27,838 matches
-
direcție de înaintare este aceea în care înainte de a preconiza trasul la poartă să se poată efectua o schimbare bruscă de direcție, care să asigure demarcarea. În timpul înotului cu adversar, jucătorul trebuie să fie atent să nu se urce pe umerii acestuia, sau să-l atingă cu brațele ori cu coatele, acțiuni penalizate de arbitru. Măiestria tehnică a jucătorilor de polo este determinată de nivelul și volumul elementelor și procedeelor tehnice cu mingea. Cu cât cunoștințele jucătorilor sunt mai complete, cu
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Școala de Bune Maniere, că pentru a deprinde o poziție corectă atât pentru gât cât și pentru spate, trebuie să meargă prin casă cu o carte grea pe cap. O adevărată domnișoară nu va merge niciodată cu spatele aplecat, cu umerii căzuți și cu privirea în jos. Dar și băieții trebuie să învețe să aibă o ținută a corpului corectă pentru a se crește frumoși și sănătoși. Joc: Încearcă și tu să faci cât mai mulți pași purtând o carte pe
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și privește-te din față, apoi din profil. Mama îți va explica și îți va arăta cum trebuie să-ți corectezi ținuta. Ai grijă la poziția spatelui! Este important ca și în timpul mersului să stai cu spatele drept, privirea înainte, umerii îndreptați și cu pieptul în față. Mergi în pas vioi, cu brațele pe lângă corp, legănându-le ușor. Înainte de a ridica obiecte grele, nu te apleca brusc, ci îndoaie genunchii, pentru ca greutatea obiectului pe care îl ridici să nu fie suportată
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ale scheletului, nu sunt constante în timp, exceptându-le pe cele trei “osoase”, corespunzătoare încheiturii mâinii, genunchiului și gleznei (care rămân relativ constante pe durata vieții). Celelelte nouă circumferințe, care se modifică în timp, au fost măsurate în următoarele puncte: umăr, piept, talie, ombilic, șold, coapsă, gambă, braț și antebraț. Pentru o compresie orizontală uniformă s-a utilizat o bandă de plastic. Pe lângă valorile scheletului și circumferințelor, măsurate în centimetri, s-au înregistrat pentru fiecare subiect: vârsta (în ani), greutatea (în
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
duratei expirației 6 Diametrul cotului; suma pentru cele două coate 7 Diametrul articulației pumnului; suma pentru cele două articulații 8 Diametrul genunchiului; suma pentru cei doi genunchi 9 Diametrul gleznei; suma pentru cele două glezne Măsurători reprezentând circumferințe 10 Circumferința umerilor, deasupra mușchilor deltoizi 11 Circumferința la nivelul toracelui, pe linia mameloanelor în cazul bărbaților și imediat deasupra sânilor pentru femei, la mijlocul duratei expirației 12 Circumferința la nivelul taliei, cea mai îngustă parte a torsului sub cușca toracică, o medie între
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
A. ROSETTI Cunoscutul pașoptist C. A. Rosetti (1816-1885), ilustrul Berlicoco care în tinereță ar fi încălecat de-a-ndaratele pe saca, purtător mai târziu al unor mari plete în genul Th. Gautier și a unei tenebroase mantale de carbonaro, aruncată conspirativ pe umărul stâng, a tradus onorabil Manfred de Byron și a fost un poet foarte gustat în vremea lui (Ceasuri de mulțumire). Improvizațiile madrigalești sunt focoase și decente, cântecele ca Fracul meu se conduc după Béranger. Repetiții în chip de refren la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în fond, umflate și ele. Gahița poartă beretă cu pene, rochie bufantă de coloare vie și evantai. Umerii și brațele îi sunt goale, obrazul foarte dres e împestrițat cu benghiuri. Tânărul Iorgu, sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de plăcere", care se așează pe genunchii bărbatului și se anină de gîtu-i "cu brațele-amîn-două". Iubiții stau "mînă în mână, gură-n gură", își îneacă unul altuia suflarea "cu sărutări aprinse" și se strâng "piept la piept", el sărutând "cu-mpătimire" umerii femeii, ea lăsîndu-se "adăpată" cu gura: Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia tremurând ei se sărută, Numai ochiul e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de dor se "ticăie", la curtea fetei sunt "grădine, rediuri, lacuri, ziduri, șipot", haina "se-ncreață". Unele versuri au curs psalmodic: Culca-mi-aș capul la al tău picior Și te-aș privi etern ca pe o steauă, Frumos copil cu umerii de neauă. Chiar cuvintele Domnului către zmeu sunt mai încărcate de gînduri: Și tu ca ei voiești a fi, demone, Tu, care nici nu ești a mea făptură; Tu ce sfințești a cerului colone Cu glasul mândru de eternă gură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dobrul, și Juga, și Gangur, și Gotcă, și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea pare luată de la Eminescu. Eroul principal se pierde într-o învălmășire de personagii șterse, din care se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sublim. Sub gâtul lui gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge numai în surtuc sau cu o pelerină pe umeri, vara își pune opinci în picioare și cu bocceaua la spinare și într-un costum neverosimil o ia la picior spre munți. În proza sa nesigură și genială se văd urmele profesorale, poncifele. Toate figurile din poetică sunt puse la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drum... fie că plânge, dramatic, fecioara bătrînă: Mă uit în oglindă și nu te mai chem Și nu te mai cer ca-nainte, Și totuși sunt clipe în care mă tem De parcă mi-ai sta dinainte, Și-n grabă pe umeri, pe sânii mei vani, Desfășur cărunta podoabă, Să-nvălui ruina pierduților ani, Să-ți cad în genunchi ca o roabă. În genere confesiunea smerită și demnă e de o mare suavitate: Nu mi-am plecat genunchii Și-n casa mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când amurgul, sângerat, va îngenunchea pe îndelete. În Biblice poetul se reînnoiește coborând în plin Vechi Testament, căruia cu fondul său ebraic îi dă vibrații de o puternică autenticitate: Neagră sunt și pulpa mea de smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de mușchi ți-oi face, chiparoși și ierbi, te-oi adulmeca în sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în figurile 29, are pe avers bandă mărginita de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, legenda în două părți: ANTONIUS DURCOVICI, sus, EPISCOPUS † 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zona centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistica realizată după machetă sculptorului Maximillian Fetiță ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aversului (fig. 93av), plasată pe banda mărginita de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMÂNIA - MINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMÂNIA - MINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în câmpul medaliei, edificii ale satului românesc. Pe revers (fig. 100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetiță. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALĂ SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legendă aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legendă semicirculara DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC / UNIVERSITAR / IAȘI 1912-BUCUREȘTI 1913 (sus); PREȘEDINTELE FONDATOR / AL COMITETULUI / ELECTROTEHNIC / ROMÂN / 1927 (jos), care comunică, nu prin reprezentări medalistice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
30. 04 - 1. 05. 1996 (tot circular și în continuarea celei de mai sus). Pe revers (fig. 132rv) este chipul savantului în profil, orientat jumătate stânga, înconjurat de inscripția circulară SPITALUL CLINIC PROF. DR. THEODOR BURGHELE - sus - BUCUREȘTI - jos. Sub umărul stâng sunt inițialele gravorului C. D. 93 - care ne informează că medalia este opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă stradă Lascăr Catargiu din Iași vor observa, la jumatatea pantei, pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]