32,428 matches
-
39. În perioada 9 martie-4 august 1998, tribunalul a amânat ședința de 6 ori, în principal din cauza absenței celor 5 martori citați să se înfățișeze; în cele din urmă, au fost audiați 2 dintre aceștia. 40. La 22 septembrie 1998, reclamantul a depus concluzii scrise. Acesta susținea că nu încălcase niciuna dintre valorile protejate de legea penală și că, în prezenta cauză, nu era întrunită condiția existenței unui pericol social, față de care se subordona sancționarea unui act de către legislația penală. Acesta
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
scopul acțiunii sale fusese de a face publice ilegalitățile comise în cadrul SRI în detrimentul persoanelor particulare și, astfel, de a asigura respectarea drepturilor garantate de Constituție. Referitor la celelalte modalități la care ar fi putut apela pentru a denunța neregulile respective, reclamantul a subliniat că orice acțiune la nivel ierarhic era inutilă având în vedere poziția adoptată de directorul SRI în urma conferinței de presă și faptul că luase legătura cu deputatul T.C., membru al Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. În plus, infracțiunea prevăzută la art. 19 din Legea nr. 51/1991 implica existența intenției de a participa la acțiuni care pot aduce atingere siguranței naționale, în vreme ce el acționase cu bună-credință. De asemenea, reclamantul a invocat încălcarea libertății sale de exprimare, în eventualitatea unei condamnări penale. Concluziile se bazau, printre altele, pe înscrisurile clasificate "strict secrete" și depuse la dosar în volumul nr. 9. 41. Prin hotărârea din 20 octombrie 1998, Tribunalul Militar l-
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
libertății sale de exprimare, în eventualitatea unei condamnări penale. Concluziile se bazau, printre altele, pe înscrisurile clasificate "strict secrete" și depuse la dosar în volumul nr. 9. 41. Prin hotărârea din 20 octombrie 1998, Tribunalul Militar l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani cu suspendarea executării pentru furt, culegerea și transmiterea de informații cu caracter secret în afara cadrului legal, precum și divulgarea și folosirea, în afara cadrului legal, a informațiilor privind viața particulară, onoarea și reputația persoanelor
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
legal, a informațiilor privind viața particulară, onoarea și reputația persoanelor. Hotărârea tribunalului s-a bazat pe faptul că interceptările telefonice fuseseră efectuate în baza unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Pentru aceleași motive, tribunalul a respins susținerile reclamantului cu privire la îndoielile sale față de legalitatea interceptărilor. De asemenea, tribunalul a observat că reclamantul nu a denunțat pretinsele nereguli directorului SRI și nu a sesizat Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. Referitor la elementul intențional al infracțiunilor, tribunalul a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a bazat pe faptul că interceptările telefonice fuseseră efectuate în baza unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Pentru aceleași motive, tribunalul a respins susținerile reclamantului cu privire la îndoielile sale față de legalitatea interceptărilor. De asemenea, tribunalul a observat că reclamantul nu a denunțat pretinsele nereguli directorului SRI și nu a sesizat Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. Referitor la elementul intențional al infracțiunilor, tribunalul a considerat că acordul dat de reclamant deputatului T.C. pentru a dezvălui în public
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
interceptărilor. De asemenea, tribunalul a observat că reclamantul nu a denunțat pretinsele nereguli directorului SRI și nu a sesizat Comisia parlamentară pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. Referitor la elementul intențional al infracțiunilor, tribunalul a considerat că acordul dat de reclamant deputatului T.C. pentru a dezvălui în public conținutul casetelor dovedea existența intenției, prevăzută de lege, pentru a putea califica faptele respective drept infracțiuni. De asemenea, tribunalul a observat că, așa cum reiese dintr-o notă prezentată de SRI, potrivit regulamentului intern
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
transmiteau departamentului responsabil de transcrierea informațiilor; în cazul în care unitatea care solicitase interceptarea comunicațiilor nu formula o cerere de transcriere în termen de 10 zile, informațiile se ștergeau, iar casetele se restituiau compartimentului de supraveghere-înregistrare în vederea reutilizării lor. 42. Reclamantul a formulat apel în fața Curții Militare de Apel. 43. La 5 aprilie 1999, curtea de apel a amânat ședința pe motivul iregularității citării SRI. La 26 aprilie și 12 mai 1999, curtea de apel a amânat ședința la cererea reprezentanților
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a formulat apel în fața Curții Militare de Apel. 43. La 5 aprilie 1999, curtea de apel a amânat ședința pe motivul iregularității citării SRI. La 26 aprilie și 12 mai 1999, curtea de apel a amânat ședința la cererea reprezentanților reclamantului, aflați în imposibilitatea de a se prezenta în instanță. La 2 iunie 1999, instanța a desemnat din oficiu un avocat pentru a-l reprezenta pe reclamant și a amânat ședința pentru a-i permite să ia cunoștință de conținutul dosarului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
aprilie și 12 mai 1999, curtea de apel a amânat ședința la cererea reprezentanților reclamantului, aflați în imposibilitatea de a se prezenta în instanță. La 2 iunie 1999, instanța a desemnat din oficiu un avocat pentru a-l reprezenta pe reclamant și a amânat ședința pentru a-i permite să ia cunoștință de conținutul dosarului. 44. În ședința din 7 iunie 1999, la care reclamantul nu s-a prezentat, avocatul desemnat din oficiu a solicitat să fie depuse la dosar cererile
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
La 2 iunie 1999, instanța a desemnat din oficiu un avocat pentru a-l reprezenta pe reclamant și a amânat ședința pentru a-i permite să ia cunoștință de conținutul dosarului. 44. În ședința din 7 iunie 1999, la care reclamantul nu s-a prezentat, avocatul desemnat din oficiu a solicitat să fie depuse la dosar cererile trimise procurorului pentru a obține autorizațiile legale de interceptare, precum și o copie a registrului parchetului în care se consemnau autorizațiile. Curtea Militară de Apel
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
consemnau autorizațiile. Curtea Militară de Apel a stabilit că probele respective fuseseră administrate deja și, prin urmare, a respins cererea avocatului. 45. Prin decizia din 14 iunie 1999, Curtea Militară de Apel a confirmat hotărârea pronunțată în primă instanță. 46. Reclamantul a formulat recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea Supremă de Justiție. 47. La 16 decembrie 1999, 30 martie 2000, 22 iunie 2000, 19 octombrie 2000, 18 ianuarie 2001, 28 iunie 2001 și 14 februarie 2002, Curtea Supremă de Justiție a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
acestei hotărâri la Curtea Supremă de Justiție. 47. La 16 decembrie 1999, 30 martie 2000, 22 iunie 2000, 19 octombrie 2000, 18 ianuarie 2001, 28 iunie 2001 și 14 februarie 2002, Curtea Supremă de Justiție a amânat ședința la cererea reclamantului, care dorea să fie reprezentat de un avocat ales ori să se apere singur. La 8 februarie și 25 octombrie 2001, instanța supremă a respins cererile reclamantului privind trimiterea cauzei la parchet și încetarea procesului, cereri întemeiate pe faptul că
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și 14 februarie 2002, Curtea Supremă de Justiție a amânat ședința la cererea reclamantului, care dorea să fie reprezentat de un avocat ales ori să se apere singur. La 8 februarie și 25 octombrie 2001, instanța supremă a respins cererile reclamantului privind trimiterea cauzei la parchet și încetarea procesului, cereri întemeiate pe faptul că la 26 noiembrie 2000 fusese ales deputat, funcție care îi garanta imunitate parlamentară. La 22 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a amânat ședința pentru a se
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
întemeiate pe faptul că la 26 noiembrie 2000 fusese ales deputat, funcție care îi garanta imunitate parlamentară. La 22 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a amânat ședința pentru a se putea pronunța asupra unei cereri de recuzare formulate de reclamant. La 17 ianuarie 2002, instanța a amânat ședința pentru a permite reclamantului să-și prezinte motivele de recurs. Dezbaterile au avut loc la 11 aprilie 2002. 48. Prin decizia din 13 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins excepția
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
care îi garanta imunitate parlamentară. La 22 noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a amânat ședința pentru a se putea pronunța asupra unei cereri de recuzare formulate de reclamant. La 17 ianuarie 2002, instanța a amânat ședința pentru a permite reclamantului să-și prezinte motivele de recurs. Dezbaterile au avut loc la 11 aprilie 2002. 48. Prin decizia din 13 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins excepția ridicată de reclamant cu privire la imunitatea sa parlamentară, după ce a constatat că acesta
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ianuarie 2002, instanța a amânat ședința pentru a permite reclamantului să-și prezinte motivele de recurs. Dezbaterile au avut loc la 11 aprilie 2002. 48. Prin decizia din 13 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins excepția ridicată de reclamant cu privire la imunitatea sa parlamentară, după ce a constatat că acesta devenise deputat la 26 noiembrie 2000, adică ulterior trimiterii sale în judecată. Pe fond, instanța a respins recursul reclamantului, confirmând motivarea primei instanțe. D. Interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
13 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins excepția ridicată de reclamant cu privire la imunitatea sa parlamentară, după ce a constatat că acesta devenise deputat la 26 noiembrie 2000, adică ulterior trimiterii sale în judecată. Pe fond, instanța a respins recursul reclamantului, confirmând motivarea primei instanțe. D. Interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și al treilea reclamant 49. Una dintre casetele luate de Constantin Bucur și făcute publice conținea înregistrarea unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
după ce a constatat că acesta devenise deputat la 26 noiembrie 2000, adică ulterior trimiterii sale în judecată. Pe fond, instanța a respins recursul reclamantului, confirmând motivarea primei instanțe. D. Interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea și al treilea reclamant 49. Una dintre casetele luate de Constantin Bucur și făcute publice conținea înregistrarea unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia reclamantă, fiica minoră a celui de-al doilea reclamant, și mama
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
al treilea reclamant 49. Una dintre casetele luate de Constantin Bucur și făcute publice conținea înregistrarea unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia reclamantă, fiica minoră a celui de-al doilea reclamant, și mama acesteia, de la telefonul instalat la domiciliul celui de-al doilea și al treilea reclamant. 50. Cel de al doilea reclamant, Mircea Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului A.C. au depus plângere penală denunțând interceptările fără
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
unei convorbiri telefonice care a avut loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia reclamantă, fiica minoră a celui de-al doilea reclamant, și mama acesteia, de la telefonul instalat la domiciliul celui de-al doilea și al treilea reclamant. 50. Cel de al doilea reclamant, Mircea Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului A.C. au depus plângere penală denunțând interceptările fără drept ale convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice aparținând ziarului. La 28 noiembrie 1996, redacția ziarului
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
loc la 12 aprilie 1996 între cea de-a treia reclamantă, fiica minoră a celui de-al doilea reclamant, și mama acesteia, de la telefonul instalat la domiciliul celui de-al doilea și al treilea reclamant. 50. Cel de al doilea reclamant, Mircea Toma, precum și unii dintre colegii săi de la redacția ziarului A.C. au depus plângere penală denunțând interceptările fără drept ale convorbirilor telefonice efectuate de la posturile telefonice aparținând ziarului. La 28 noiembrie 1996, redacția ziarului a primit o notă de informare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
o notă de informare că interceptările în cauză vizau un anumit membru al redacției și fuseseră realizate pe baza autorizației emise de procuror. 51. La 11 aprilie 1997, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Militar în cadrul procesului penal împotriva primului reclamant, cel de-al doilea reclamant a denunțat caracterul nelegal al interceptării convorbirilor sale făcute de la posturile telefonice instalate la domiciliul său ori la redacția ziarului A.C. unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală în urma plângerii penale
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
interceptările în cauză vizau un anumit membru al redacției și fuseseră realizate pe baza autorizației emise de procuror. 51. La 11 aprilie 1997, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Militar în cadrul procesului penal împotriva primului reclamant, cel de-al doilea reclamant a denunțat caracterul nelegal al interceptării convorbirilor sale făcute de la posturile telefonice instalate la domiciliul său ori la redacția ziarului A.C. unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală în urma plângerii penale formulate în numele ziarului (supra, pct.
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
la domiciliul său ori la redacția ziarului A.C. unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală în urma plângerii penale formulate în numele ziarului (supra, pct. 34). Tribunalul nu a dat curs denunțărilor făcute de cel de al doilea reclamant. 52. În pofida mai multor cereri adresate autorităților, reclamanții nu au putut obține copii ale diferitelor documente depuse la dosarul penal, în special cererile de autorizare, autorizațiile de interceptare sau transcrierile convorbirilor telefonice, din cauza caracterului lor strict secret. Cu toate acestea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]