28,495 matches
-
civilă, să se pronunțe, fără citarea părților, asupra fondului recursului, dar numai dacă sunt întrunite, cumulativ, următoarele condiții: raportul întocmit asupra recursului apreciază că acesta este admisibil; problema care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție; toți membrii completului sunt de acord asupra raportului. 25. Pe lângă aceste condiții prevăzute expres de alin. (6) al art. 493 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, deși nu mai este
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
admiterii, în prealabil, a aceleiași excepții invocate însă la sesizarea altor persoane, respectiv prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea apreciază necesar să reamintească jurisprudența sa referitoare la hotărârile care sunt supuse revizuirii. 19. După adoptarea Legii nr. 177/2010 , având în vedere că, în materie civilă, dispozițiile art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 stabileau că revizuirea se poate cere
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
se poate cere dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții, jurisprudența instanței constituționale s-a conturat în sensul că o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică numai în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, precum și în cauzele
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
I, nr. 256 din 18 aprilie 2012). 20. Astfel, există situații în care se invocă excepția de neconstituționalitate a acelorași texte legale care au fost constatate ca fiind neconstituționale anterior momentului publicării deciziei, situație în care excepția de neconstituționalitate, potrivit jurisprudenței, va fi respinsă ca devenită inadmisibilă, pe temei procedural, conform art. 29 alin. (3) și (5) din Legea nr. 47/1992 . Această abordare jurisprudențială s-a întemeiat pe considerentul că un text de lege nu poate fi constatat neconstituțional de
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
care nu depinde de comportamentul procesual al autorului excepției soluționate ulterior (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 100 din 29 iunie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 iulie 1999). 21. Astfel, jurisprudența Curții Constituționale reprezintă o aplicare activă a dispozițiilor legale care au însoțit abrogarea fostului art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , interpretând în mod extensiv dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, ca o garanție a apărării drepturilor
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
ca o garanție a apărării drepturilor justițiabililor, stabilind că o decizie prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate profită atât autorilor acesteia, cât și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei, dar în alte cauze, soluționate definitiv. 22. Această jurisprudență, menținută și după adoptarea noului Cod de procedură civilă, se concretizează, de exemplu, prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012 , precitată, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 și să fi fost înregistrate ca atare în sistemul de evidență al cadastrului funciar general și în amenajamentele silvice. 16. În privința primei condiții enunțate, Curtea observă că aceasta este o expresie a jurisprudenței sale constante, potrivit căreia "a considera, într-o dispoziție a legii, că și imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar fi să se recunoască acestei legi un efect constitutiv de drept de proprietate al
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
dobândit prin expropriere, iar instanța judecătorească va avea competența de a stabili titularul dreptului de proprietate. 21. În continuare, examinând prevederile art. 2 alin. (1), art. 24 alin. (1), (1^2) și (1^4) din Legea nr. 1/2000 , precum și jurisprudența sa cu privire la acestea, Curtea constată că reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu destinație forestieră pe vechile amplasamente este o soluție legislativă conformă cu art. 44 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 751 din 1
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
cu 1921 -, că înscrierea în cartea funduară nu producea efecte constitutive de drepturi, ci de opozabilitate atunci când dreptul de proprietate al statului a fost dobândit prin expropriere este cel puțin discutabilă. În sens contrar constatării Curții Constituționale observăm că toată jurisprudența și doctrina de la acea vreme considera că înscrierea în cartea funciară producea efecte constitutive de drepturi. "Cf. [Cartea funciară - sn] trebuie să arate totdeauna toate raporturile de fapt și de drept ale imobilelor; să evidențieze câștigarea, schimbarea și stingerea tuturor
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
spuse rezultă noțiunea cărții funduare: un registru public destinat la evidențierea datelor referitoare la imobil și la anumite inscripțiuni, prin care drepturile reale asupra imobilului iau naștere sau încetează" (Șt. Laday - Cărți funduare, 1927, Cluj, p. 13-15). De asemenea, în jurisprudența ante 1921 s-a arătat că dreptul de proprietate al imobilului cumpărat se dobândește numai prin intabulare [Kuria (instanța suprimă maghiară) - Hotărârea nr. 4.571/1916, apud Șt. Laday - Codul civil austriac în vigoare în Ardeal 1924-1926, vol. I, Cluj
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
grefeze contractul de asigurare, nici asigurătorul nu poate fi obligat la despăgubiri. Prin urmare, conducătorul autovehiculului exclusiv răspunzător de producerea accidentului sau urmașii lui nu pot obține de la asigurător, în temeiul asigurării de răspundere civilă obligatorie, repararea pagubei suferite. VII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene La nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu a fost identificată jurisprudență relevantă asupra problemei de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. Pe rolul
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
pot obține de la asigurător, în temeiul asigurării de răspundere civilă obligatorie, repararea pagubei suferite. VII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene La nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu a fost identificată jurisprudență relevantă asupra problemei de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene a existat o serie de cauze trimise spre soluționare în procedura întrebării preliminare de către instanțele portugheze - cauzele C-300
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
delictuale, deoarece partea responsabilă se identifică chiar cu victima. Cât timp nu se pune problema angajării răspunderii civile delictuale a conducătorului auto față de sine însuși, este exclusă angajarea răspunderii civile pentru prejudiciile prin ricoșeu generate de fapta aceluiași conducător. IX. Jurisprudența Curții Constituționale La nivelul Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. X. Raportul asupra recursului în interesul legii Prin rapoartele întocmite de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
nu se pune problema angajării răspunderii civile delictuale a conducătorului auto față de sine însuși, este exclusă angajarea răspunderii civile pentru prejudiciile prin ricoșeu generate de fapta aceluiași conducător. IX. Jurisprudența Curții Constituționale La nivelul Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudența relevantă asupra problemei de drept în cauză. X. Raportul asupra recursului în interesul legii Prin rapoartele întocmite de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-au exprimat două opinii, după cum urmează: 1. În interpretarea
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive (ori definitive și irevocabile) pronunțate de mai multe instanțe judecătorești de pe teritoriul țării. Norma legală ce a generat divergența de jurisprudență - alin. 3 al art. 50 - a fost introdusă în corpul Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România în anul 2004, prin Legea nr. 172/2004 . Expunerea de motive a actului normativ de modificare și completare face vorbire
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
omisiune a normei interne în indicarea, similar normei de nivel european, că, în cazul acestor subiecte, dreptul la reparație privește vătămările lor corporale ("... nu vor fi excluși de la beneficiul asigurării, în privința pagubelor lor corporale") a stat la originea divergenței de jurisprudență, născând, în acest context, întrebarea dacă textul legal al art. 50 alin. 3 poate fi văzut ca o transpunere imperfectă a art. 3 al Directivei 84/5/CEE , dar care trebuie interpretat și aplicat în spiritul normei europene de inspirație
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
așadar când acestea sunt ele însele victime directe ale accidentului. Divergența vizează, prin urmare, cazul membrilor de familie prejudiciați (material și/sau moral) ca urmare a vătămării corporale sau decesului conducătorului auto vinovat de producerea accidentului, respectiv ceea ce doctrina și jurisprudența au denumit a fi prejudiciul prin ricoșeu, înțeles ca prejudiciu cauzat în mod indirect (și care își găsește în prezent o reglementare legală prin dispozițiile art. 1.390 și 1.392 din Codul civil). Întrucât, la originea producerii lui, se
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
accesul la o activitate de servicii ori exercitarea acesteia; ... j) cerință - orice obligație, interdicție, condiție sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităților competente ori care rezultă din jurisprudență, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociațiilor profesionale ori ale altor organizații profesionale, adoptate în exercitarea competenței lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerințe în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 20 mai 2009 (*actualizată*) privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268795_a_270124]
-
fraudei, protecția mediului, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală, precum și orice alte considerente calificate ca motive imperative de interes general de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa; ... l) profesie reglementată - orice activitate profesională, astfel cum aceasta este definită în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare; ... m) organizație
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 49 din 20 mai 2009 (*actualizată*) privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268795_a_270124]
-
legii 22. Raportul cuprinde soluțiile date de instanțele judecătorești problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează acestea și evocă doctrina cu privire la materia supusă analizei. 23. Constată că problema de drept în discuție nu se regăsește în doctrina și jurisprudența Curții Constituționale. Sunt menționate, totuși, câteva decizii ale Curții Constituționale care, chiar dacă nu vizează dispozițiile art. 12 din Legea nr. 193/2000 , s-a apreciat ca fiind relevante pentru lămurirea problemei de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amenda contravențională ( Decizia nr. 464 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011). 26. Raportul evocă, de asemenea, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând că instanța supremă s-a pronunțat, implicit, asupra chestiunii de drept în discuție, prin Decizia nr. 187 din 17 ianuarie 2014 a Secției de contencios administrativ și fiscal. 27. Judecătorii-raportori, constatând, în prealabil
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
vigoare a legii noi. 17. Aceste aspecte nu vizează însă constituționalitatea legii, ci constituie o problemă de aplicare a ei, a cărei analiză nu intră în sfera atribuțiilor Curții Constituționale. În acest sens, Curtea a statuat, în numeroase rânduri, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, acestea constituind atribuții ale instanțelor de judecată. Pentru acest motiv, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit.
DECIZIE nr. 785 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 teza a doua, art. 2 lit. c) şi art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului şi art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea societăţilor nr. 31/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268891_a_270220]
-
apreciat că sesizarea este admisibilă, față de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că de lămurirea celor două aspecte ale sesizării depinde soluționarea pe fond a cauzei, că problema de drept enunțată este nouă, întrucât examinarea jurisprudenței a relevat că nu s-au identificat hotărâri privitoare la aceleași aspecte și că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii, astfel cum reiese din cercetarea datelor postate pe portalul www.iccj.ro V. Punctul de
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
care reglementează încadrarea în fostele grupe de muncă I și a II-a; - pct. 160 din anexa nr. 2 la Ordinul nr. 50/1990 are în vedere exclusiv activitățile/locurile de muncă din întreprinderile din industria materialelor de construcții. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 23. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat asupra ambelor aspecte ale problemei de drept a cărei dezlegare se solicită, pronunțând următoarele decizii de speță: Decizia nr. 258 din 20 septembrie 2004, pronunțată asupra unui
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
din 6 februarie 2002, nr. 3.343 din 6 noiembrie 2002, pronunțate de Secția de contencios administrativ; Decizia nr. 637 din 23 februarie 2006, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal. 24. Curțile de apel și tribunalele au comunicat jurisprudență și puncte de vedere asupra chestiunii de drept în discuție, din examinarea cărora se desprind următoarele orientări jurisprudențiale: 25. Cu privire la primul aspect al chestiunii de drept s-au exprimat următoarele opinii: A) Dispozițiile art. 20 alin. 1 și 2 din
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]