274,383 matches
-
în timpul sfinților frați Kiril și Metodiu. Primul a scris cărți și documente în secolul al XI-lea. Primul alfabet sârbesc a fost cel glagolitic. În secolul al XII-lea, a fost scris primul document cu alfabet chirilic. Una dintre primele cărți în limba sârbă este "Žitije velikog župana Stefana Nemanje" (Житије великог жупана Стефана Немање, în traducere "Viața lui Ștefan Nemanja"). "Žitije" a fost scrisă de fiul lui Ștefan Nemanja, Rastko Nemanjić.
Cultura Serbiei () [Corola-website/Science/331299_a_332628]
-
viticulturii - în aer liber (1966). Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument istoric și a fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieții sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituții de învățământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) și un mare număr de cărți scrise de Nicolae Iorga, multe în ediții princeps, precum și ziare și reviste pe care le-a editat și îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalități ale culturii românești și universale. În cele două încăperi ocupate de
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte două încăperi sunt afectate unei expoziții foto - documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparținând unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moștenite de la familiile avute din care proveneau părinții istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază și ea de o descriere amănunțită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată "O viață de om așa cum a fost". Clădirea muzeului este declarată monument
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărți, o masă de scris, un sfeșnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază și ea de o descriere amănunțită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată "O viață de om așa cum a fost". Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea originală, aflată în stare de ruină în anul 1965, este restaurată complet în stilul arhitecturii populare, având caracteristicile celui mai
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Colecția conține obiecte care au aparținut compozitorului: piese de mobilier (recompunând atmosfera de epocă), pian, viori, partituri, manuscrise (printre care și opera Oedip, și testamentul muzicianului), fotografii și fotocopii, scrisori originale, cărți, picturi, mulajele mâinilor sale, masca mortuară, obiecte de îmbrăcăminte, afișe, distincțiile primite. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi () [Corola-website/Science/331322_a_332651]
-
O parte din împrumuturile propriu-zise sunt adoptate tot prin intermediul latinei, de exemplu din traducerile latinești ale Bibliei: "ange" „înger”, "baptême" „botez”, "paradis", "zizanie" „zâzanie”. Tot prin intermediul latinei sunt preluați mulți termeni savanți, începând cu secolul al XIV-lea. Astfel sunt "carte" (prima atestare cu sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag”, "capsule" „capsulă” etc. Împrumuturile directe din greacă încep prin secolul al XIV-lea prin traduceri, de exemplu din Aristotel, intensificându-se în epoca Renașterii. De atunci
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sunt adoptate tot prin intermediul latinei, de exemplu din traducerile latinești ale Bibliei: "ange" „înger”, "baptême" „botez”, "paradis", "zizanie" „zâzanie”. Tot prin intermediul latinei sunt preluați mulți termeni savanți, începând cu secolul al XIV-lea. Astfel sunt "carte" (prima atestare cu sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag”, "capsule" „capsulă” etc. Împrumuturile directe din greacă încep prin secolul al XIV-lea prin traduceri, de exemplu din Aristotel, intensificându-se în epoca Renașterii. De atunci sunt atestate în franceză cuvinte
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
XIX-lea. Atunci se adoptă multe cuvinte din domenii ca: Frecvența împrumuturilor anglo-saxone culmină în secolul al XX-lea și al XXI-lea, în toate domeniile, înmulțindu-se cele din engleza americană. Exemple dintre acestea din urmă: "bermuda" (pantalonii), "best-seller" „carte de succes”, "bulldozer" „buldozer”, "cafétéria" „bufet”, "disco", "jeep", "motel", "sexy". Creșterea influenței lingvistice anglo-saxone după Primul Război Mondial se explică prin mai mulți factori. Cel mai important este puterea S.U.A. în toate domeniile, dar în cazul limbii franceze această influență
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
clădire, reconstruit și acesta după planurile inițiale, Casa Memorială a fost redeschisă în urma reamenajării expoziției de bază. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziționate de la familia poetului, criticului și istoricului literar Dimitrie Panaitescu Perpessicius (1891 - 1971): manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document care au aparținut scriitorului. În depozite se găsesc și alte fonduri memoriale: Vasile Băncilă, Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Edmond Nicolau, Ana Aslan, Basil Munteanu, Mihail Sebastian. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având
Casa Memorială „D. P. Perpessicius” () [Corola-website/Science/331325_a_332654]
-
18. Clădirea a aparținut celui mai vechi teatru construit pe teritoriul actual al României (1817). Din 1997 găzduiește Muzeul de Istoria Culturii Cărășene, cu secții de istorie, geografie istorică, etnografie-folclor, arhiva documentara și bibliotecă "Sim Șam Moldovan - Ionel Bota" de carte și presa veche, toate aparținând colecției prof. dr. Ionel Bota. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, monument istoric de artă și arhitectura, cel mai vechi edificiu teatral din spațiul culturii românești , fondat la 1817, este
Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”. Muzeul de Istoria Culturii Cărășene () [Corola-website/Science/331329_a_332658]
-
este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravura, albume de artă și fotografii, cărți de bune maniere, cărți de istoria românilor, cărți de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printro
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravura, albume de artă și fotografii, cărți de bune maniere, cărți de istoria românilor, cărți de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printro expoziție documentara, cu diferite
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravura, albume de artă și fotografii, cărți de bune maniere, cărți de istoria românilor, cărți de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printro expoziție documentara, cu diferite fotografii și documente din
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
de expoziții temporare a muzeului (sala Clio). Atât sala Clio, cât și depozitul (situat lângă aceasta) au fost renovate radical în 2004. Colecția cuprinde peste 25.000 piese datând din secolele XIX - XX: afișe originale în diverse formate, plachete-invitații, cataloage, cărți de teatru, reviste teatrale, muzicale și cinematografice din Arad, fotografii cu artiști ai teatrului și din spectacole, partituri muzicale manuscrise sau tipărite, diverse obiecte de recuzită teatrală, instrumente muzicale, tablouri-portrete ale unor personalități culturale arădene, costume din spectacole, aparate pre-cinematografice
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile meșteșuguri - tiparul. Circuitul expoziției începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
română se poate citi cuvântul Domnului" și a cărui activitate tipografică desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov este ilustrată în expoziție (Triod Penticostar - 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român - 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidențiată prin cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) și Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărții
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) și Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărții laice este ilustrată prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgoviște, București, Buzău și Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofești), prin manuscrisele și tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
amenajată în această casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii, inventivității și sensibilității țăranului român. Într-una din sălile de la parterul clădirii, documente îngălbenite de trecerea timpului (acte de proprietate și donație, foi de zestre, zapisuri, brevete, cărți poștale și fotografii) ilustrează istoria scrisă și nescrisă a comunității acestei așezări, modul în care aceasta s-a exprimat de-a lungul timpului din punct de vedere economic, social și cultural și a reușit să transforme Pucioasa dintr-un sat
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Justiției nr. 7. Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, ce adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printrunul din cele mai profitabile meșteșuguri - tiparul. Circuitul expoziției începe cu prezentarea primelor forme și suporturi de scriere și continuă cu momentul inventării tiparului cu litere mobile și răspândirea lui
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
română se poate citi cuvântul Domnului" și a cărui activitate tipografică desfășurată atât la Târgoviște, cât și la Brașov este ilustrată în expoziție (Triod Penticostar - 1578, Evangheliar slavonesc -1579, Evangheliar român - 1561). Impunerea limbii române în tipărituri este evidențiată prin cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) și Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărții
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
cărțile scoase de sub presă în secolul al XVII-lea, atât în Țara Românească (Evanghelia învățătoare, Pravila de la Govora, Îndreptarea legii), cât și în Moldova (Cazania lui Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei) și Transilvania (Noul Testament de la Bălgrad). Apari]ia cărții laice este ilustrată prin tipăriturile realizate de Antim Ivireanu în secolul al XVIII-lea, la Târgoviște, București, Buzău și Râmnic (Panoplia dogmatică, Alixăndria, Pilde filosofești), prin manuscrisele și tipăriturile domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir (Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]