271,675 matches
-
multiple. În iunie 1992, în toiul conflictului transnistrean, separatiștii au ocupat cu armele în mâini blocurile de studii și căminile studențești, dar colectivul a continuat activitatea în acete condiții nevavorabile până la decizia din iulie 1992 de a evacua Universitatea în municipiul Chișinău. Acest act de patriotism a fost înalt apreciat de popor. La alegerile legislative din 1990 devine membru al primului Parlament al Republicii Moldova (1990-1994) și este unul dintre semnatarii Declarației de Independență. În anii 90 ai secolului trecut, a fost
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
maroniu, adică cele patru anotimpuri, în timp ce la ceramica de Rădăuți fondul este verde și este folosit maroul“". Florin și Marcel Colibaba au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
intre în biroul Comunității Evreilor din oraș, care are grilaj metalic. Ei au împărștiat pe jos tablourile și cărțile vechi. S-a presupus că hoții au căutat obiecte de cult de valoare, cum ar fi sulurile sfinte. În 2003, Primăria municipiului Vatra Dornei prin primarul Constantin Huțanu a alocat fonduri și mână de lucru pentru efectuarea unor reparații la templul evreiesc, din cauza faptului că membrii comunității evreiești erau puțini și prea bătrâni pentru a efectua ei reparațiile. Lucrările au presupus înlocuirea
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită în anul 1913 în municipiul Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava). Biserica este situată pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Vatra Dornei. După anexarea nord-vestului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), în Câmpulung s-a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Câmpulung Moldovenesc, localizat pe strada Arboroasa nr. 1 (fostă str. Gh. Doja nr. 7), în apropierea pieței agroalimentare. El a fost construit în anul 1894. Pe frontispiciul său se află Steaua lui David în care este încadrat anul 1873; aceasta
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
este un fost lăcaș de cult evreiesc din municipiul Câmpulung Moldovenesc, localizat pe strada Dimitrie Cantemir n. 20 (fosta stradă Deii). El a fost construit în anul 1873 și este cea mai veche casă de rugăciune evreiască din oraș. Nu există decât presupuneri cu privire la vechimea comunității evreiești din Câmpulung
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc a fost construită în perioada 1887-1896 în centrul orașului Câmpulung Moldovenesc. Ea se află localizată pe Calea Bucovinei nr. 24, lângă parcul central al municipiului. Anterior, pe locul ei s-a aflat o altă biserică de lemn cu același hram, "Sf. Nicolae", care a fost construită conform tradiției în 1698. După cum atestă "Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental "Sf. Nicolai"", începută în anul 1890, ""pe
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
al comunei Bălan. Aria naturală protejată se află în partea central-estică a județului Sălaj, la 10 km. distanță față de orașul Jibou, în bazinul Almașului, pe teritoriul vestic al satului Gâlgău Almașului, în imediata apropiere a drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 3
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
concurs al formației „Liceenii”, formată acum din chitariștii Adrian și Radu, clăparul Vlad, toboșarul Ionică și soliștii Dana, Geta și Mihai. Scenariul filmului a fost scris de romancierul George Șovu, inspector de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar al Municipiului București (1974-1991). El scrisese anterior scenariile filmelor "Declarație de dragoste" (1985), "Liceenii" (1986) și "Extemporal la dirigenție" (1988). Ulterior, scriitorul a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1992 romanul "" (Ed. Iacobi, București, 1992), cu 159 de pagini, care a
Liceenii Rock'n'Roll () [Corola-website/Science/323774_a_325103]
-
este formată de peste 7.600 agenți economici cu diferite forme organizatorico-juridice. Peste 90% din agenții economici sunt reprezentanții micului business. Municipiul Bălți, cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vînzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix . Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Calea ferată activează
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
fix . Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Calea ferată activează în trei direcții, autostrăzile în 5 direcții. Este un important centru industrial; sunt active industria ușoară, alimentară, a construcției de mașini, a materialelor de construcții ș.a. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice . Primii ani ai secolului XXI starea economică și sfera socială a municipiului Bălți se caracteriza prin creșterea stabilă și treptată a
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
construcției de mașini, a materialelor de construcții ș.a. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice . Primii ani ai secolului XXI starea economică și sfera socială a municipiului Bălți se caracteriza prin creșterea stabilă și treptată a potențialului dezvoltării social-economice. Creșterea economică a fost asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creșterea consumului privat și a investițiilor. Pe parcursul anilor 2004-2008 municipiul Bălți a beneficiat de
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
și sfera socială a municipiului Bălți se caracteriza prin creșterea stabilă și treptată a potențialului dezvoltării social-economice. Creșterea economică a fost asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creșterea consumului privat și a investițiilor. Pe parcursul anilor 2004-2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. În Ratingului Performanței Investiționale a Regiunilor orașul află pe locul 5, fiind avantaja practic numai de
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
în capitalul social. În Ratingului Performanței Investiționale a Regiunilor orașul află pe locul 5, fiind avantaja practic numai de volumul înalt al investițiilor. Poziționarea în RAPIR a fost influențată negativ de dinamica performanței și cea a diversității investiționale care duce municipiul în a doua jumătate a topului. Nivelul relativ înalt al investițiilor se poate explica prin prezența unei infrastructuri relativ dezvoltate în comparație cu alte orașe din țară și prin statutul de capitală economică și administrativă a nordului. Însă din cauza crizei, în 2009
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
pentru ca companiile să depășească criza economică, iar de la organele executivului central aceștia doresc cel puțin o stabilitate politică și economică . Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În municipiul Bălți activează 6,3% din totalul salariaților pe țară . În anul 2008 în Bălți au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii - 60, mari - 48 și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
și în total - 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008) . Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului Bălți. În anii 2006-2008 creșterea producției industriale în Bălți (rata medie anuală +4%) a fost mult mai puternică decât în ansamblu pe țară (rata medie anuală -1,6%) . Industria prelucrătoare deține întâietatea în privința volumului de producție și numărului de angajați
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
achiziția de echipamente și utilaje - 35,3% (2009), ceea ce reflectă tendința de modernizare a echipamentului productiv la uzinile și fabricile din Bălți . Valoarea producției industriale în 2010 constituie 2706,9 miln lei, cu 0,3% mai puțin decât în 2009 . Municipiul Bălți dispune de o Centrală Electrică cu Termoficare - CET-Nord. Acestei centrale în revine rolul principalului agent de termoficare a locuințelor, întreprindelor, instituțiilor culturale și publice . CET-Nord realizează atât producerea, cât și distribuția de energie termică. Combustibilul utilizat este gazul natural
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
semnat cu Ministerul Industriei și Infrastructurii al Republicii Moldovei la 15 martie 2006 intenționa să construiască o centrală electrică lângă Bălți cu capacitatea de 450 MW . Până când centrala nu a fost realizată. Principalul distribuitor către consumători al energiei electrice în municipiul Bălți și în raioanele vecine este Întreprinderea Municipală S.A. „RED-Nord" care dispune de circa 400 km LEA 0,4/10kV, 400 km LC 0,4/10 kV, 249 unități ale posturilor de transformare . În mun. Bălți anual se consumă 158
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ - 39,7 mln. kV/h; construcții administrativ-civile și întreprinderi comunale - 33,57 mln. kV/h; întreprinderi industriale - 70,03 mln. kV/h; apeducte, canalizări - 15,549 mln. kV/h. Pentru a asigura alimentarea municipiului cu energie electrică s-au proiectat noi linii electrice aeriene (LEA) de tensiuni înalte. În 2007 compania moldovenească Î.S „Moldelectrica” și cea românească S.C. „Transelectrica” au semnat un Memorandum de Înțelgere pentru dezvoltarea și construirea unei linii de interconexiune
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
instabilității politice de la Chișinău construcția liniei a fost amânată pentru 2012 . Rețeaua electrică se va dezvolta și prin construcția circuitului doi al LEA 330 kV Bălți-CHE Novodnestrovsk (Ucraina), circuitului doi al LEA 330 kV Bălți-Strășeni-Chișinău și LEA 330kV Bălți-Râbnița . În municipiu sunt două baze petrloiere medii: SA „Lucoil Moldova” și „Tirex-Petrol” cu capacitatea de depoziatare de 17 400 m și, respectiv, 23 500 m. Există și un depozit de produse petroliere administrat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” amplasat pe teritoriul
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
m. Există și un depozit de produse petroliere administrat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” amplasat pe teritoriul depoului feroviar cu o capacitate de numai 320 m . Industriei constructoare de mașini îi revine 8,6% din volumul total industrial al municipiului, din care 4,6% revine producției de mașini și aparate electrice. Numărul întreprinderilor din acceastă subramură industrială este comparativ mic. „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Moldova, care oferă o gamă largă de produse pentru
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
prelucrătoare a laptelui din Republica Moldova, exportând produse în Ucraina, Rusia. Cifra de faceri a acesteia în 2009 a constituit 387 mln, în ultimii S.A. „Incomlac” are o pondere de 23% din piața de lactate din țară . Din suprafața totală a municipiului, 3331 ha sunt terenuri cu destinație agricolă . Comerțul este ramura care se dezvoltă cel mai dinamic, în 202 în sector erau antrenați peste 540 agenți economici. Rețeaua de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
piața de lactate din țară . Din suprafața totală a municipiului, 3331 ha sunt terenuri cu destinație agricolă . Comerțul este ramura care se dezvoltă cel mai dinamic, în 202 în sector erau antrenați peste 540 agenți economici. Rețeaua de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668 magazine, 192 chioșcuri, 296 diverse întreprinderi de alimentație publică, inclusiv 6 restaurante, 54 cafenele, 53 cantine, etc. Pe lângă aceasta în municipiu funcționează 10 piețe și 84 de întreprinderi specializate pe prestarea
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
erau antrenați peste 540 agenți economici. Rețeaua de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668 magazine, 192 chioșcuri, 296 diverse întreprinderi de alimentație publică, inclusiv 6 restaurante, 54 cafenele, 53 cantine, etc. Pe lângă aceasta în municipiu funcționează 10 piețe și 84 de întreprinderi specializate pe prestarea serviciilor populației . Din cele 668 magazine înregistrate la începutul anul 2014, 213 de unități sunt specializate în comercializarea produselor alimentare, 417 - industriale, 3 supermaketuri, 76 specializate, 54 magazine-depozite, 7 magazine-bucătării
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]