271,675 matches
-
Clădirea Hotelului Ardealul din Arad (fostul "Hotel Crucea Albă") este un monument istoric din peisajul arhitectural al Municipiului Arad (). Pe locul actualei clădiri se afla încă în secolul al XVIII-lea stația de poștalioane a Aradului. Clădirea actuală a fost construită între anii 1840-1841, după planurile arhitectului Franz Mahler. În 1868 după inaugurarea căii ferate Arad - Alba Iulia
Hotel Ardealul () [Corola-website/Science/323361_a_324690]
-
Bulevardul Victoriei este o stradă din municipiul Sibiu, între str. Andrei Șaguna și str. Avrig. Ea datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar a fost definitivată în prima jumătate a secolului al XX-lea când au fost construite principalele clădiri. De-a lungul
Bulevardul Victoriei din Sibiu () [Corola-website/Science/324060_a_325389]
-
Ea datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar a fost definitivată în prima jumătate a secolului al XX-lea când au fost construite principalele clădiri. De-a lungul acestei străzi se află corpul B al Primăriei Municipiului Sibiu (în fostul sediu al Consiliului popular municipal) (nr. 1-3) având în fața sa Bustul lui George Coșbuc (monument istoric cu codul , ridicat în 1933), Casa Armatei, Universitatea "Lucian Blaga" (la nr. 5) - cu Rectoratul, Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie
Bulevardul Victoriei din Sibiu () [Corola-website/Science/324060_a_325389]
-
se termină în partea de sus, la întretăierea cu strada Odobescu, cu Turnul de Poartă și cu Primăria Veche, astăzi Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal. Pasajul a fost restaurat în anul 1860 și apoi în 2006, când Primăria municipiului Sibiu a investit 3.000.000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
mai bun actor al anului de către Asociația Internațională a Criticilor de Teatru din România. Începând cu anul 2004 este numit Societar de onoare al Teatrului Național Craiova. 2004 - Societar de Onoare al Teatrului Național Craiova 2012 - Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova 2013 - Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de „Cavaler”, acordat de Președintele României Traian Băsescu Debutul pe scena craioveană are loc în anul 1968 cu rolul Alexe din piesa Iancu Jianu de O. Măgureanu. Pe parcursul anilor a interpretat peste
Valer Dellakeza () [Corola-website/Science/324067_a_325396]
-
județului Brașov cu județul Covasna în partea sud-estică rezervației naturale a Dealul Ciocașului - Dealul Vițelului și cea estică a Dealului Lempeș, lângă drumul județean (DJ112) care leagă localitatea Hărman de orașul Sfântu Gheorghe, la o distanță de 15 km. față de municipiul Brașov și este străbătută de DN11 Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
câte zece ani, iar restul se exploatează de peste 30 de ani . În 2012 troleibuzele bălțene au transportat 17.119,9 mii pasageri (cu 6,7% sau 1231,2 mii pasageri mai puțin decât în 2011). La 17 octombrie 2012 Primăria municipiului Bălți a semnat un contract de împrumut de 3 mil. euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziționarea a 23 de troleibuze noi. Totodată, BERD a mai acordat Primăriei un grant de 1,6 milioane de euro
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
satul Odaia Banului la comuna Maxenu). În 1950, comuna a fost inclusă în orașul regional Buzău, parte a regiunii Buzău și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, comuna a fost desființată, cele două sate rămase fiind comasate și incluse în municipiul Buzău, devenit reședință a județului Buzău, reînființat. Astăzi, fostele sate principale ale comunei, Simileasca și Bănceasca, sunt parte integrantă a unicei localități urbane ce alcătuiește municipiul Buzău, axul principal al Simileascăi fiind strada Transilvaniei, care se continuă cu DN10. Bănceasca
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
1968, comuna a fost desființată, cele două sate rămase fiind comasate și incluse în municipiul Buzău, devenit reședință a județului Buzău, reînființat. Astăzi, fostele sate principale ale comunei, Simileasca și Bănceasca, sunt parte integrantă a unicei localități urbane ce alcătuiește municipiul Buzău, axul principal al Simileascăi fiind strada Transilvaniei, care se continuă cu DN10. Bănceasca a fost în trecut locul unde se ținea târgul Drăgaica. Celelalte sate care aparținuseră comunei sunt repartizate după cum urmează: satul Spătaru este în comuna Costești, iar
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
și opera maestrului, îngrijit de Ion Mărgineanu, se publică integral manuscrisul " Cu Lucian Blaga în Portugalia" trimis revistei Steaua de O.V. în anul 1981. martie 2001 - Publicația săptămânală Drum nr. 12(156) din 23-29 martie 2001, editată de Primăria Municipiului Roșiorii de Vede prezintă la pag.7 articolul "Oameni care au fost - colonelul O.V.", semnat de Argentin St. Porumbeanu. 2005 - Apare volumul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", Ed. Grinta Cluj-Napoca, 106 pag., cu o prefață de Constantin Cubleșan. 2005
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
de Aur”: întruniri frecvente (ultimul sfat al dacilor la Sarmizegetusa, întâlnirea lui Traian cu generalii săi după răscoala prizonierilor daci la auzul morții lui Decebal), ceremoniile (victoria romanilor asupra dacilor la Sarmizegetusa, celebrarea nașterii primului român, ridicarea la rang de municipiu) și cultul conducătorilor. El consideră că autorii filmului au apelat la denaturări și exagerări voite pentru a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
este o Municipalitate galiciană, în Spania, cu o populațíe de 10.000 de locuitori (ribadenii; galiciană și spaniolă: ribadenses) și un oraș reședința municipiului cu 6.580 de locuitori, situat în extremul nord-est al provinciei Lugo și al Comunității Autonome Galicia, la limita cu Principatul Asturia. Este și capitala a Comarcei Marina de Est ( galiciană: A Mariña Oriental). este un loc de popas pentru
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
un loc de popas pentru pelerini de pe Drumul lui Iacob (în galiciană Camiño de Santiago). Municipalitatea are aproximativ forma unui pătrat de 10x10 km., și învecinează la nord cu Marea Cantabrică, la est cu Ria de Ribadeo (opus se află municipiul asturian de Castropol), la vest cu Municipiul Barreiros și la sud cu Trabada. Ribadeo are și un alt nucleu urban, localitatea Rinlo, și mai multe sate (Parroquias). Punctul cel mai înalt din teritoriul se află în satul Cubelas (Vârful Mondigo
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
Drumul lui Iacob (în galiciană Camiño de Santiago). Municipalitatea are aproximativ forma unui pătrat de 10x10 km., și învecinează la nord cu Marea Cantabrică, la est cu Ria de Ribadeo (opus se află municipiul asturian de Castropol), la vest cu Municipiul Barreiros și la sud cu Trabada. Ribadeo are și un alt nucleu urban, localitatea Rinlo, și mai multe sate (Parroquias). Punctul cel mai înalt din teritoriul se află în satul Cubelas (Vârful Mondigo, cu 571m.). În jumatatea a coastei sale
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
de la Foz în vestul, până în orașul asturian Tapia de Casariego la est. Acum e deschisă, parțial, cea "Autovía del Cantábrico" (E-70) care leagă orașul Gijón în Asturias cu orașele galiciene La Coruña, Lugo și Santiago de Compostela. Autostrada traversează municipiul prin zona nordică întrând prin "Podul Sfinților" (gal. Ponte dos Santos) cu 612 m. lungime, care unește băncile galiciani și asturiani deasupra Ria de Ribadeo. Șoseaua N-834 este cealaltă șosea mai importantă, si trece prin zona alaturată cu coasta
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
istoric, , cu următoarele obiective: Iacobeni , mai demult "Iacășdorf", (în dialectul săsesc "Jakosdref", "Jôkestref", "Giukestref", "Giukesdrêf", în , în ), este un sat în partea de est a județului Sibiu, situat în Podișul Hârtibaciului, pe Valea Hârtibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu. Iacobeni este satul reședință al comunei Iacobeni. După părerile unora din cei care au studiat istoria localității, pe numele său german "Jakobsdorf" ("Satul lui Iacob"), așezarea este una dintre cele mai timpurii comunități săsești din Transilvania chiar dacă prima atestare
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
un deșert, orbitor, de zăpadă. Din păcate, vibrația baladesca a acestui prolog-epilog este tradusă uneori, simplist, într-o poetica pândită de primejdia exacerbării sentimentelor și atitudinilor.”" La propunerea inițiată de conducerea și actorii Teatrului Municipal din Baia Mare, Consiliu Local al municipiului i-a acordat în 2008 actorului Florin Piersic titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Baia Mare” în semn de omagiu pentru prestația să din filmul „Pîntea”.
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
simplist, într-o poetica pândită de primejdia exacerbării sentimentelor și atitudinilor.”" La propunerea inițiată de conducerea și actorii Teatrului Municipal din Baia Mare, Consiliu Local al municipiului i-a acordat în 2008 actorului Florin Piersic titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Baia Mare” în semn de omagiu pentru prestația să din filmul „Pîntea”.
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
de mediu, prin lipsa unor filtre și a unor instalații moderne. Cu toate astea, crematoriul nu s-a închis în totalitate, columbarul său continuă să funcționeze ca spațiu pentru păstrarea urnelor cu cenușă, contra unei taxe anuale. Consilierii generali ai municipiului București au respins în ianuarie 2011 proiectul de alocare a sumei de 1,16 milioane euro pentru reabilitarea Crematoriului Cenușa. În prezent, singurul crematoriu uman care funcționează în România este Crematoriul Vitan-Bârzești, din București. Inaugurarea Crematoriului Cenușa a dus la
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici”, în dreapta fostului Lac Văcărești, și a fost inaugurat în 1994. După ce Crematoriul Cenușa a fost închis în 2002, acesta a rămas singurul crematoriu uman în funcțiune în România. În noiembrie 2011 Consiliul General al Municipiului București a aprobat alocarea sumei de 1,3 milioane euro, fără TVA, pentru a înlocui unul dintre cuptoarele de incinerare ale crematoriului uman Vitan Bârzești, întrucât cuptoarele existente, care datează din 1987, nu mai făceau față cerințelor.. Pentru a se
Crematoriul Vitan-Bârzești () [Corola-website/Science/326676_a_328005]
-
Grundtvig, Fundația ecologică „Floare de Colț” sau proiectul „"De vorbă cu...”, care aduce în liceu diverse personalități din România (ex. Mihai Morar, Adrian Despot, Tudor Chirilă, Raed Arafat, Florin Piersic, Dan Negru). Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - .
Colegiul Național Mihai Viteazul din București () [Corola-website/Science/326699_a_328028]
-
Mitropolitul Olteniei.] În interiorul catedralei se găsesc moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Serghie și Vah, și ale Sfintei Mucenițe Tatiana. ----] Pr. Dumitru Bălașa, "Biserica Domnească Sf. Dumitru și vechimiea orașului Craiova", în Din Istoria Arhiepiscpopiei Craiovei și a Municipiului Craiova, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 1975, p. 16. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru, Catedrala Mitropolitană a Craiovei," în rev. Mitropolia Olteniei, nr. 9-12/1959, p. 576. ] Ibidem, p. 581. ] Veniamin Nicolae, "Ctitoriile lui Matei Basarab," Ed. Sport
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al municipiului Sibiu. Rezervatia naturală cu o suprafață de 933 ha, se află la limita sud-vestică a Sibiului, în Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m. în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii, fiind traversata de Răul Trinkbach
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
o specie din familia "Picidae"), pupăza ("Upupa epops"), turtureaua ("Streptopelia țurțur"), cuc ("Cuculus canorus"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"), vrabie (specii din familia "Passeridae"), corb ("Corvus corax"), etc. În parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul județean 106A, ce leagă reședința de județ cu orașul Rășinari. Înconjurate de suprafață teritorială a rezervației, nefăcând totuși parte din aceasta, se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” (unul din cele mai mari muzee
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]