29,295 matches
-
Tata taie-n opt pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit. Ce-nseamnă mama, patria? La câte oare s a gândit? Aud mereu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
persistent moderat, survenit în urma unui pneumo-motorax operat în 2008. Acest creator a colaborat, deja, la reviste de cultură de pe raza județului Vaslui cu ale sale producții artistice și intenționează să publice în volum. Noi îi dorim mult succes! Mi-e dor... Mi-e dor de copilăria mea deloc zbuciumată, când nu aveam nici o grijă..., când nu știam cum sunt oamenii de fapt, câte fețe au, sau cât rău îți pot face. Aș vrea să dau timpul înapoi și sa pășesc pragul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în urma unui pneumo-motorax operat în 2008. Acest creator a colaborat, deja, la reviste de cultură de pe raza județului Vaslui cu ale sale producții artistice și intenționează să publice în volum. Noi îi dorim mult succes! Mi-e dor... Mi-e dor de copilăria mea deloc zbuciumată, când nu aveam nici o grijă..., când nu știam cum sunt oamenii de fapt, câte fețe au, sau cât rău îți pot face. Aș vrea să dau timpul înapoi și sa pășesc pragul grădiniței cu pereți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pereți colorați și cu panouri cu eroii din povești. Aș vrea să o văd din nou pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite cum ar fi: pământul, apa, frunzele etc. Pare prostesc, uneori, dar parcă tot ce e în jurul meu mă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în calea vânturilor, Restul... e tăcere, La marginea nopții, Miniaturi pentru buzunarul din stânga (eseuri), din anul 2004 este membru al Asociației Scriitorilor Români din Canada, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. La palmaresul autorului, stabilit actualmente în Canada, am adăuga dorul pentru România reflectat și în poemul pe care-l alăturăm barzilor ce-și cântă neamul și comorile lui străbune: Credo-ul Cotnarul nu e vin, e soare viu! în cupe el vorbește de-un pământ Ce a trecut prin veacurile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tale; Cu dărnicia ta moldovenească, îi torni din belșug licori în pocale. III Te-au cântat poeții-acestui neam, Tu le-ai fost și muză și sfat și păstor, Voinicind voinicii în mari bătălii, Pe glia strămoșească de drag și de dor... IV Tătarii-n hoarde veniți să prăduiască, Și turcii ce-au rămas fără șalvari La Podu-Nalt, i-a sărutat doar moartea Cu-o sabie-ascuțită la Cotnari. V Numele tău, blazon-princiar, Nu se va stinge nicicând peste vreme; Mai sună-acel bucium
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
El, Petre, s-a retras mai repede spre odihnă. Ceilalți au mai umplut o dată cănile bufteoase, adăugând și o nouă sămânță de vorbă. Oricum, culoarea rubinie se transferase parcă toată în obrajii celor doi, iar picioarele și limba prinseră un dor de lene perversă. Și totul în jur se m ișca clă tinat, chiar cu îndărătnicie, mai târziu în noapte, când Ionu ț și Mih u orbecăiau înspre camera sortită odihnei însoțitorilor. Păreau n iște lunatici împiedicați, chinuiți de luna plină
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spiritul acelui pământ îmbinat cu umbre domnești și „grase” arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har Ninsorile clatină noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă-n teascuri Cotnariul ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
își trage seva prin milenii și-i poartă-n drumul ei stelar. DUMITRU PRICOP ( n. 21 mai 1943 - d. 29 iulie 2007) Omul de litere Dumitru Pricop s-a născut în comuna Negrilești și, deși se mutase la oraș, ducea dorul munților și apelor, pe care le a tot cântat în versuri. A fost un om cu chef de viață și „înamorat” de slovele bine alese. Era supranumit ʺpatriarh al Vranceiʺ. Om de mare calitate su fleteasc ă, spirituală și intelectuală
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în ce și pre pământ să prindă îngerii cuvânt?! - Știu eu, Magistre? Orice vin e bun dacă nu bei puțin și e adus de la Cotnari, din pivnițele cele mari pe unde a grăit cuvânt și Ștefan cel atât de Sfânt... - Dor mi-e și de-o Fetească plină de vervă cotnărească, dacă e frig, să mă-ncălzească, dacă e cald, să-mi dea răcori... - Și eu simt asta, deseori, dar rar îi dau dorinței glas... „Salve! In vino Veritas!” Și în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să l văd căzând; Cât trăi-voi am să beu, Moartea ʹntâpine mă bând. Vom ciocni Cotnar mereu Cu prietenii pe rând Când pământul în curând Astupa va glasul meu, Cât trăi-voi am să beu! Mai am un singur dor - parodie - Să-mi șuiere nu voi Al iernii aspru vânt Când părăsi-mă-voi Odihnei de mormânt. în fundul Boltei Reci în liniște mă-ngroape Să dorm cel somn de veci De vin mereu aproape Apoi la cap nu vreau Să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ani de acasă era ca o adiere, ca un duh bun, ca un miros de floare a minunii, ca o poftă rebelă și contaminativă de frumos. El, Eminescu, ne aprindea cerul în culorile paradisului de gând și ne răpea cu dorul în grădina stelelor”. (Pr. Iosif Zoica) CUVÂNT ÎNAINTE Din minunata lume de basm și de poveste, copiii vă trimit mesaje noi, invitându-vă să le ascultați cu atenție glasurile, să vă aplecați cu sensibilitatea și dăruirea specifică admirabilei profesii de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe pământ neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar s-au stins de focul dragostei, de dorul zilelor însorite și, sinceră să fiu.... mi-e dor de primăvară ! Elena Arhire BASMUL TOAMNEI Din cele patru fiice ale anului, una este mai bogată în fructe și legume, cu miros îmbietor de flori frumose și fân proaspăt cosit, cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar s-au stins de focul dragostei, de dorul zilelor însorite și, sinceră să fiu.... mi-e dor de primăvară ! Elena Arhire BASMUL TOAMNEI Din cele patru fiice ale anului, una este mai bogată în fructe și legume, cu miros îmbietor de flori frumose și fân proaspăt cosit, cu recolte aurii. Cu mantia ei strălucitoare, Toamna coboară încetișor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe puținele rămase cu dânsa printr-un semn: Cip-cirip ! Un vânt sălbatic ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și florile cu miresme dulci își apleacă capetele spre pământul zbârcit. Sunt obosite și mare e dorul ce-l simt pentru doritul soare. Vara, el le mângâie ușor fețișoarele vesele. Acum totul e un vis trecător, spulberat de vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și de nimic. Dar parcă, făcându-i în ciudă, fulgi spumoși își continuau dansul zburdalnic, mângâindu-se unul pe altul, căzând și urcând în același timp, pentru ca mai apoi să se așeze obosiți pe pământul care-i aștepta uscat de dorul lor. Am ieșit afară și mi-am îngropat mâinile în argintul ce se așternuse în grădină. L-am dus apoi la tâmplă și am simțit cum căldura obrajilor mei topea zăpada cu repeziciune. Inima mea se topea de fericire, odată cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu motive orna‑ mentale în formă de stea închisă într‑un oval, a fost executat doar în anul 1940. Michelangelo făcea aceste lucruri pentru a‑și petrece vremea și fiindcă, după cum spunea el, lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari de trei sau patru degete
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu motive orna‑ mentale în formă de stea închisă într‑un oval, a fost executat doar în anul 1940. Michelangelo făcea aceste lucruri pentru a‑și petrece vremea și fiindcă, după cum spunea el, lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari de trei sau patru degete
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
planul zeităților Olimpului, Apollo și Dionysos apar în prim plan. Zeul tălmăcitor de vise sau prevestitor (în concepția vechilor greci) apare asemeni unei figuri strălucitoare a luminii, relevând adevărul superior și perfecțiunea stărilor, propria existență, „aparența aparenței” o satisfacție a dorului primordial de aparență ce înfățișează lumea apolinică a frumuseții și a tot ce ascunde sub ea. Prin noblețea atitudinilor sale, Apollo ne arată necesitatea acestei lumi a chinurilor, pentru ca, prin ea, omul să fie constrâns să făurească viziunea eliberatoare. Sub
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eminescu e „poetul nepereche” ce se ridică pe verticală și ne sincronizează cu Occidentul. Nu este posibil un portret interior al poporului român fără consubstanțialitatea om natură, fără doinire, ca mod liric afectiv al tristeții, fără estomparea tragicului, fără sentimentul dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura româna o propensiune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atâta lumină. Doar poemul Luceafărul îi poate sta alături. Spațiul cel mai dinamic, predominant luminos din câte au fost descrise în literatura universală, este cel înscris de zborul unei ființe superioare, geniale, către sufletul lumii. Acesta reprezintă un spațiu al dorului de lumină, de sacru, de absolut: „Porni Luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine Vedea ca-n ziua cea dentâi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de specifică țării pe care a etalat-o convingător spre încântarea și uimirea atâtor generații. Prin omagiul pe care-l aduce ruralității noastre, Grigorescu dă o definiție spiritului românesc, are revelația identității noastre naționale, o lume mică, dar cu un dor luminos de noblețe și mândrie, cu o nonșalanță fericită, tipic orientală, cu nădejdea în viitor și trăind într-o intimă legătură cu natura. Nimănui nu-i poate scăpa identitatea de sentiment și de viziune dintre tablourile sale și primele versuri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]