32,428 matches
-
unde lucra, precum și refuzul parchetului de a efectua o anchetă reală în urma plângerii penale formulate în numele ziarului (supra, pct. 34). Tribunalul nu a dat curs denunțărilor făcute de cel de al doilea reclamant. 52. În pofida mai multor cereri adresate autorităților, reclamanții nu au putut obține copii ale diferitelor documente depuse la dosarul penal, în special cererile de autorizare, autorizațiile de interceptare sau transcrierile convorbirilor telefonice, din cauza caracterului lor strict secret. Cu toate acestea, la 29 mai 2003, cel de-al doilea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nu au putut obține copii ale diferitelor documente depuse la dosarul penal, în special cererile de autorizare, autorizațiile de interceptare sau transcrierile convorbirilor telefonice, din cauza caracterului lor strict secret. Cu toate acestea, la 29 mai 2003, cel de-al doilea reclamant și avocata sa, doamna Macovei, au luat cunoștință de o parte din înscrisurile din dosarul penal la sediul Tribunalului Militar. Cel de-al doilea reclamant a aflat astfel că telefoanele redacției ziarului A.C. și telefonul de la domiciliul său au fost
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
caracterului lor strict secret. Cu toate acestea, la 29 mai 2003, cel de-al doilea reclamant și avocata sa, doamna Macovei, au luat cunoștință de o parte din înscrisurile din dosarul penal la sediul Tribunalului Militar. Cel de-al doilea reclamant a aflat astfel că telefoanele redacției ziarului A.C. și telefonul de la domiciliul său au fost puse sub ascultare, pe baza autorizației emise de procuror la 16 noiembrie 1995. Durata de valabilitate a actului de autorizare s-a menținut până la 15
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
emise de procuror la 16 noiembrie 1995. Durata de valabilitate a actului de autorizare s-a menținut până la 15 mai 1996. 53. În intervalul scurt de timp în care a fost autorizată să consulte dosarul, avocata celui de-al doilea reclamant a copiat de mână cererea SRI pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale domnului Toma, precum și autorizația emisă de procuror în acest scop. Din lectura copiilor respective, care au fost transmise Curții, reiese că cererea pentru emiterea autorizației de interceptare se bazează
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
1989" și alții împotriva României (nr. 33.810/07 și 18.817/08, pct. 109, 24 mai 2011). ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 38 din Convenție 67. Pentru a putea aprecia temeinicia capetelor de cerere formulate de reclamanți și ținând seama de natura învinuirilor formulate, la data comunicării prezentei cauze Guvernului român, 10 septembrie 2007, Curtea i-a solicitat acestuia o copie a întregului dosar penal desfășurat în această cauză împotriva primului reclamant. 68. În observațiile privind admisibilitatea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
capetelor de cerere formulate de reclamanți și ținând seama de natura învinuirilor formulate, la data comunicării prezentei cauze Guvernului român, 10 septembrie 2007, Curtea i-a solicitat acestuia o copie a întregului dosar penal desfășurat în această cauză împotriva primului reclamant. 68. În observațiile privind admisibilitatea și temeinicia cererii, Guvernul s-a declarat în imposibilitatea de a prezenta Curții întregul dosar de urmărire penală întocmit în această cauză (volumele nr. 1 și 2, cu excepția înscrisurilor care constituie articole de ziar sau
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și temeinicia cererii, Guvernul s-a declarat în imposibilitatea de a prezenta Curții întregul dosar de urmărire penală întocmit în această cauză (volumele nr. 1 și 2, cu excepția înscrisurilor care constituie articole de ziar sau transcrierea casetelor pe care primul reclamant și le-a însușit). Guvernul nu a putut furniza nici volumul nr. 9 al dosarului constituit în faza judecării cauzei de către instanțe, care cuprindea, printre altele, cererile de autorizare și autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice în litigiu. Guvernul a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
privind protecția informațiilor clasificate; în nota respectivă, SRI consideră totodată că este în conformitate cu dreptul intern și internațional, inclusiv cu Convenția și jurisprudența Curții, clasificarea ca secrete de stat a volumelor sus-menționate. 69. Într-o notă datată 29 mai 2003, avocații reclamantului în cadrul procedurii în fața Curții precizează că autoritățile au refuzat să le ofere o copie a diverselor documente depuse la dosarul penal al primului reclamant, invocând caracterul strict secret al acestora (supra, pct. 52). Aceștia nu au putut copia, de mână
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ca secrete de stat a volumelor sus-menționate. 69. Într-o notă datată 29 mai 2003, avocații reclamantului în cadrul procedurii în fața Curții precizează că autoritățile au refuzat să le ofere o copie a diverselor documente depuse la dosarul penal al primului reclamant, invocând caracterul strict secret al acestora (supra, pct. 52). Aceștia nu au putut copia, de mână, decât foarte puține documente, având în vedere timpul scurt de care au dispus pentru a consulta dosarul la grefa Tribunalului Militar. 70. În aceste
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
cererilor [Tanrikulu împotriva Turciei (MC), nr. 23.763/94, pct. 70, CEDO 1999-IV]. Faptul că un guvern se abține, fără să dea o explicație satisfăcătoare, de la furnizarea informațiilor de care dispune, poate conduce Curtea la anumite concluzii privind temeinicia alegațiilor reclamanților. De asemenea, poate oferi o impresie negativă a măsurii în care statul pârât își respectă obligațiile care îi revin în temeiul art. 38 din Convenție (Timurtaș împotriva Turciei, nr. 23.531/94, pct. 66 și 70, CEDO 2000-VI). 72
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
revin în temeiul art. 38 din Convenție (Timurtaș împotriva Turciei, nr. 23.531/94, pct. 66 și 70, CEDO 2000-VI). 72. Curtea observă că Guvernul nu i-a transmis copia integrală a dosarului penal privind condamnarea penală a primului reclamant, pe care o solicitase. Curtea acordă o importanță deosebită înscrisurilor din dosar pentru stabilirea faptelor specifice prezentei cereri. Guvernul nu a negat că se află în posesia dosarului integral, dar a trimis Curții doar o parte a acestuia. În cazul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
poate limita la invocarea caracterului prezumtiv secret al înscrisurilor solicitate (a se vedea Timurtaș, citată anterior, pct. 67, și Nolan și K. împotriva Rusiei, nr. 2.512/04, pct. 56, 12 februarie 2009). Mai mult, Curtea observă că reprezentații primului reclamant au putut lua cunoștință de înscrisurile clasificate strict secrete în cursul procedurii penale interne, însă le-a fost imposibil să facă public conținutul lor din cauza angajamentelor de confidențialitate pe care au fost obligați să le semneze (supra, pct. 26). Aceasta
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
art. 33 § 2 și 3 din Regulamentul Curții, confidențialitatea înscrisurilor respective sau să transmită un rezumat al elementelor factuale importante. De asemenea, Guvernul nu a prezentat argumente sau elemente în sprijinul ideii că, pentru examinarea capetelor de cerere formulate de reclamanți, cuprinsul documentelor respective nu este decisiv. 73. Referindu-se la importanța pe care o prezintă cooperarea cu un stat pârât în cadrul procedurilor desfășurate în temeiul Convenției, precum și la dificultatea stabilirii faptelor specifice prezentei cauze, Curtea consideră că în prezenta cauză
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
statul pârât nu și-a îndeplinit obligația, care decurge din art. 38 din Convenție, de a-i pune la dispoziție toate facilitățile necesare pentru a putea stabili faptele. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 10 din Convenție 74. Potrivit primului reclamant, condamnarea sa penală prin hotărârea definitivă din 13 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție a constituit o atingere adusă dreptului său la libertatea de exprimare prevăzut la art. 10 din Convenție, redactat astfel: "1. Orice persoană are dreptul la
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Existența unei ingerințe 77. În opinia primului reclamant, condamnarea sa penală a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare. Guvernul nu contestă acest argument. Curtea consideră că această măsură pronunțată împotriva reclamantului pe motiv că a făcut publice informații secrete și și-a însușit unsprezece casete
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Existența unei ingerințe 77. În opinia primului reclamant, condamnarea sa penală a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare. Guvernul nu contestă acest argument. Curtea consideră că această măsură pronunțată împotriva reclamantului pe motiv că a făcut publice informații secrete și și-a însușit unsprezece casete în vederea fundamentării susținerilor sale se interpretează ca o "ingerință a unei autorități publice" în exercitarea, de către persoana în cauză, a dreptului său la libertatea de exprimare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
10, cu excepția cazului în care, fiind "prevăzută de lege", viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la paragraful 2 și era "necesară într-o societate democratică" pentru îndeplinirea scopului sau scopurilor respective. 2. "Prevăzută de lege" 79. Primul reclamant susține că ingerința nu avea temei legal în dreptul intern. Acesta observă că la data adoptării hotărârii Curții Supreme de Justiție intrase în vigoare Legea nr. 182/2002 , care la art. 24 alin. (5) prevedea următoarele: se interzice clasificarea ca secrete
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
după caz, prin intermediul interpretării ei de către instanțe, ce acte și omisiuni angajează răspunderea sa penală (Karademirci și alții împotriva Turciei, nr. 37.096/97 și 37.101/97, pct. 40, CEDO 2005-I). 82. În prezenta cauză, Curtea observă că reclamantul a fost condamnat în temeiul articolelor menționate de Guvern. Prin urmare, concluzionează că măsura avea un temei în dreptul intern. În ceea ce privește calitatea legii în cauză, accesibilitatea acesteia nu a fost pusă la îndoială. În schimb, Curtea nu este convinsă că dreptul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că dreptul intern răspunde cerinței de previzibilitate care decurge din jurisprudența sa. Totuși, Curtea nu consideră necesar să soluționeze această chestiune din moment ce măsura în litigiu este, din alte motive, incompatibilă cu art. 10 din Convenție. 3. Scop legitim 83. Primul reclamant consideră că ingerința nu avea niciun scop legitim. Guvernul, la rândul său, este de părere că măsura în litigiu avea ca scop prevenirea și pedepsirea infracțiunilor care aduc atingere siguranței statului. 84. Curtea consideră legitim scopul invocat de Guvern. În
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
pedepsirea infracțiunilor care aduc atingere siguranței statului. 84. Curtea consideră legitim scopul invocat de Guvern. În prezent, aceasta trebuie să cerceteze dacă ingerința era necesară într-o societate democratică. 4. "Necesară într-o societate democratică" a) Argumentele părților ... 85. Primul reclamant afirmă că prin divulgarea faptelor nelegale concrete care au fost săvârșite în cadrul instituției angajatoare nu a făcut decât să își exercite libertatea de exprimare pentru a aduce la cunoștința publicului chestiuni de mare interes public, având legătură cu respectarea vieții
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Acesta subliniază că din bună-credință a făcut publice informațiile de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor sale, cu scopul de a pune capăt faptelor nelegale și abuzurilor săvârșite în cadrul SRI, care desfășura activități de poliție politică. Înainte de divulgarea publică, reclamantul discutase despre faptele nelegale respective cu colegii săi și fusese chiar mustrat de superiorul său ierarhic, la ordinul comandantului unității. În aceste condiții, era evident, în opinia sa, că era inutil să îl sesizeze pe comandantul unității, singura persoană care
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
său ierarhic, la ordinul comandantului unității. În aceste condiții, era evident, în opinia sa, că era inutil să îl sesizeze pe comandantul unității, singura persoană care era competentă să aprecieze cererile de autorizare a interceptărilor, sau pe directorul SRI. 87. Reclamantul denunță faptul că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care în realitate au fost emise ulterior interceptării convorbirilor telefonice cu scopul ascunderii faptelor nelegale făcute publice de el. În plus, parchetul și instanțele l-ar fi împiedicat
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate de SRI care declaraseră în public, imediat după conferința de presă, că SRI nu efectuase interceptările menționate de reclamant în cadrul conferinței de presă. În subsidiar, acesta susține că din autorizațiile depuse la dosar nu reiese că persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate (oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile) ar fi desfășurat activități reprezentând o amenințare pentru
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
amenințare pentru siguranța națională, în actele respective nemenționându-se niciun motiv concret. De altfel, și în pofida repetatelor sale cereri în acest sens, existența unei amenințări reale pentru siguranța națională nu ar fi fost examinată niciodată de către parchet sau instanțe. 88. Reclamantul subliniază că, în procedura în fața Curții, întrebările respective au fost lăsate tot fără răspuns, deoarece Guvernul a refuzat să transmită autorizațiile respective și documentele aferente invocând caracterul lor secret. Acesta consideră că, în temeiul art. 24 alin. (5) din Legea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
temeiul art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002 și al art. 13 din Legea nr. 544/2001 (supra, pct. 79), documentele sus-menționate constituie "informații de interes public" și nu pot fi așadar clasificate. 89. Potrivit argumentului Guvernului, condamnarea reclamantului era necesară într-o societate democratică dat fiind că aceasta l-a sancționat pe respectivul pentru că a comunicat informații false publicului, în cadrul unei conferințe de presă care a avut un ecou răsunător în media locală și internațională, precum și la nivelul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]