274,383 matches
-
perfectă, completă - cuvântul lui Dumnezeu; ca atare, coraniștii aduc argumentual că, dacă hadith-ul ar fi fost atât de important, necesitatea sa ar fi fost menționată în Coran : „El este cel care a pogorât asupra voastră cartea deslușită.” (6:114) „O Carte cu versete lămurite.” (41:3) (în arabă, verbul folosit este „fussilat”: care este explicată în detaliu...) “Noi am făcut să pogoare Cartea asupra ta, ca tâlcuire pentru toate lucrurile” (Coranul, 16:89) „Dacă acesta (Muhammad) ar fi făcut născociri asupra
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
fi fost menționată în Coran : „El este cel care a pogorât asupra voastră cartea deslușită.” (6:114) „O Carte cu versete lămurite.” (41:3) (în arabă, verbul folosit este „fussilat”: care este explicată în detaliu...) “Noi am făcut să pogoare Cartea asupra ta, ca tâlcuire pentru toate lucrurile” (Coranul, 16:89) „Dacă acesta (Muhammad) ar fi făcut născociri asupra Noastră, l-am fi apucat cu mâna dreaptă, apoi i-am fi tăiat vena gâtului.” (Coranul, 69:44-46) „Cei care nu judecă
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
vor mai crede?” (Coranul, 45:6) „Dintre oameni, cineva cumpără povești (același cuvânt pentru „hadith”) vesele cu care rătăcește de la calea Domnului cu neștiință...” (Coranul, 31:6) „Dumnezeu c pogorât cea mai frumoasă dintre spuse (același cuvânt pentru „hadith”): o Carte ce se aseamănă și se repetă (Coranul)” (39:23) „După aceasta, în ce spusă (hadith) vor mai crede?” (77:50) „Eu nu urmez decât ceea ce mi-a fost dezvăluit.” (Coranul, 46:09), „Cei care dau ascultare trimisului, dau ascultare lui
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
lui Poe, care s-a referit de asemenea la locuitorii de pe Lună. Poe a bănuit că "The Sun" a realizat profituri spectaculoase de pe urma povestirii lui, fără a-i da nici un ban. (Furia lui Poe față de "The Sun" este prezentată în cartea "The Sun and the Moon" (2008) de Matthew Goodman.) Povestirea a fost publicată pentru prima dată în ediția din 13 aprilie 1844 a ziarului "New York Sun". Ea a fost precedată de următorul titlu îngroșat: Acest titlu jurnalistic a fost tradus
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
Includerea unor persoane reale precum William Harrison Ainsworth a conferit de asemenea credibilitate povestirii. Personajul Monck Mason nu a fost o persoană reală, deși el s-a bazat în mare măsură pe Thomas Monck Mason; povestirea a preluat masiv din cartea "Account of the Late Aeronautical Expedition from London to Weilburg" (1836) a lui Mason. „Farsa cu balonul” este ca unul dintre „poveștile de raționament” ale lui Poe (cum ar fi „Crimele din Rue Morgue”), dar în sens invers: mai degrabă
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
de zile" al lui Jules Verne. După cum a subliniat specialistul vernian William Butcher, Verne a fost un admirator timpuriu al lui Poe, iar romanul său "Cinq semaines en ballon" ("Cinci săptămâni în balon") a fost publicat într-un an în cartea sa de nonficțiune "Edgar Poe et ses oeuvres" ("Edgar Allan Poe și operele sale"). Un personaj chiar menționează povestirea lui Poe în romanul "De la Pământ la Lună" al lui Jules Verne. Nu este greu de observat că scrierile lui Poe
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
succesul povestirii în Boston: „Relatarea de către dvs. a cazului dlui. Valdemar a fost reprodusă peste tot în acest oraș și a creat o foarte mare senzație”. Un alt englez, Thomas South, a folosit povestirea ca un studiu de caz în cartea sa "Early Magnetism in its Higher Relations to Humanity", publicată în 1846. Un student la medicină, George C. Eveleth, i-a scris lui Poe: „Am crezut cu tărie că era adevărată. Dar vă spun "dvs." că eu bănuiesc ferm că
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
timp de trei ani cursurile Academiei de Război. În cea mai mare parte a carierei sale a ocupat funcții în "Statul Major General", unde a promovat până la funcția de șef al Direcției Transporturi. După Primul Război Mondial a scris o carte în care a combătut concepția lui von Moltke de ducere a războiului. La 16 iunie 1913 Staabs a fost înnobilat de împăratul Wilhelm al II-lea, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tron.<nowiki>[</nowiki
Hermann von Staabs () [Corola-website/Science/334360_a_335689]
-
Perversității”. El explică apoi cum condamnarea sa pentru omor a fost rezultatul acestui impuls. Naratorul a ucis un om folosind o lumânare care emitea vapori otrăvitoare. Victimei îi plăcea să citească noaptea în pat și, folosind lumânarea pentru a lumina cartea, a murit în camera lui slab ventilată. Nicio dovadă nu a rămas în urmă, făcându-l pe medic legist să creadă că moartea omului este „voia lui Dumnezeu”. Naratorul moștenește averea omului și, știind că nu poate fi prins, se
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
în limba română a fost realizată de N.D. și publicată în ziarul "Viitorul" din București, anul II, 1908, nr. 407, pp. 56. Povestirea a fost tradusă apoi de Nicolae Dașcovici (publicată în vol. "Povestiri Extraordinare", editat în 1911 de Editura Cartea Românească din București, în Biblioteca „Minerva”, nr. 118) și de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1968 de Editura pentru Literatură Universală din București, pp. 507-513, fiind reeditată și de alte edituri). O altă
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
spațiu în aer respirabil. Cu cinci ani în urmă, dezamăgit de situația sa materială tot mai proastă, Hans Pfaall se gândea să se sinucidă. Într-o zi, pe când rătăcea deprimat prin oraș, el a găsit la o librărie locală o carte de astronomie care i-a atras atenția. Inspirat de cartea citită, Pfaall a început să se documenteze cu privire la astronomie și la aparatele de zbor, construind un balon cu aer cald care folosea un gaz necunoscut descoperit de un cetățean misterios
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
de situația sa materială tot mai proastă, Hans Pfaall se gândea să se sinucidă. Într-o zi, pe când rătăcea deprimat prin oraș, el a găsit la o librărie locală o carte de astronomie care i-a atras atenția. Inspirat de cartea citită, Pfaall a început să se documenteze cu privire la astronomie și la aparatele de zbor, construind un balon cu aer cald care folosea un gaz necunoscut descoperit de un cetățean misterios de Nantes. El crede că există aer rarefiat între Pământ
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
s-ar afla apropiații președintelui rus Vladimir Puțin. În acel an, Durov a părăsit Rusia, fără vreo dorința de a se întoarce, menționând că „la moment, țara este incompatibilă cu anterprenoriatul în IT”. Viața lui este descrisă în detaliu în cartea "Codul lui Durov. Adevărată istorie a VK și a creatorului ei" (2012, în limba rusă). El este deseori recunoscut că „Mark Zuckerberg al Rusiei”. În august 2014, a fost numit cel mai promițător lider al Europei de nord sub 30
Pavel Durov () [Corola-website/Science/334348_a_335677]
-
exprimă disprețul față de poveștile incredibile pe care nu le crede a fi adevărate (singurul lucru pe care îl crede este ținerea unui continent pe spinarea unei vaci albastre cu 400 de coarne - pentru că ar fi citit ceva asemănător într-o carte), considerându-le niște bazaconii. În cele din urmă sultanul devine prea neîncrezător și, înțelegând că toate femeile sunt niște mincinoase, hotărăște ca Șeherezada să fie executată. În timp ce i se strângea ștreangul de gât, ea se consolează totuși cu faptul că
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
Corado Negreanu, au fost: Radu Popescu, Ion Cocora, Alexandru Cornescu, Margareta Bărbuță, Valentin Silvestru, Natalia Stancu, Aurel Bădescu, Traian Șelmaru, Nelu Ionescu, Radu Anton Roman, Ileana Berlogea, Victor Parhon, Valeriu Râpeanu, Virgil Brădățeanu. Printre alte activități artistice scrie și 4 cărți dintre care 2 povestiri despre pescuit, „Artiști și alții cu undița” ed. Albatros 1970, „Pe malurile Bâtlanului” ed. Eminescu 1974, un manuscris al unui roman biografic „Mangusta și eu” și manuscrisul „Dincolo de orizont”. "„Copil fiind, am auzit vorbindu-se de
Corado Negreanu () [Corola-website/Science/334366_a_335695]
-
și istoric român. A descoperit documentul prin care orașul Călărași devenea reședința județului Ialomița. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei”. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, iar în ziarele „Acțiunea“ și „Pământul“ a publicat cărți despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. A fost primul istoric al Călărașiului, a scris prima monografie a orașului, dar documentările sale s-au oprit în anul 1852. Lucrarea sa „Medicina și Farmacia în trecutul Românesc” a fost premiată în 1935
Pompei Gheorghe Samarian () [Corola-website/Science/334332_a_335661]
-
îl suspectează pe prietenul victimei Charles Goodfellow și organizează un plan elaborat pentru a-l demasca. Cadavrul pare să se întoarcă la viață și se îndreaptă către cel mai bun prieten al său, exclamând: . Titlul și expresia culminantă provin din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7), apărând și în „Great Moon Hoax”. Barnabas Shuttleworthy, un cetățean bogat și important, dispare din orășelul Rattleborough, iar calul său este găsit rătăcind pe câmp rănit de un glonte. El avea asupra
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
atunci când își vede victima revenind la viață. Povestirea este prezentată într-un mod umoristic, satirizând orașul rural și realizând o caricatură a locuitorilor săi. Povestirea poate fi considerată o poveste burlescă de raționament a lui Poe. Titlul povestirii provine din Cartea a doua a Regilor (Samuel 2, 12:7) , în care profetul Natan îl acuză pe regele David că ar fi plănuit moartea lui Urie pentru a se căsători cu soția acestuia, Batșeba. Natan a folosit parabola unui om bogat ce
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
scenariu de film despre ea. Pawlikowski a găsit cu greu o actriță pentru personajul Anna/Ida. După ce au fost audiate peste 400 de actrițe, interpreta a fost descoperită întâmplător de o prietenă a regizorului, care a văzut-o citind o carte într-o cafenea. Agata Trzebuchowska era studentă la filozofie, nu avea nicio experiență actoricească și nici nu dorea să devină actriță. A acceptat după câtva timp să colaboreze cu Pawlikowski, deoarece admira filmul acestuia "My Summer of Love" (2004). Filmul
Ida (film) () [Corola-website/Science/334365_a_335694]
-
la Southwold în vacanța de vară. În decembrie 1933, el a tipărit prima versiune, iar în 1934 a livrat-o agentului său, Leonard Moore, pentru ca Victor Gollancz să o publice, acesta din urmă fiind cel care îi publicase și ultima carte. Gollancz, din motive legale, a refuzat să publice manuscrisul. Editura Harper & Brothers a publicat romanul în Statele Unite în octombrie 1934. În primăvara anului 1935, Gollancz, după ce Orwell a putut să demonstreze că romanul nu are la bază oameni adevărați, a
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
unui personaj în funcție de preferințele rasiale. Orwell însuși a scris în eseul "Why I Write" (1946) următoarea afirmație: "Am vrut să scriu romane enorm de naturaliste, cu finaluri nefericite, pline de descrieri detaliate și zâmbete impresionante. Și, de fapt, prima mea carte, "Zile birmaneze"... este genul acela de carte." Flory consideră imperialismul doar o metodă de a face bani, spunând că singurul motiv pentru care vrea ca Birmania să rămână colonie britanică este acela că el se află acolo. Westfield declară că
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
a scris în eseul "Why I Write" (1946) următoarea afirmație: "Am vrut să scriu romane enorm de naturaliste, cu finaluri nefericite, pline de descrieri detaliate și zâmbete impresionante. Și, de fapt, prima mea carte, "Zile birmaneze"... este genul acela de carte." Flory consideră imperialismul doar o metodă de a face bani, spunând că singurul motiv pentru care vrea ca Birmania să rămână colonie britanică este acela că el se află acolo. Westfield declară că dominația britanică în Birmania era pe sfârșite
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
cincisprezece lovituri de bici rezolvau orice insolență..." Totuși, o recenzie pozitivă a venit din partea unui jurnalist anonim în ziarul "Boston Evening Transcript", pentru care personajul principal era "analizat cu o înțelegere rară și o dreptate fără prejudecăți, chiar implacabilă", iar cartea însăși a fost plină de "realități conturate cu hotărâre." După publicarea ei în Marea Britanie, "Zile birmaneze" a câștigat o recenzie în "New Statesman", din partea lui Cyril Connolly: Zile birmaneze este un roman atât de bun nu numai pentru că spune o
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
mi se pare o declarație absolut admirabilă de realități, spusă cu atâta amărăciune cu cât este posibil. Din cauza acestor recenzii, Orwell și-a reînnoit prietenia cu Connolly, ceea ce i-a dăruit acestuia legături utile în literatură, o evaluare pozitivă în cartea lui Connolly, "Enemies of Promise", dar și în revista literară "Horizon". El a devenit prieten bun și cu Gorer.
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
secția Cultură din raionul Comrat în anii 1964-1978. În anul 1978, preia conducerea Bibliotecii Republicane pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău. a contribuit la organizarea mai multor concursuri bibliotecare la nivel republican, ca „La izvoarele înțelepciunii”, „Lecturile copilăriei”, „Copiii și cartea”, cât și a unor simpozioane științifice, de exemplu „Cartea pentru copii: cultură, tradiție, unitate națională”, „Biblioteca pentru copii și cititorii ei”. În 1997, lansează Salonul Național de Carte pentru Copii și Tineret, implicând 27 de edituri. În 2013, acesta colabora
Claudia Balaban () [Corola-website/Science/334412_a_335741]