27,648 matches
-
un deal împădurit, să-și formeze oamenii și să-i atragă pe dușmani la pozițiile proprii - depindea de elementul surpriză. Conform cronicilor, forțele invadatoare au fost total surprinse să găsească o armată mare, bine așezată și gata de luptă, având amplasament favorabil în teren, opunându-se atacului asupra cetății Tours. Charles obținuse efectul surpriză dorit. El a decis să înceapă lupta printr-o formație defensivă, tip phalanx. Conform surselor arabe, francii s-au așezat în careu, folosindu-se de pantă și
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
a indica altor ramuri măsuri care să poată duce la o gospodărire rațională a apelor. Concepte legate de sistematizarea luncilor inundabile, de utilizare rațională a teritoriului, de creere a unor zone de protecție a lacurilor de acumulare, de rezervare a amplasamentelor au fost abandonate. Drept rezultat, obiective industriale și noi cartiere ale orașelor au fost amplasate în luncile inundabile, greu de protejat prin lucrări de îndiguire. Calitatea apelor a fost neglijată, deoarece stațiile de epurare erau de resortul diferitelor ministere, care
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
platforma industrială „Valea Sucevei”. Acesta este principalul motiv pentru care în perioada regimului comunist, Burdujeni și-a căpătat titlul de „cartier al muncitorilor”, lucru strâns legat de industrializarea forțată a Sucevei. Blocurile cartierului Cuza Vodă au fost construite pe fostele amplasamente ale caselor locuitorilor din Burdujeni și se întind de la fosta fabrică de legume și conserve până la fostul Cinematograf „Burdujeni”. În funcție de dispunere și de perioada în care au fost construite blocurile de locuințe, cartierul Cuza Vodă se împarte în subcartierele: Construirea
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Mețianu nu a fost mulțumit de aceste trei propuneri, el propunând locul din cetate de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla biserica grecească cu hramul “Schimbarea la față”. Mitropolitul Ioan Mețianu a refuzat cu încăpățânare să construiască catedrala în amplasamentul de pe strada Morii, propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul Josef Drotleff. În cele din urmă, autoritățile locale au acceptat demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul ei. Terenul pe care s-a construit catedrala
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
instituții. Studiile efectuate erau elaborate pe baza unor metodologii pe care fie Andrei Filotti le elaborase direct, fie la definitivarea cărora avusese un aport esențial. În plus, a contribuit direct la soluțiile propuse în diferitele proiecte, în special în selecționarea amplasamentelor lacurilor de acumulare. Până în 1959, gospodărirea apelor avea o viziune statică. Ea se concentra asupra investițiilor, având ca obiect alegerea lucrărilor de amenajare a apelor necesare pentru a realiza un anumit efect. După alegerea lucrărilor, sarcina gospodarului de ape era
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
formularea de recomandări pentru faza următoare guvernul Statelor Unite a numit o comisie de trei specialiști, în cadrul căreia Andrei Filotti era expertul pentru problemele de gospodărire a calității apelor. Comisia a făcut ample investigații de teren la Moscova, Volgograd și Nijnîi-Tagil, amplasamentele unde se desfășurau lucrările proiectului. În procesul de tranziție de la o economie socialistă la o economie de piață, guvernul Republicii Kârgâze a solicitat ajutorul Băncii de Dezvoltare Asiatice (Asian Development Bank - ADB) pentru organizarea unor asociații de utilizatori de apă
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
inițială, construită în 1948 și cabana Bujorul Roșu plus o sală de discotecă, lângă care este amplasată cabana Silva și o stație seismică. Fosta cabană ""Alexandru Vlahuță"" (cunoscută acum sub numele de ""Cabana Ciucaș"") a fost complet refăcută pe același amplasament de pe Muntele Chirușca și funcționează în regim de trei stele. Accesul se face pe un drum pietruit care urmează pârâul Berii, dar este accesibil în ultima sa parte doar pentru autoturisme cu tracțiune integrală, din cauza pantei foarte accentuate și a
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
componentă de bază a Aeroportului Internațional Arad este amplasat în imediata apropiere a Zonei Libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe calea aeriană care leagă Europa de Vest de Orientul Mijlociu. El este situat în apropierea frontierei cu Ungaria. Amplasamentul permite accesul facil al agenților comerciali din zonele apropiate, în special din județele Arad, Bihor, Alba, Hunedoara - România și respectiv Békés și Csongrád - Ungaria, la această categorie de transport marfă. Acest obiectiv permite preluarea traficului de marfă pe cale aeriană, cu
Aeroportul Internațional Arad () [Corola-website/Science/305777_a_307106]
-
transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orașe au fiecare structuri urbane și funcționale proprii, astfel: Bocșa este un oraș industrial (Construcții metalice); Moldova Nouă este un centru minier, cu port la Dunăre (Moldova Veche); Orșova, strămutat pe un amplasament nou și integral reconstruit, are activități industriale (transport naval, prelucrarea bumbacului) și este un port de tranzit; Oravița are un trecut semnificativ (primul teatru de pe actualul teritoriu românesc, centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului, dar cu o industrie mai
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
1909, un cătun al satului Dângău Mare, azi sat mic, de sine stătător, aparținând comunei Căpușu Mare este construită din bârne bine cioplite de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții retrași. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile ce-l delimitează înălțându-se
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
un Proiect de Lege privind ratificarea prin procedură de urgență a Amendamentului nr.1. Pe 21 octombrie 2009, Guvernul condus de Emil Boc adoptă Hotărârea nr.1240/2009 privind «privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Reabilitare DN 56 A Maglavit - Șimian, între km 0+000 și km 79+140, din cadrul etapei a V-a de reabilitare a drumurilor naționale, pe teritoriul județelor Dolj și Mehedinți”». Nota de fundamentare a Hotărârii este semnată de Ministrul
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
domeniul energiei dintre cele două țări. La încheierea discuțiilor, Tudor Șerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat pe 11 decembrie că România și Bulgaria vor să construiască împreună două hidrocentrale, cu fonduri europene, fără să precizeze însă posibilul amplasament al acestora. Pe 23 decembrie 2009 în România a fost investit cabinetul condus de premierul Emil Boc, iar unul dintre punctele programului de guvernare a fost „Inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole și conectivitatea cu
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
responsabililor cu Transporturile din cele două țări, care se țin o dată la doi ani, au fost propuse diverse locuri unde ar putea fi construit cel de-al doilea pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria. În 1993 s-a sugerat amplasamentul Oreahovo-Bechet, în 1995 amplasamentul Nicopole-Turnu Măgurele, iar în 1997 amplasamentul Vidin-Calafat. În 1994, o cercetare a companiei Alexander Gibb, finanțată prin Programul PHARE, a indicat că cel mai potrivit amplasament pentru construcția podului este Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
cele două țări, care se țin o dată la doi ani, au fost propuse diverse locuri unde ar putea fi construit cel de-al doilea pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria. În 1993 s-a sugerat amplasamentul Oreahovo-Bechet, în 1995 amplasamentul Nicopole-Turnu Măgurele, iar în 1997 amplasamentul Vidin-Calafat. În 1994, o cercetare a companiei Alexander Gibb, finanțată prin Programul PHARE, a indicat că cel mai potrivit amplasament pentru construcția podului este Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care solicita construcția podului în
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
o dată la doi ani, au fost propuse diverse locuri unde ar putea fi construit cel de-al doilea pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria. În 1993 s-a sugerat amplasamentul Oreahovo-Bechet, în 1995 amplasamentul Nicopole-Turnu Măgurele, iar în 1997 amplasamentul Vidin-Calafat. În 1994, o cercetare a companiei Alexander Gibb, finanțată prin Programul PHARE, a indicat că cel mai potrivit amplasament pentru construcția podului este Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care solicita construcția podului în zona sa de nord-vest, însă România
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Dunăre dintre România și Bulgaria. În 1993 s-a sugerat amplasamentul Oreahovo-Bechet, în 1995 amplasamentul Nicopole-Turnu Măgurele, iar în 1997 amplasamentul Vidin-Calafat. În 1994, o cercetare a companiei Alexander Gibb, finanțată prin Programul PHARE, a indicat că cel mai potrivit amplasament pentru construcția podului este Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care solicita construcția podului în zona sa de nord-vest, însă România nu a acceptat rezultatele cercetării. Spre sfârșitul anilor '90 Grecia s-a alăturat solicitării părții bulgare de a se construi
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
român Emil Constantinescu pentru construirea podului în zona menționată. Presa bulgară, preluată și de presa română, relata la încheierea lucrărilor Trilateralei că Bucureștiul continuă să se opună construirii unui pod în zona vestică a graniței comune (Vidin-Calafat), deoarece prin acest amplasament se va reduce drastic lungimea tronsoanelor traversate pe teritoriul României. Pentru a încerca ieșirea din impas dar și pentru a-și impune amplasamentul ales, autoritățile de la Sofia au sugerat autorităților române, în primăvara lui 1999, că ar putea accepta să
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
continuă să se opună construirii unui pod în zona vestică a graniței comune (Vidin-Calafat), deoarece prin acest amplasament se va reduce drastic lungimea tronsoanelor traversate pe teritoriul României. Pentru a încerca ieșirea din impas dar și pentru a-și impune amplasamentul ales, autoritățile de la Sofia au sugerat autorităților române, în primăvara lui 1999, că ar putea accepta să finanțeze singure construcția podului, România urmând să plătească doar infrastructura de acces la pod de pe malul românesc. Pe 13 martie 1999, după lucrările
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
creând noi locuri de muncă. Valoarea totală a investiției, adică podul plus legăturile rutiere și feroviare dintre pod și Ungaria, a fost estimată la aproximativ un miliard de dolari. De altfel, presa bulgară sublinia și ea că în schimbul acordului pentru amplasamentul Vidin-Calafat, România ar fi primit de la Uniunea Europeană acceptul ca traseul rutier și feroviar care va lega podul de frontiera cu Ungaria să fie cu circa 120 km mai lung, trecând prin Craiova și Valea Jiului. Presa bulgară mai sugera că o
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
modernizare a DN56A (Maglavit-Șimian), și DN6, între Șimian, Turnu Severin, Lugoj și Timișoara. În iunie 2004, premierul de atunci al României, Adrian Năstase, și omologul său bulgar, Simion de Saxa-Coburg Gotha, au avut o scurtă întâlnire la Calafat, locul de amplasament al viitorului pod peste Dunăre. Prezent și el la întâlnire, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din acea perioadă, a declarat: Dacă atribuirea de către partea bulgară a construcției podului spaniolilor de la FCC nu a suscitat suspiciuni, în schimb licitația
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
contestația. Între timp au apărut probleme și pe malul bulgăresc. Alexandăr Țvetkov, ministrul bulgar al Transporturilor, anunța în toamna lui 2009 că lucrările la pod sunt în întârziere cu 12-14 luni din cauza managementului defectuos: Pentru a putea preda companiilor constructoare amplasamentul liber de sarcini, România și Bulgaria au fost nevoite să procedeze și la exproprierea unor suprafețe de teren. Spre exemplu, conform lui Mircea Guță, primarul Calafatului, pe malul românesc au trebuit expropriate 42,6 hectare de teren, cu 242 de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de 2.465 mii lei, alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”. În Nota de Fundamentare a acestei Hotărâri se precizează clar că: O problemă reclamată de AZVI / Vimac și care a dus la întârzieri în predarea amplasamentului liber de sarcini către constructor a fost necesitatea scoaterii definitive din circuitul forestier (exproprierea) a unei suprafețe de 3499 mp aparținând proprietății publice a statului și administrată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Acest lucru s-a reglementat până la urmă
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
la timp a lucrărilor de construcție a podului peste Dunăre. Cotidianul trăgea semnalul de alarmă că planează în continuare riscul ca cele două țări să piardă fonduri europene de milioane de euro. Ziarul bulgar reamintea divergențele româno-bulgare din trecut privind amplasamentul podului, sugerând că România n-ar fi în continuare interesată de construcția acestuia; mai mult, în articol se arăta că România n-a întreprins niciun pas în reabilitarea legăturilor feroviare și rutiere dintre Calafat și Craiova. Cotidianul "Sega" mai identifica
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Mănăstirea Antim, Biserica Schitul Maicilor, construită în Dealul Spirii în vremea Voievodului Nicolae Mavrocordat (1726), și Biserica Mihai Vodă. Biblioteca Națională a României a fost inaugurată în aprilie 2012. Alte lucrări nu au fost finalizate nici până în prezent, astfel încât pe amplasamentul destinat viitoarei Opere Naționale există și în prezent un șantier aflat în conservare. Bulevardul Unirii este un exemplu particular al urbanizării forțate și o problemă a capitalei, ce încă așteaptă soluții pentru integrarea deplină în viața orașului și a locuitorilor
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
prin țevi orizontale și oblice (zăbrele) depinde în special de mărimea platformei și poate fi de circa 400. Platformele de tip jacket se construiesc pe uscat în șantiere navale și apoi sunt transportate (de obicei pe barje) și instalate la amplasament. Platformele marine fixe tip turn au fost construite pentru prima oară în anul 1963, în S.U.A., pentru a fi utilizate în condițiile climatice aspre din Alaska. Sunt construite cu un număr de până la 34 picioare care au un diametru exterior
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]