, odată cu deschiderea căii ferate înguste private Arad - Podgoria care lega orașul Arad de zona viticolă de la poalele Munțiilor Zărandului. Această linie la deschidere a fost operată cu automotoare pe benzină
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
domoale acoperite de păduri pășuni și finețe, dispunerea în trepte a formelor de relief și peisajul agropastoral conferă pitoresc și armonie peisagitică, iar în plus este un loc ce adaugă la aspectele naturale reale calități etnografice. Obiectivele turistice sînt numeroase. Municipiul Vatra Dornei cu poziție relativ centrală, este singurul centru cu servicii de bază al destinației fiind și un centru consacrat atît pentru turismul balnear cât și o stațiune de schi și are o capacitate de cazare net diversificata. Oferta de
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Zona Metropolitană Târgu Mureș (în ) este o zonă metropolitană din județul Mureș, Transilvania, România ce cuprinde municipiul Târgu Mureș și 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a proiectelor de
Zona metropolitană Târgu Mureș () [Corola-website/Science/325359_a_326688]
-
infrastructură. Zona Metropolitană Târgu Mureș a fost constituită în 2005 de către Consiliul Județean Mureș pe baza altor zone metropolitane din țară (de exemplu Zona metropolitană Cluj, Zona Metropolitană Iași, Zona metropolitană Oradea, etc.). Zona Metropolitană Târgu Mureș este compusă din municipiul Târgu Mureș, orașul Ungheni și comunele Acățari, Livezeni, Sânpaul, Corunca, Gheorghe Doja, Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Pănet, Ceuașu de Câmpie, Ernei și Crăciunești. Comunele Sântana de Mureș și Păsăreni deocamdată nu fac parte din zona metropolitană, deși
Zona metropolitană Târgu Mureș () [Corola-website/Science/325359_a_326688]
-
comunele Acățari, Livezeni, Sânpaul, Corunca, Gheorghe Doja, Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Pănet, Ceuașu de Câmpie, Ernei și Crăciunești. Comunele Sântana de Mureș și Păsăreni deocamdată nu fac parte din zona metropolitană, deși sunt și acestea învecinate cu municipiul Târgu Mureș. Zona Metropolitană Târgu Mureș avea o polulație totală de 204 158 de locuitori (conform datelor recensământului din 2011), dintre care 124 058 maghiari (și secui), 105 920 români și 19 774 de altă naționalitate (majoritatea lor de etnie
Zona metropolitană Târgu Mureș () [Corola-website/Science/325359_a_326688]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea estică a județului Harghita în Depresiunea Praid, pe teritoriul administrativ al comunei Corund, în nord-vestul satului omonim, în imediata apropiere a drumului național DN13A care leagă localitatea Bălăușeri de municipiul Miercurea Ciuc. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Dealul Melcului (Firtuș) () [Corola-website/Science/325399_a_326728]
-
botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Joseni (în vestul satului Borzont), în imediata apropiere de drumul național DN13B care leagă Praidul de municipiul Gheorgheni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea centrală a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Voșlăbeni (la confuența Mureșului cu văile Râului Senetea și pârâului „"Ponc"”), în imediata apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de Gheorgheni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
9%).. Aria naturală se află în extremitatea central-estică a județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Bod și Harman) și cea vestică a județului Covasna (pe teritoriile comunelor Ilieni și Vâlcele, în imediata apropiere de drumul județean DJ103, care leagă municipiul Brașov de Sfântu Gheorghe. Zona "" a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern Nr.2.151 din 30 noiembrie 2004" (hotărâre privind instituirea de arie naturală protejată pentru noi zone), și reprezintă o zonă de deal și munte, acoperită
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Slimnic, în imediata apropiere de drumul național DN14, care leagă municipiul Sighișoara de Sibiu. Rezervația naturală cu o suprafață de 11 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea nr. 5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt, geomorfologic, faunistic, forestier și floristic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al municipiului Reșița. Rezervatia naturală declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, cu o suprafață de 883,60 ha, este inclusă în Parcul National Semenic - Cheile Carasului și reprezintă o zonă de interes geomorfologic (rocă metamorfica de gnais, micașist, biotituri
Groposu () [Corola-website/Science/325892_a_327221]
-
fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În total procurorii au dispus trimiterea în judecată a 19 inculpați. Aceștia au fost acuzați că identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, și că le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Procurorii i-au acuzat că au utilizat în
Mihail Boldea () [Corola-website/Science/325901_a_327230]
-
, cunoscut și sub numele de "CNU" este unul dintre cele mai prestigioase licee din municipiul Focșani, județul Vrancea. Din punct de vedere arhitectonic este identic cu Colegiul Național „Roman-Vodă” din Roman și cu Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești. Liceul "Unirea" a fost înființat la data de 7 ianuarie 1866 prin Ordinul Domnesc nr.
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
un politician moldovean, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președintele Partidului Acțiunea Democratică. La data de 3 mai 2011 a părăsit PLDM și s-a lansat independent în alegerile pentru Primăria Capitalei. Mihai Godea a participat la alegerile primarului general al municipiului Chișinău 2011 în calitate de candidat independent, obținând 0,82% de voturi. La 23 iunie 2011 Mihai Godea, împreună cu un grup de persoane din mai multe domenii de activitate, au lansat o nouă platformă politică - Platforma Alternativa Democratică (PAD). La data de
Mihai Godea () [Corola-website/Science/325953_a_327282]
-
anului 1939, imediat după ce Polonia a căzut sub dominația nazistă, iar polonezii au început să fugă din calea războiului. La Târgu Jiu au ajuns 6.000 de refugiați polonezi, care au stat aici până în anul 1941. Lagărul, construit la periferia municipiului Târgu Jiu, pe o întindere destul de mare, cu participarea efectivă a soldaților polonezi, avea construite 10 bucătării, barăci din lemn, care puteau adăposti fiecare câte 250 - 300 de persoane, două cantine, 20 de puncte sanitare, săli de cursuri, teatru precum și
Lagărul de la Târgu Jiu () [Corola-website/Science/325977_a_327306]
-
RDS) a Republicii Moldova cuprinde 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Ștefan Vodă, Leova și Taraclia, ocupând 24% din teritoriul Republicii Moldova. Populația regiunii constituie 15% din populația totală a țării. Infrastructura localităților este compusă din 10 orașe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) și 278 localități rurale organizate în 177 comune. Orașele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Căinari, Cimișlia, Leova, Iargara, Ștefan-Vodă și Taraclia. Cel mai mare oraș al regiunii este orașul Cahul. În comparație cu alte regiuni de
Regiunea de Dezvoltare Sud (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325997_a_327326]
-
iel Dan () este un activist civic și matematician român, președinte al partidului Uniunea Salvați România, candidat pentru funcția de primar general al Bucureștiului la alegerile din iunie 2012 și alegerile locale din 2016 și, din iunie 2016, consilier general al municipiului București. După un doctorat în matematică în Franța, s-a întors în țară, unde a fondat Școala Normală Superioară București, o instituție științifică având scopul de a îndruma spre cercetare pe cei mai buni studenți români. Cunoscut drept fondator al
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
în care „să ne placă să trăim”. În luna iunie 2015, Nicușor Dan a lansat platforma politică Uniunea Salvați Bucureștiul, alături de care își propunea să câștige alegerile locale din 2016 pentru postul de primar general și pentru consiliul general al municipiului București. La alegerile din 2016, a obținut locul al doilea în cursa pentru postul de primar, cu un procent de 30,5% și a fost ales consilier general al Bucureștiului. Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș, județul Brașov, România
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu și al comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași. a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin "Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Sibiu, cercetașii comunei Ghelari împreună cu liderii lor, și câțiva studenți de la o universitate din Cluj-Napoca. Împreună au reușit să curețe doar o parte din terasament din pricina lipsei de scule motorizate. În luna mai 2011 consiliile locale din comuna Ghelari și municipiul Hunedoara au votat asocierea împreună cu Consiliul Județean Hunedoara pentru a accesa fonduri europene pentru reabilitarea liniei. În vara lui 2011 acest statut temporar a expirat și autoritățile locale tot nu au furnizat la timp actele necesare. În ciuda protestelor tinerilor în
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
86 morți, majoritatea în Tirol, Italia). Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate. Traficul feroviar este unul adiacent teritoriului comunei, desfășurându-se pe linia de cale ferată Suceava - Rădăuți - Putna. Volovăț se învecinează cu: La nord - Municipiul Rădăuți; La sud - comună Arbore; La est - orașul Milișăuți, sat Bădeuți; La vest - comună Marginea; La nord-vest - comună Horodnic de Sus; La sud-est - comună Burla. Terenurile agricole din extravilan cuprind suprafețe arabile, livezi, pășuni împădurite, fânețe, drumuri de exploatare agricole
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]