270,960 matches
-
a lui Ștefan cel Mare cu tătarii/1970/ist./N/”). Înainte de renovarea din 2014, fântâna se afla în stare avansată de degradare, apa nu mai era potabilă, iar lemnul de la fântână era putrezit. Potrivit unei legende, o fată frumoasă din localitate era urmărită de un turc pentru a o duce în haremul său și a o face cadână. Vrând să scape de urmărire, fata s-a aruncat în fântâna care de atunci se cheamă Fântâna Cadânei. Conform altei legende, înainte de a
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]
-
lui se înalță în lumina anilor opera lui nemuritoare. Așa a fost el”. “Proștii mor, însă prostia e nemuritoare” Ion Luca Caragiale, unul dintre clasicii literaturii românești și cel mai important dramaturg, s-a născut la 30 ianuarie 1852, în localitatea Haimanale (în prezent se numește I.L. Caragiale - n.r.), din județul Dâmbovița. A fost elev al Gimnaziului ”Petru și Pavel” din Ploiești, iar studiile liceale au fost finalizate la București. Ulterior, a absolvit cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din București, la
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
în premieră la New York, atât de ciudat, pentru mine abia acum, după douăzeci de ani, de la premiera mondială care a avut loc la Viena. Days and Nights in Rocinha a fost inspirată de șederile lui Philip Glass la Rocinha, o localitate atât de pitorească, aflată la sud de Rio de Janeiro. Rocinha își întâmpină vizitatorii cu fațadele caselor ei colorate, suprapuse ca niște șiraguri multiple, cu toată această arhitectură, așezată în terase, atât de ritmată, de repetitivă, ea însăși parte din
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
de ICR; Adriana Pop — directorul liceului românesc din Slatina (Solotvino); Elenă Șiman — vicepreședintele Asociației "Speranța" din Slatina (Solotvino), dirijor al corului bisericii ortodoxe române "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din Slatina (Solotvino). Un premiu special a primit Elenă Nandriș, primarul localității Mahala, din regiunea Cernăuți, strănepoata Anitei Nandriș, autoarea volumului "20 de ani in Siberia", apărută la Editură Humanitas. "Prin cartea Anitei Nandriș, Mahalaua noastră e cunoscută pe tot globul. Cine știe ce înseamnă durere, durere de limbă, durere de grâi, durere de
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
este o mănăstire de maici amplasată în partea nord-estică a Republicii Moldova lângă localitatea Pripiceni-Curchi din raionul Rezina, și la o depărtare de 16 km de orașul Rezina; la aproximativ 90 km nord de Chișinău. O familie înstărită de români basarabeni cumpără, în anul 1808, o mare suprafață de teren, pe care o dăruiește
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
o oloiniță), călugării la rândul lor sunt transferați la mănăstirea Căpriana. Chiar în altarul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” se înființează bucătăria unei cantine a spitalului TBC, instalat în mănăstire. Până în anul 1961 edificiile mănăstirii sau aflat sub gestiunea colhozului din localitate, apoi trec sub jurisdicția Ministerului Sănătății, care deschide un spital, ce a funcționat până în 1993, când la cererea unor credincioși, edificiile au fost retrocedate. se reînființează în anul 1994. Sunt reparate bisericile „Sfântul Dimitrie” și „Sfânta Treime”. Această din urmă
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
este o mănăstire de maici amplasată în partea centrală a Republicii Moldova, în localitatea Suruceni din raionul Ialoveni, aflată la 7 km de orașul Ialoveni; aproximativ 25 de kilometri sud-vest de Chișinău. Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1785 când, îndrumat de ieromonahul muntenegrean Iosif, boierul Casian Suruceanu construiește pe moșia sa un schit
Mănăstirea Suruceni () [Corola-website/Science/333927_a_335256]
-
trăiește în locurile uscate și călduroase din silvostepa din sud-estul Europei (inclusiv în România și Republica Moldova), Asia Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
principalul promotor al intereselor geo-economice și geo-culturale românești, în cadrul respectivei euroregiuni. Cu ajutorul Consulatului ucrainean, s-au semnat acorduri cadru și s-au stabilit legături directe între următoarele entități adiministrative: Există intenția de a lărgi colaborarea și între alte regiuni sau localități din Ucraina și România. Speranța de viață era, în 2004, de 72 de ani în România și de 68,4 ani, respectiv 67,5 ani în Republica Moldova și Ucraina. Comunitățile române și ucraineane se regăsesc dispersate pe întreg arealul euroregional
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
Mării Caspice. A fost găsit în Albania, Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Italia, Spania, Elveția, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia, Republica Moldova, România, Turcia, Ucraina, Georgia. În România este răspândit sporadic în mai multe localități situate în toate regiunile țării, unde găsește condiții favorabile. Este întâlnit mai frecvent în Dobrogea, Oltenia, Banat și Apuseni. A fost semnalat în următoarele județe: În clasificările mai vechi specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Caragiu sau Grigore Vasiliu Birlic. Copilăria și tinerețea Ion Popescu - Lac s-a născut în București ca al doilea copil din cei trei ai modestei familii Popescu, după ce Petre Popescu, cel mai mare dintre frați, se născuse la Vârciorova - Mehedinți, localitate aflată în prezent sub apele Dunării. Trei ani mai târziu avea să se nască, tot în București, ultimul copil, Constanța Popescu. Petre Popescu avea să ajungă filolog, profesor universitar și diplomat în serviciul extern al României, fiind bun prieten cu
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
o scrisoare către Guderian de pe 18 aprilie, dar când a fost declanșată operațiunea propriuzisă, acesta din urmă a ignorat complet ordinele superiorului său. Guderian dorise să cucerească un cap de pod larg de 20 km la Sedan și să cucerească localitatea Stonne, aflată la sud, pe dealurile care înconjurau Sedanul. Planul lui Guderian pentru ziua de 13 mai era simplu. Divizia a II-a Panzer din nord urma să formeze flancul drept al forței de asalt, cu punctul de plecare lângă
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
care se declară de etnie vlahă (35.330), sau în diferența de 46.936 dintre cei care se declară romi (147.604) și cei care indică limba romani ca limbă maternă (100.668). În orice caz, în țară sunt multe localități unde trăiesc băieși, în partea sa de est fiind și sate cu populație majoritar rudărească. Termenul "beás" ca etnonim și ca nume de limbă este folosit și în datele recensământului din Ungaria (2011), dar numai în paranteză împreună cu "romani" pe lângă
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
bordeie sau colibe, în păduri sau la marginea unor păduri de unde procurau lemnul și unde îl prelucrau, în apropierea satelor. Duceau o viață de nomadism redus, în sensul că erau stabiliți pe teritoriul câte unui sat și se deplasau în localitățile din apropiere pentru a-și valorifica produsele prin vânzare sau troc. Ocupația lor tradițională este reflectată și de unele etnonime din cele înșirate mai sus, precum și de unele nume de familie. Astfel, în Ungaria se întâlnesc nume ca Lingurár, Kanalas
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
când se naște un copil. Ființe asemănătoare cu ursitoarele apar și în basme ale băieșilor din Ungaria, cu numele de „urânde” sau „ursânde”. În cadrul obiceiurilor de înmormântare s-a întâlnit în Serbia construirea de punți pentru morți peste pârâul din localitate. În privința obiceiurilor de căsătorie, la unele comunități din Serbia, în districtul Pomoravlje, se mai menține tradiția plății pentru fata luată în căsătorie. În folclorul băieșilor din estul Serbiei sunt dominante narațiunile despre zâne, comori îngropate, împăratul șerpilor, zburător, vampiri, prezente
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în unele graiuri ale lor, de exemplu în Ungaria, „bărbat, soț” se zice „țâgan”, iar „femeie, soție” - „țâgancă”. În Oltenia și Muntenia, rudarii se autodefinesc în general ca rudari sau ca români. La recensăminte se declară români, chiar dacă în unele localități sunt înregistrați ca romi. De asemenea, se identifică din punct de vedere cultural cu românii, admițând că au unele specificități, precum obiceiul gurbanului. Dintr-o cercetare limitată la un singur sat cu populație majoritar maghiară din Transilvania, reiese că membrii
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul descendenței de la Karađorđe Petrović. La băieși nu există o conștiință de grup extinsă la toate țările în care trăiesc, fiind totuși conștienți de existența altor comunități de băieși din apropiere, și chiar din localități mai îndepărtate, cu care mențin legături de diferite tipuri, formând o așa-numită „continuitate mentală” sau „rețea mentală”. Aceasta este uneori și transfrontalieră, de exemplu între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Ungariei afirmă că vorbesc băieșește, în schimb în estul acestei țări spun că vorbesc românește. În țările din afara României, aproape toți băieșii sunt cel puțin bilingvi, vorbind limba populației majoritare. Acest lucru este valabil și pentru cei din Transilvania, în localitățile cu populație majoritar maghiară. Excepția o constituie copiii care nu merg la grădiniță sau la școală, și în familia cărora se vorbește băieșește. Gradul de cunoaștere a limbii materne este neunitar: foarte bun în România și diferit în funcție de vârstă și
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
vreunei surse anume, și nici nu se regăsesc în vreun alt izvor scris la o dată anterioară. Autoarea Audrey Strange sugerează că această relatare ar putea fi o repovestire plină confuzii a profanării din anul 1428 a rămășițelor lui din - o localitate din apropiere; o gloată i-a ars acestuia oasele și le-a aruncat în . Istoricul britanic John Ashdown-Hill, propune ideea că Speed a greșit locul în care se află mormântul lui Richard și a inventat povestea, crezând că acesta lipsește
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
Inundațiile din Republica Moldova din anul 2010 au afectat în special nordul și centrul țării, și mai ales localitățile de-a lungul principalelor cursuri de apă (Prut și Nistru), în perioada lunilor mai - iulie. În perioada 1 mai - 15 iulie 2010 cantitatea precipitațiilor căzute pe o mare parte a teritoriului țării a constituit 200-400 l/m2 (sau 50-80% din
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
parte a teritoriului țării a constituit 200-400 l/m2 (sau 50-80% din norma anuală), depășind de 1,5-2 ori media multianuală pentru aceasta perioadă de timp, care în medie se semnalează o dată la 20-50 ani. În același timp, în unele localități (Briceni, Șirăuți, Soroca, Rîșcani, Costești, Camenca, Rîbnița, Hrușca și Cărpineni), cantitatea de precipitații căzută a fost și mai mare, atingînd maximul istoric la Edineț 471 l/m2 (292% din norma acestei perioade). Numărul de zile cu precipitații (≥0,1 mm
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
2,0 m în sectorul gurii de vărsare. În seara zilei de 6 iulie 2010 a cedat digul de protecție anti-viitură amplasat limitrof de s. Nemțeni, ceea ce a provocat inundația luncii Leușeni cu suprafața de 3800 ha, unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni. La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor și localităților pînă la gura de vărsare a Prutului și a permis evacuarea controlată a apelor. Începînd cu 16 iulie debitul de evacure a apelor din lacul de acumulare Costești-Stînca este micșorat pînă la 480 m3/s, iar începînd cu 19 iulie
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
iulie, la confluența cu râul Larga, s-a efectuat o ruptură controlată a digului de protecție a rîului Prut ce permite evacuarea apelor din lunca inundată pe o suprafață de 2800 ha. Inundațiile au adus daune a peste 60 de localități din 14 raioane. În total cca. 13,000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de inundații. De asemenea, au fost distruse total sau parțial cca 1,105 de case, 4,308 ha de terenuri agricole, 4,800 ha
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
terenuri agricole, 4,800 ha de pășuni și 930 ha de păduri. De asemenea, au fost evacuate peste 4,000 de persoane. Cel mai afectat a fost raionul Hâncești, aici în urma ruperii barajului de la Nemțeni (noaptea dintre 6-7 iulie), patru localități (Cotul Morii, Obileni, Nemțeni și Sărăteni) au fost inundate. S-au înregistrat 2475 de sinistrați, 1105 case deteriorate, iar 158 dintre ele au fost distruse integral. De asemenea, apele au inundat 4,100 ha de semănături, 1,220 ha de
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]