28,104 matches
-
de Interne. În timpul acestei guvernări, la 1 august 1967, s-a inaugurat Societatea Academică Română. O acțiune foarte controversată a guvernului a fost o circulară emisă de ministrul de Interne Ion C. Brătianu în martie 1867, prin care se cerea prefecților să ia măsuri drastice împotriva străinilor, precum interzicere arendării de moșii, imobile, hanuri și cârciumi. Ea lovea puternic în minoritatea evreilor fără acte proveniți din Austro-Ungaria. Pentru a se opri imigrările ilegale a fost elaborată și o lege pentru reînființarea
Constantin Al. Kretzulescu () [Corola-website/Science/307115_a_308444]
-
Gheorghe Mare, în organizarea Congresul moldovenilor transnistreni de la Tiraspol, unde au fluturat tricolorul românesc. Smochină a declarat: "Ne iubim țara noastră atât de mult, încât chiar și icoanele noastre se uite spre România." În anul 1918 a fost ales președinte (prefect) al Земствей (județului) și deputat în „Pада” Centrală (Parlamentul) de la Kiev, capitala Ucrainei. Ca prefect a încercat să prevină distrugerea ordinii sociale și militare. În Rada Centrală a susținut necesitatea acordării de drepturi pentru populația românească și s-a opus
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
a declarat: "Ne iubim țara noastră atât de mult, încât chiar și icoanele noastre se uite spre România." În anul 1918 a fost ales președinte (prefect) al Земствей (județului) și deputat în „Pада” Centrală (Parlamentul) de la Kiev, capitala Ucrainei. Ca prefect a încercat să prevină distrugerea ordinii sociale și militare. În Rada Centrală a susținut necesitatea acordării de drepturi pentru populația românească și s-a opus cu tărie ministrului Vinicenko care pregătea invadarea și anexarea Basarabiei. După ocuparea Transnistriei de către „Armata
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
a făcut primii ani de școală acasă, timp de 4 ani a urmat cursurile la Paris. Revine în țară în 1848 și profesează ca procuror și judecător la Tribunalul Ilfov până în 1859. În aceeași perioadă a îndeplinit și funcția de prefect al județului Prahova. Din 1859 este ales deputat și senator din partea Partidului Conservator în fiecare legislatură. Din 1902 a fost președinte al Societății Agrare a marilor proprietari. În 1867 propune mai multe proiecte pentru stema României, dintre care ultimul va
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
an este numit ca judecător la Tribunalul Suceava, de unde este destituit din cauza manifestărilor prounioniste. După Unirea țărilor române din anul 1859, revine în magistratură unde îndeplinește mai multe funcții: președinte al Tribunalului Suceava, membru al Curții de Întărituri Iași (1861), prefect al județului Suceava (1863) și ulterior al Dorohoiului, trece în anul 1864 ca judecător la Curtea de Apel din Focșani, de unde se transferă, în anul 1865, la instituția similară din Iași. Nicolae Gane devine membru al societății „Junimea” din Iași
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
care nu avea însă vocație. În anul 1868, este numit pentru o scurtă perioadă în funcția de procuror general pe lângă Curtea de Apel din Iași. Intră în activitatea politică, fiind ales în anul 1870 ca deputat din partea grupării „junimiste” și prefect al județului Iași. Este ales de cinci ori primar al orașului Iași: În calitate de primar, el s-a remarcat prin următoarele realizări: Devenit membru al Partidului Național Liberal în anul 1883, a fost ales de mai multe ori deputat și senator
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
școala sătească din Rădăuți, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași; magistrat până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915); Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți; Senator Legionar. În 1892 a fondat revista de folclor "Șezătoarea", care a apărut regulat timp de 26 de ani
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
fondator (1866) al Academiei Române. A fost unul dintre fruntașii mișcării naționale a românilor transilvăneni. A fost căsătorit cu Ana Balint, fiica lui Simion Balint (n. 1810 - d. 1880), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului), prefect al Legiunii Arieșului și revoluționar român alături de Avram Iancu. A avut trei fii: Enea, Alexandru și Nerva. Împreuna cu fratele său Zaheu Hodoș, cu vărul său, Alexandru Papiu Ilarian și cu frații Radu și Nicolae Popea, toți elevi la Liceul
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
fost un elev și student eminent, ceea ce a contribuit la urmări excelente asupra întregii sale vieți. După anii de studii la Roma, tânărul teolog Vasile Suciu, doctor în filosofie și teologie, îl întâlnim în calitate de profesor la Seminariul teologic din Blaj, prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieți, precum și bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane. Purta o barbă îngrijită, tradițională în rândul îndrumătorilor sufletești români. A intrat în politica militantă, ca membru al Partidului Național Român, și a obținut succese în
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
pe care s-a construit, în aceeași perioadă, Palatul C.E.C.. Lucrările de construcție efectivă a palatului au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenți, în cadrul unei ceremonii, regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei.. Planurile Palatului Poștelor și Telegrafului au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care amintește de arhitectura palatului poștelor din Geneva. Fațada principală are trepte pe toată lungimea ei și un portic susținut de
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
capitala Rezidenței regale, a fost primit cu toate onorurile cuvenite de către reprezentanții autorităților administrative, bisericești și militare. Din cele 110 persoane ce au fost de față la ceremonia de instalare a noului rezident regal, menționăm doar pe câțiva: colonelul Ionescu - prefectul județului Cernăuți, Nicu Flondor - primarul municipiului Cernăuți, colonelul Rădulescu - primarul orașului Vatra Dornei, profesorul Romulus Cândea - directorul ziarului “Suceava”, consulul general al Germaniei și Poloniei la Cernăuți, cei ai Olandei, Franței și Suediei. Programul formulat de el și prezentat cu
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
trece la 14 ani, împreună cu fratele său Ion (17 ani), munții în Regat după ce dă foc steagului unguresc de la școală. Face liceul Ghe. Sava și ajunge colonel în armata română, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost prefect de Rădăuți. Este tatăl lui Ghe. "Gica" Benția, rugbist de marcă a anilor '50-'60.
Gheorghe Benția () [Corola-website/Science/308080_a_309409]
-
în ordin (la rangul de Cavaler) cuprindea, la început, o rentă anuală insesizabilă de 250 de franci de aur. În 2004, această rentă anuală (pentru Cavaleri) era de 6,10 euro. Atribuirea Ordinului se face aproape automat pentru foștii miniștrii, prefecți, deputați, senatori. Miniștrii și parlamentarii în activitate sunt excluși din această categorie, cu excepția celor care s-au evidențiat în război. Medalia este o stea cu 15 raze duble smălțuite cu alb și cu cele zece puncte butonate. Steaua și nasturii
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
1897 cursurile de drept în Franța, la Sorbona. În țară este numit judecător la Găești, unde va deveni primar în 1907. Participă ca ofițer în Primul război mondial, după care va practica avocatura până în 1921. În acel an este numit Prefect de Dâmbovița din partea Partidului Conservator Democrat al lui Tache Ionescu, iar după dizolvarea partidului se va înscrie în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache. Ca membru al acestui partid devine senator de Dâmbovița între anii 1929-1931, cunoscute fiind opiniile sale
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
(adesea Gavrilă Marinescu, n. 7 noiembrie 1886, Tigveni - d. 27 noiembrie 1940, Jilava) a fost un general și om politic român, care a îndeplinit funcțiile de prefect al Poliției Capitalei (1930-1937), subsecretar de stat la ministerul de interne (1937), ministru de interne (1939) și ministru al ordinii publice (1939). s-a născut la data de 7 noiembrie 1886, în comuna Tigveni, județul Argeș. Tatăl său a fost
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
întâmpină și îl conduc apoi la Cotroceni cu fanfară, cu surle și trâmbițe, fără aprobarea superiorilor, iar aici cele două regimente îl întâmpină în uniformă de mare ceremonie . Ca urmare, la data de 11 iunie 1930, colonelul Marinescu este numit prefect de poliție al Capitalei, îndeplinind această funcție până la 23 februarie 1937. Printre realizările sale se numără înlocuirea gardienilor publici analfabeți. La data de 23 februarie 1937, este numit subsecretar de stat la Ministerul de Interne în Guvernul Gheorghe Tătărăscu (3
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
insulei Malta, Pavel fiind obligat să petreacă iarnă pe această insulă, închis temporar într-o grota sub actuala biserică “St. Paul” din orășelul Rabat. Ar fi convertit, nu numai o bună parte din populatie la creștinism, dar chiar și pe prefectul român al arhipelagului, Publius (după ce l-ar fi vindecat pe tatăl acestuia). Ulterior, Publius ar fi devenit episcop de Malta, murind martirizat. După căderea Imperiului Român, decade și Malta. S-au păstrat relativ puține date despre istoria insulei, până la ocuparea
Istoria Maltei () [Corola-website/Science/306551_a_307880]
-
care s-a confruntat noul împărat a fost lipsa de resurse în trezoreria imperiului. Basiliskos a fost obligat să crească taxele și să recurgă la vânzarea funcțiilor, generând nemulțumire în rândul populației. El a obligat și biserica să plătească, cu ajutorul prefectului Epinicus, vechi favorit al Verinei. La începutul domniei, Constantinopolul a suferit un mare incendiu, care a distrus case, biserici, și a ars complet uriașa bibliotecă construită de împăratul Iulian. Incendiul a fost văzut ca semn rău pentru domnia lui Basiliskos
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]
-
știau că penitenciarul Jilava se afla în custodie legionară, fapt care periclita viața arestaților. Tribunalul București s-a simțit obligat să intervină și, sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, a dispus transferarea unora dintre arestați la alte închisori. Prefectul de Poliție al Bucureștuilui, Ștefan Zăvoianu, fost militar, fost ziarist, fost senator legionar, numit de Horia Sima și de ministrul de interne, generalul Constantin Petrovicescu, la 5 octombrie 1940 Prefectul Poliției Capitalei - care activase intens la arestarea și torturarea anti-legionarilor
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
proceselor, a dispus transferarea unora dintre arestați la alte închisori. Prefectul de Poliție al Bucureștuilui, Ștefan Zăvoianu, fost militar, fost ziarist, fost senator legionar, numit de Horia Sima și de ministrul de interne, generalul Constantin Petrovicescu, la 5 octombrie 1940 Prefectul Poliției Capitalei - care activase intens la arestarea și torturarea anti-legionarilor din perioada carlistă - a considerat că ordinul vine direct de la Antonescu, care și-ar fi schimbat părerea în privința eliminării acestor inoportuni și a refuzat să execute directivele Tribunalului deci, la
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
fost arestați, judecați, găsiți vinovați de dezastrul țării, degradați și declarați „criminali de război”, următoarele cadre din Jandarmerie: - general Tobescu Constantin; - general Iliescu Mihai, acuzat că a ordonat asasinate împotriva localnicilor din Transnistria; - colonel Grosu Victor; - colonel Popovici Iulian, fost prefect la Odessa și inspector de jandarmi la Balta; - colonel Sachelarie Vladimir, fost comandant al Legiunii de Jandarmi C.F.R., acuzat de organizarea în 1941 a unui Serviciu secret al Jandarmeriei; - colonel Niculae Deleanu, a fost comandantul batalionului de jandarmi care a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Jandarmeriei; - colonel Niculae Deleanu, a fost comandantul batalionului de jandarmi care a condus represaliile în urma aruncării în aer a Comandamentului Militar Român din Odessa de către partizanii sovietici. A fost judecat postmortem și declarat „criminal de război”; - colonel Isopescu Modest, fostul prefect al județului Golta; - colonel Bucur Nicolae, fost inspector de Jandarmi la Galați, pretor al Armatei a 4-a pe timpul războiului din est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
partizanii sovietici. A fost judecat postmortem și declarat „criminal de război”; - colonel Isopescu Modest, fostul prefect al județului Golta; - colonel Bucur Nicolae, fost inspector de Jandarmi la Galați, pretor al Armatei a 4-a pe timpul războiului din est și fost prefect al Capitalei în 1944; - locotenent-colonel Gavăț Ștefan, comandantul Legiunii de Jandarmi Balta din octombrie 1942 până la 1 februarie 1944; - locotenent-colonel Mircea Ioan, fost comandant al Legiunii de Jandarmi Bacău, de la 1 mai 1941 până în august 1944; - locotenent-colonel Popovici Cristache, fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de specialitate nr.3 - Comisia de amenajarea teritoriului, urbanism și investiții (23 iunie 2004 - 8 ianuarie 2005). A fost și președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (2004). În data de 8 ianuarie 2005, a fost numit în funcția de prefect al județului Cluj. La data de 10 noiembrie 2005, Mihail Hărdău a fost numit în funcția de ministru al educației și cercetării în Guvernul Tăriceanu. A fost înlocuit din funcție la data de 5 aprilie 2007, odată cu restructurarea guvernului prin
Mihail Hărdău () [Corola-website/Science/306718_a_308047]