28,495 matches
-
diferite categorii de salariați; condiția necesară pentru ca activitatea acestora să fie încadrată în grupa a II-a este existența condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții. ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională nu a fost învestită cu examinarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării și, deci, nu a statuat asupra acestora. IX. Jurisprudența C.E.D.O și a C.J.U.E. 28. Nu au fost identificate hotărâri relevante
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
muncă a acelor persoane ce au lucrat în astfel de condiții. ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională nu a fost învestită cu examinarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării și, deci, nu a statuat asupra acestora. IX. Jurisprudența C.E.D.O și a C.J.U.E. 28. Nu au fost identificate hotărâri relevante față de problema de drept a cărei dezlegare se solicită. X. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Prin Adresa nr. 1.849/C
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din același cod, pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. 31. S-a apreciat de către judecătorii-raportorii că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, față de împrejurarea că, din studierea jurisprudenței puse la dispoziție de instanțele judecătorești din țară, rezultă că acestea au pronunțat, în privința problemelor de drept semnalate de titularul sesizării, hotărâri definitive/irevocabile de-a lungul unei îndelungate perioade de timp, în care principiile legale interpretate și aplicate în
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică aparte, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului a cărui soluționare pe fond depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate. 39. În jurisprudența sa ( Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
de management, așa cum susțin autoarele excepției, ci sunt subordonate acesteia. Ca urmare, autoritatea de management și organismele intermediare nu se află în aceeași situație juridică, astfel încât nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere
DECIZIE nr. 813 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269273_a_270602]
-
hotărâri judecătorești în aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 și a Legii nr. 165/2013 vizează direct și explicit cele două comisii ca persoane juridice având această calitate procesuală expresă. În acest sens, menționăm că invocarea, în cuprinsul deciziei, a jurisprudenței CEDO ni se pare irelevantă întrucât aceasta vizează autoritățile publice ale statului, și nu șefii lor, individual. Emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire este de competența exclusivă a comisiei care hotărăște prin votul membrilor ei, președintele având
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
calificarea pe care o realizează legea în privința sa și în funcție de atribuțiile care îi revin raportat la punerea la dispoziție a actelor necesare soluționării cauzelor/executarea hotărârilor judecătorești, după caz. În ceea ce privește președintele Comisiei, în lipsa unui cadru normativ adecvat specificului activității acesteia, jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești a fost în sensul calificării acestuia drept conducător al autorității publice atunci când obiectul hotărârii ce urma a fi executată era obligația de a emite titlul de despăgubire/decizia privind compensarea în puncte, deși, în realitate, acesta
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
membrilor acestuia în luarea deciziilor, legiuitorul este obligat să stabilească această răspundere în sarcina membrilor organului colegial. Aceasta este singura limită de care legiuitorul trebuie să țină cont în virtutea exigențelor care rezultă din art. 52 din Constituție; în schimb, cu privire la jurisprudența instanțelor judecătorești, se constată că aceasta nu este izvor de drept, ea fiind aplicabilă numai atât timp cât izvorul de drept primar - legea - subzistă (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011), iar legiuitorul, atunci când adoptă/abrogă/modifică/ completează un act normativ nu este ținut, în maniera stabilită prin decizia Curții, de o atare jurisprudență. 11. Pentru considerentele mai sus expuse, considerăm că, prin decizia pronunțată, Curtea ar fi trebuit să constate caracterul întemeiat al criticii de neconstituționalitate prin raportare la art. 52 din Constituție cu motivarea că legea astfel adoptată, răspunzând punctual unei practici
DECIZIE nr. 889 din 16 decembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic punctul 2 subpunctul 4 şi ale articolului unic punctul 4 - referitor la art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 - din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269281_a_270610]
-
2003 - Codul muncii, ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obținute prin legi speciale." În același sens, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , Curtea a precizat că "miza litigiului (a se vedea și definiția dată procesului civil în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009) este una foarte mare pentru stat, reprezentantul intereselor generale ale societății, întrucât se pune în discuție
DECIZIE nr. 797 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269275_a_270604]
-
la Dosarul nr. 1.044D/2015, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența constantă a instanței de contencios constituțional în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 2 iunie și 6 aprilie 2015, pronunțate în dosarele nr. 3.407/104/2014, respectiv nr. 1
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. 10. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și, în acest sens, face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
a posteriori, constatând constituționalitatea acestora. 17. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 , Curtea a amintit jurisprudența sa referitoare la dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. ( Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). De asemenea, Curtea a amintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
pentru ca statul să își îndeplinească obligațiile constituționale menționate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existența fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învățământ să își poată primi drepturile cuvenite, în aceleași condiții, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , din perspectiva unor critici asemănătoare, statuând conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale, și nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții. În acest sens menționează Decizia nr. 665 din 12 noiembrie 2014 . 12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 268 din 7 mai 2014 și
DECIZIE nr. 789 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
continuare, efecte juridice în cauze, deoarece reprezintă temeiul juridic al notificărilor emise de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, notificări a căror anulare constituie obiectul cauzelor civile în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Prin urmare, ținând seama de jurisprudența Curții, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau
DECIZIE nr. 789 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
Ca atare, legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. 38. Referitor la critica privind încălcarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, instituit de art. 56 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru" între
DECIZIE nr. 789 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
cadru legal este la aprecierea deținătorilor de APP negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus. 41. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 42. Cum dispozițiile de lege criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autorii excepției, nu poate fi reținută incidența în
DECIZIE nr. 789 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269301_a_270630]
-
pentru a stabili dacă reglementarea ambelor categorii de sancțiuni constituie o încălcare a principiului non bis in idem. Altfel spus, în ce măsură amenda contravențională și neplata penalităților de întârziere intră în sfera penală, pentru a le fi aplicabil principiul menționat, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, receptată în controlul de constituționalitate. 17. Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale". 26. Prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea Constituțională a preluat considerentele de principiu din jurisprudența în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a arătat, de pildă, invocând Hotărârea din 21 februarie 1984, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ozturk împotriva Germaniei, paragraful 50, că, pentru a reține existența unei
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
și la 2 septembrie 1998 în Cauza Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 50. 28. Prin Decizia nr. 411 din 3 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, al doilea și al treilea criteriu avute în vedere în scopul aplicării garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție sunt alternative, și nu neapărat cumulative. Astfel, pentru ca art. 6 să fie aplicabil, este suficient ca
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
la cauza de față, Curtea reține că, în ce privește primul criteriu - caracterizarea faptei în dreptul național -, deși în dreptul intern domeniul contravențional este unul situat în afara sferei penalului, din perspectiva garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența instanței europene, domeniul contravențional intră sub incidența acestei norme. Astfel, instanța europeană, în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 51, a considerat că, în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului, a cuantumului redus al acesteia și a naturii civile a
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]
-
Curtea constată că penalitățile de întârziere, deși au ca scop sancționarea concesionarului pentru conduita sa - neîndeplinirea obligațiilor de plată -, având în vedere, pe de o parte, natura juridică a taxei privind activitatea minieră și redevenței, iar, pe de altă parte, jurisprudența menționată a Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului, nu pot fi asimilate unei acuzații în materie penală, prin urmare nu intră sub incidența art. 6 din Convenție. 34. Amenda contravențională intră sub incidența art. 6 din Convenție din
DECIZIE nr. 800 din 18 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea minelor nr. 85/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269386_a_270715]