271,675 matches
-
Orașul, populat de circa 20,660 locuitori (2010), arabi, marea majoritate musulmani, are și o minoritate creștină greco-catolică (melkită) (2% din populație). Din anul 1965 localitatea a primit statutul de consiliu local. Încă nu este recunoscut oficial ca oraș sau municipiu. La recensământul din 1931 Araba număra 253 case locuite și o populație de 1187 arabi musulmani și 37 arabi creștini. Sporul de populație anual este în prezent de 2%. 36,3% din elevi termină examenele de bacalaureat. Venitul mediu al
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
din România postdecembristă și publicațiile săptămânale Scorpion, cu Suplimentul Rampa - serie nouă, și Trei pe un balansoar (redactori șefi George Genoiu și dr.Ion Bogdan). La 26 decembrie 1992 este numit prin decizia Primul Ministru Theodor Stolojan Secretar General al municipiului București. A lucrat cu 4 primari generali (1991-1999) experiențe descrise în volumul de proză memorialistică “Divina Primărie”. În aceasta caliate a colaborat în multe programe culturale naționale și internaționale, în demararea acțiunilor de retrocedarea imobilelor către foștii proprietari, reformarea legislației
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
în Caragiale. Lumea din sală a crezut că asta e viziunea lui Ciulei.”" În nota nr. 296 scrisă la 30 noiembrie 1982 (și transcrisă în "„Cartea Albă a Securității”", ediție îngrijită de Virgil Măgureanu) de colonelul Gheorghe Dănescu, șeful Securității Municipiului București, era prezentată nemulțumirea lui Radu Beligan, artist al poporului și directorul Teatrului Național din București, față de prezentarea de către TVR a reprezentării piesei "O scrisoare pierdută", regizată de Liviu Ciulei, care plecase din România în 1980. Potrivit acelei note: "„Radu
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localități: Municipiul Galați și 8 comune (Tulucești, Frumușița, Folțești, Măstăcani, Vlădești, Oancea, Suceveni, Cavadinești) având în total 18 sate componente. Nu există comunități rurale cu populație mai ridicată de 5000 de locuitori. Localitățile de pe raza parcului au un profil ocupațional preponderent agricol
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
de stații de pompare și evacuare a apei. Silvicultura nu reprezintă o activitate economică de amploare, pădurea fiind apreciată în zona doar prin valoarea să că resursă economică (material de combustie sau de construcție, bun comercial). Activitățile din construcții, cu excepția municipiului Galați și a comunelor limitrofe, sunt foarte slab dezvoltate. Materialele de construcție se obțin predominant din lunca (nisipuri și pietrișuri) sau din carierele de interes local (luturi, nisipuri, pietrișuri). Prin dimensiuni atrage atenția carieră de la Oancea. În domeniul meșteșugarilor tradițiile
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
sunt cele legate de pescuitul recreativ și cel sportiv. Vizitarea se poate face doar dupa achitarea unei taxe, iar pentru pescuit trebuie să existe un permis emis de Asociația Pescarilor Sportivi. Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș, Lacul Vlăscuța, Lacul Vlădești, Lacul Pochina, Zona Șivița, Baltă Mata - Rădeanu. Există aviziere și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
gospodării din zona Cavadinești, Măstăcani, Corod și Cahul. Posibilități de cazare: Structura Administrației Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost înființată în martie 2010 și funcționează în cadrul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Galați . Sediul administrativ se află în municipiul Galați Centre de informare sunt unul în sediul Agenției regionale de protecție a mediului Galați și unul în clădirea Primăriei comunei Oancea. Personalul parcului cuprinde deocamdată pe langă cel administrativ, un numar de 6 rangeri și 1 biolog.
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul acvaculturii subordonată Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură este situat în municipiul Galați și a fost înființat în 2002, continuând activitatea din domeniul pisculturii desfășurată anterior în alte două intituții de cercetare din domeniu: "Institutul de Cercetări Piscicole", înființat în 1947, care a fost restructurat în 1981 devenind "Centrul de Cercetare Proiectare
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați () [Corola-website/Science/326156_a_327485]
-
Pădurea Crivineni, Puntea suspendată Pătârlagele-Zaharești, Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din satul Muscel - Orașul Pătârlagele, Ansamblul bisericii Intrarea Maicii Domnului în Biserică din satul Ciuta - comună Măgura Culmea Ciolanu: Mănăstirea Ciolanu, Schitul Cetățuia, Tabăra de sculptură Măgura, Biserica de la Buda-Crăciunești, Municipiul Buzău și împrejurimile: Dealul cu Lilieci - Cernătești, Pădurea Spătaru, Stațiunea Sărată Monteoru, Dealul Istrița Munții Buzăului: Masivele Penteleu, Podu Calului și Siriu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ruso-japonez. Războiul a început cu un atac de noapte prin surprindere a unei grupări de nave japoneze formată din distrugătoare aparținând Marinei Imperiale Japoneze asupra Marinei Imperiale Ruse aflată ancorată la Port Arthur în provincia Manciuria (actualmente sectorul Lüshunkou al municipiului Dalian), lupta continuând pe uscat a doua zi dimineața. Lupta s-a încheiat neconcludent și în continuare au avut loc lupte sporadice în afara Port Arthur care au continuat până în mai 1904. Pierderea de la Port Arthur pentru ruși - și mai ales
Bătălia de la Port Arthur () [Corola-website/Science/326195_a_327524]
-
2006-2008, în baza unei asistențe financiare nerambursabile de 4.071.365,77 euro din partea Uniunii Europene (Programului Phare CES 2004/016-772.04.01.01.01 - Proiecte Mari de Infrastructură Regională) și a unei contribuții din partea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Mangalia de 651.418,52 euro. Este situat la doar 2 zile de navigație pană în portul ucrainean Odesa, o zi până în portul bulgar Varna și câteva ore până la Constanța sau în Delta Dunării și beneficiază, datorită amplasării, de condiții
Portul turistic Mangalia () [Corola-website/Science/326263_a_327592]
-
a realizat peste 250 de opere și a expus într-un număr apreciabil de expoziții. Primul premiu pe care îl obține este în 1929 la Salonul Oficial; ulterior lucrările sale sunt apreciate și vor fi cumpărate de Ministrul Artelor, Primăria Municipiului Iași, Pinacoteca din Iași, Curtea Regală sau particulari. A fost prieten cu pictorul Jean Cosmovici cu care a avut numeroase expoziții comune. Numeroase lucrări se află în muzeele din Iași, București, Botoșani, Brașov și în colecții particulare. Numeroase din operele
Richard Hette () [Corola-website/Science/326309_a_327638]
-
n. 1861, Iași - d. 26 august 1877, Grivița, Bulgaria) este un erou al Războiului de Independență căzut pe câmpul de luptă în asaltul redutei Grivița. s-a născut la Iași, tatăl său Scarlat Pastia, jurist și filantrop, fiind primar al municipiului Iași între anii 1877-1879. A avut un frate mai mare, Constantin Pastia, care a urmat studii de medicină la Facultatea de Medicină din Montpellier, Franța. În 1875, după terminarea școlii primare, Ioan Pastia s-a înscris la Liceul Național din
Ioan D. Pastia () [Corola-website/Science/326303_a_327632]
-
Casa Cantacuzino-Pașcanu, numită și Casa Cantacuzino-Cozadini, este o clădire din municipiul Iași, construită în 1840 de către marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu. Este situată în centrul orașului, pe Bd. Carol I nr. 2, lângă clădirea fostei Fundațiuni „Regele Ferdinand I”, astăzi Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași. În prezent, ea găzduiește Palatul
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
de deputat motivând că preferă să rămână în funcția de Secretar general al Guvernului. A fost înlocuit în parlament de Lilian Zaporojan. La data de 10 aprilie 2011 a fost anunțată candidatura lui Victor Bodiu la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, dar, ulterior, acesta s-a retras în favoarea candidatului Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.
Victor Bodiu () [Corola-website/Science/322541_a_323870]
-
Alegerile locale în Republica Moldova din anul 2011 au avut loc pe data de 5 iunie. Conform Codului Electoral (art.119), primarii orașelor (municipiilor), sectoarelor, satelor (comunelor) și consilierii în consiliile raionale, orășenești (municipale) și sătești (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În cadrul scrutinului, urmau a fi aleși 898 de primari și
Alegeri locale în Republica Moldova, 2011 () [Corola-website/Science/322518_a_323847]
-
19 %, UTA Găgăuzia - 5,53 % . La ora 12:00 s-au prezentat la urnele de vot 648 062 alegători. Cea mai înaltă rată de prezență la urne s-a înregistrat în raionul Dondușeni (34,00 %), iar cea mai mică în municipiul Bălți (17,19%). În mun. Chișinău rata de participare a atind nivelul de 20,81 % și în UTA Găgăuzia de 22,49 % După amiază, la ora 15:00 rata medie de participare la alegeri a ajuns la 35,54%. Cea
Alegeri locale în Republica Moldova, 2011 () [Corola-website/Science/322518_a_323847]
-
mai mult pe cetățenii obișnuiți decât pe militari profesioniști, Gărzile Patriotice serveau ca o potențială contrapondere și control față de puterea și influența forțelor armate regulate. La sfârșitul anilor '80, Gărzile Patriotice erau organizate în companii și plutoane în fiecare județ, municipiu, oraș, sat și întreprindere industrială sau agricolă. Sub comanda prim-secretarului aparatului P.C.R. local, aceste subunități efectuau instrucție de bază și perfecționare în mânuirea armamentului ușor, a mortierelor și lansatoarelor de rachete antitanc, demolărilor și tacticilor de gherilă. În vreme
Gărzile Patriotice (România) () [Corola-website/Science/322521_a_323850]
-
legea noului sistem administrativ în 1925, prefectul a devenit reprezentantul guvernului în teritoriu, numit de Ministerul Afacerilor Interne, prezidând Consiliul Județean. În anul 1929 conform noii legi a administrației publice locale, toate capitalele de județ, inclusiv Aradul, au fost declarate municipii. În perioada interbelică orașul se extinde în continuare prin includerea satului Micălaca și înglobarea, ca suburbii, a următoarelor perimetre construite: Grădiște, Poltura și Bujac. Se dezvoltă cartierele Micălaca Nouă, Subcetate și Gai (1930-1940). Se extinde rețeaua de apă și sistemul
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
este o rețea de transport electric din municipiul Galați (România) și una dintre ultimele rețele reînoite parțial. În anul 1895 apare „Acte constitutif et statuts de la societé anonyme d’explotation des tramways de Galatz et de Roumanie” („Actul constitutiv și statutul societății anonime de exploatare a tramvaielor din
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
Tecuci, N. Bălcescu, Brăilei, Mihai Bravu și Traian. În prezent terenurile și clădirile respective, situate în strada Gării nr.8, sunt în administrarea societății Electrica. În perioada ianuarie 1917 - iunie 1919 din cauza primului război mondial nu au circulat tramvaie în municipiul Galați. În 1931 Uzinele Comunale Galați au preluat transportul în comun și cu autobuze pe un traseu de 3,5 km. pe strada Domnească (încă din 1925 câțiva particulari fac să iasă pe stradă primele autobuze) și s-a continuat
Tramvaiul din Galați () [Corola-website/Science/322645_a_323974]
-
Palatul Herman Gyula este un edificiu situat pe Bulevardul Revoluției, la nr. 96, municipiul Arad. A fost construit la începutul anilor 1880 la comanda comerciantului arădean Herman Gyula. Clădirea eclectică cu elemente de stil neobaroc cu două etaje, inițial a avut patru apartamente luxoase, având și o curte spațioasă și o grădină. La parter
Palatul Herman Gyula din Arad () [Corola-website/Science/322703_a_324032]
-
(F.R.O.) este o structură sportivă autonomă, neguvernamentală, de interes național, singura autorizată să organizeze și să controleze activitatea de orientare sportivă la nivel național în România. F.R.O. este constituită prin asocierea cluburilor și asociațiilor județene și a municipiului București de Orientare afiliate și recunoscute de ea. se înființează în data de 5 februarie 1990, continuatoare a activității competiționale de orientare dinainte de 1989. În același an, în data de 24 iulie, cu prilejul Congresului I.O.F. Cambridge, (Marea Britanie
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
Biserica Sârbească, cu hramul sfinții Petru și Pavel, este un lăcaș de cult din municipiul Arad. A fost ridicat între anii 1698-1702. Față de forma sa inițială, biserica a suferit transformări mai ales în perioada 1790-1822, când a primit notele actualului stil baroc] pe care îl reprezintă. Posedă o serie de cărți și documente legate de
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
Palatul Cultural este un edificiu situat în municipiul Arad, ridicat între anii 1911-1913, după planurile arhitectului arădean Lajos Szantay. Prezintă o îmbinare de stiluri: neoclasic (fațada), corintic (coloanele care sprijină frontonul fațadei), stilul Renașterii italiene (aripile laterale), cel de inspirație gotică (elemente ale castelului huniazilor, prezente în partea
Palatul Cultural din Arad () [Corola-website/Science/322701_a_324030]