271,675 matches
-
guvern, a fost transferat în administrarea Consiliului Local. Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
Municipiul (din ) este o unitate teritorial-administrativă a Republicii Moldova, care reprezintă prin sine un oraș cu statut special. Un astfel de statut posedă următoarele orașe: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
de statut posedă următoarele orașe: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura teritorial-administrativă a Republicii Moldova care a intrat în vigoare pe 29 ianuarie 2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
următoarele orașe: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni. Legea cu privire la structura teritorial-administrativă a Republicii Moldova care a intrat în vigoare pe 29 ianuarie 2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
intrat în vigoare pe 29 ianuarie 2002 formula următoarea semnificație a statutului de municipiu: Conform legii municipiile fac parte din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
din unitățile teritorial-administrative de primă speță "(de nivel inferior)", alături de orașe, sate și comune. Dar spre deosebire de celelalte unități de primă speță, municipiile nu fac parte din unitățile teritorial-administrative de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
de speța a doua "(de nivel superior)", numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
numite Raioane. Cu toate acestea municipiul Comrat intră în componența unității autonome Găgăuzia. Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
unitate teritorial-administrativă cu statut special "(autonom)" și nu face parte din unitățile de speța 1 și 2. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. În componența municipiului pot intra alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
alte unități teritorial-administrative de prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ alte localități. Organul de conducere al municipiului este consiliul municipal și primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
prima speță: orașe, sate și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ alte localități. Organul de conducere al municipiului este consiliul municipal și primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care sunt coordonate de consiliul
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
și comune. Astfel în componența municipiului Chișinău intră 6 orașe și 22 sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ alte localități. Organul de conducere al municipiului este consiliul municipal și primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care sunt coordonate de consiliul municipal. Consiliul municipal e
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
sate "(din care 22 sate sunt unite în 8 comune, altele 2 intră în componența unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ alte localități. Organul de conducere al municipiului este consiliul municipal și primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care sunt coordonate de consiliul municipal. Consiliul municipal e alcătuit din consilieri aleși pentru patru ani. Numărul de consilieri depinde de
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
unuia din orașe)". În componența municipiului Bălți - 2 sate, municipiul Bender - un sat. Municipiile Tiraspol și Comrat nu includ alte localități. Organul de conducere al municipiului este consiliul municipal și primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care sunt coordonate de consiliul municipal. Consiliul municipal e alcătuit din consilieri aleși pentru patru ani. Numărul de consilieri depinde de numărul de locuitori ai municipiului. Astfel Chișinăul are 51 de consilieri, iar orașul Bălți are
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
primarul "(în Chișinău primar general)". Localitățile ce fac parte din cadrul municipiului au primăriile sale locale care sunt coordonate de consiliul municipal. Consiliul municipal e alcătuit din consilieri aleși pentru patru ani. Numărul de consilieri depinde de numărul de locuitori ai municipiului. Astfel Chișinăul are 51 de consilieri, iar orașul Bălți are 35. Primile municipii în Republica Moldova au apărut în 1995. Acest statut l-au primit doar 4 localități: Chișinău, Tiraspol, Bălți și Bender. În 1998 în Moldova a avut loc o
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
sale locale care sunt coordonate de consiliul municipal. Consiliul municipal e alcătuit din consilieri aleși pentru patru ani. Numărul de consilieri depinde de numărul de locuitori ai municipiului. Astfel Chișinăul are 51 de consilieri, iar orașul Bălți are 35. Primile municipii în Republica Moldova au apărut în 1995. Acest statut l-au primit doar 4 localități: Chișinău, Tiraspol, Bălți și Bender. În 1998 în Moldova a avut loc o reformă teritorial-administrativă și anume a avut loc trecerea la județe. A avut loc
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
apărut în 1995. Acest statut l-au primit doar 4 localități: Chișinău, Tiraspol, Bălți și Bender. În 1998 în Moldova a avut loc o reformă teritorial-administrativă și anume a avut loc trecerea la județe. A avut loc modificarea statutului de municipiu și a fost mărit numărul acestora. Astfel numărul municipiilor a fost majorat până la 14: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Rîbnița, Orhei, Soroca, Ungheni, Dubăsari, Hîncești, Edineț, Căușeni, Taraclia. În 2002 odată cu venirea la putere a Partidului Comunist a avut
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
4 localități: Chișinău, Tiraspol, Bălți și Bender. În 1998 în Moldova a avut loc o reformă teritorial-administrativă și anume a avut loc trecerea la județe. A avut loc modificarea statutului de municipiu și a fost mărit numărul acestora. Astfel numărul municipiilor a fost majorat până la 14: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Rîbnița, Orhei, Soroca, Ungheni, Dubăsari, Hîncești, Edineț, Căușeni, Taraclia. În 2002 odată cu venirea la putere a Partidului Comunist a avut loc o trecere inversă de la județe la raioane, iar
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
fost majorat până la 14: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Rîbnița, Orhei, Soroca, Ungheni, Dubăsari, Hîncești, Edineț, Căușeni, Taraclia. În 2002 odată cu venirea la putere a Partidului Comunist a avut loc o trecere inversă de la județe la raioane, iar numărul municipiilor a fost micșorat până la cinci: Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat. După ce în 2009 Coaliția Pro-Europeană a câștigat alegerile legislative, Republica Moldova a început un traseu către aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, în iulie 2014 a a fost aprobat în primă lectură proiectul
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat. După ce în 2009 Coaliția Pro-Europeană a câștigat alegerile legislative, Republica Moldova a început un traseu către aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, în iulie 2014 a a fost aprobat în primă lectură proiectul de lege privind conferirea statului de municipiu orașelor Cahul, Orhei, Soroca și Ungheni. De asemenea, s-a propus susținerea ideii atribuirii statutului de municipiu orașelor Edineț, Hîncești și Cimișlia. Pe 3 noiembrie 2016 modificarea a fost definitivată oficial, când parlamentul a adoptat în lectura a doua un
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
traseu către aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, în iulie 2014 a a fost aprobat în primă lectură proiectul de lege privind conferirea statului de municipiu orașelor Cahul, Orhei, Soroca și Ungheni. De asemenea, s-a propus susținerea ideii atribuirii statutului de municipiu orașelor Edineț, Hîncești și Cimișlia. Pe 3 noiembrie 2016 modificarea a fost definitivată oficial, când parlamentul a adoptat în lectura a doua un proiect de lege care conferă statut de municipiu orașelor: Cahul, Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca, Ungheni, Strășeni și
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
asemenea, s-a propus susținerea ideii atribuirii statutului de municipiu orașelor Edineț, Hîncești și Cimișlia. Pe 3 noiembrie 2016 modificarea a fost definitivată oficial, când parlamentul a adoptat în lectura a doua un proiect de lege care conferă statut de municipiu orașelor: Cahul, Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca, Ungheni, Strășeni și Ceadîr-Lunga.
Municipiile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/322308_a_323637]
-
Wilhelm von Klimesch, apoi, mereu reales până în 1905. Sub conducerea sa, municipalitatea a cunoscut o creștere fără precedent. El s-a angajat și a fondat două uzine, o centrală pentru producția de curent și una pentru alimentarea cu apă a municipiului. De asemenea a hotărât extinderea sistemului de canalizare și a ordonat achiziționarea de tramvaie electrice. După demisia lui Kochanowsiki a fost desemnat pe 4 aprilie 1905 "Primar de Onoare" al orașului Cernăuți ("Cetățean de Onoare" era deja din 1889), de
Anton Kochanowski von Stawczan () [Corola-website/Science/329559_a_330888]
-
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” este o instituție de învățământ liceal din municipiul Suceava, înființată în anul 1990 sub numele Liceul de Informatică. În prezent, colegiul funcționează într-o clădire situată pe Strada Zorilor nr. 17, în cartierul George Enescu. Liceul apare pe harta sistemului educațional sucevean imediat după Revoluția din decembrie 1989
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
în locul ocupat anterior de oppidum Iasian. Cu partiția Pannoniei de la începutul secolului al II-lea, a aparținut de Panonia Superioară. În timpul domniei lui Hadrian, imigranții italici, veteranii și alți purtători externe ai cetățeniei romane s-au organizat, împreună cu locuitorii, în municipiul Iasorum în locul oppidumului antic din bazinul Daruvar. Orașul a fost centrul administrativ al tribului Iașilor, dar pe teritoriul extins al tribului existau și alte localități importante, cum ar fi Aquae Iasae (lângă prezentul Varaždinske Toplice) și Iovia (astăzi, în apropriere
Municipium Iasorum () [Corola-website/Science/329581_a_330910]