27,370 matches
-
va fi. Cum am trăit în epoca nazistă (1933-1945), București, 1990; Malcolm Bradbury, Un om al istoriei, București, 1991. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 381-386; Valeriu Cristea, Un tânăr romancier, RL, 1975, 23; Lucian Hanu, Un moralist discret, LCF, 1975, 27; Val Condurache, „Lumină pentru cei singuri”, CL, 1975, 7; Victor Atanasiu, Realismul în proza tinerilor, LCF, 1976, 44; Iorgulescu, Scriitori, 204-205; Dana Dumitriu, Un tânăr al zilelor noastre, RL, 1980, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarna e o altă țară”, LCF, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
fost campion de pian (1973), romanul Tunelul norvegian, iarăși un volum de proză scurtă, Zece minute de nemurire (1983), și încă un roman, Scara interioară (1987). Rafinat în povestiri, fantezist și ingenios în romane, care sunt inundate și obscurizate de „valul” poetic, autorul își mobilizează și aici acele resorturi care deconspiră vocația sa „celestă”. De fapt, mai nimeni nu a reținut că el ar fi altceva decât poet, deși a experimentat destul de perseverent în proză, fiind în egală măsură textualist, „realist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
între cetățile rivale Sparta și Atena (431-404 î.H.). Atena a fost înfrântă, Sparta și-a extins hegemonia în Grecia continentală și sudică. Aspasia, o tânără frumoasă, inteligentă și cultivată, cu talent oratoric deosebit, a venit în Atena, odată cu un val de emigranți, după războaiele persane ce secătuiseră resursele orașului-stat. Printre aceștia se aflau și: arhitectul Hippodamos, istoricul Herodot din Halicarnas, filosoful Anaxagoras. Toți erau meteci, străini sau greci necetățeni. Conducătorul cetății, Pericle, luase măsuri de apărare a cetățenilor atenieni prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au plecat în New York, unde ea a deschis o ceainărie. Mesajul cărții se află în motivarea vieții de gheișă: Am devenit gheișă pentru că n-am avut încotro... Nu știam că lumea noastră nu e cu nimic mai durabilă decât un val care se ridică din ocean.... Ne trăim viața ca apa care curge la vale, mergând într-o direcție, până ne izbim de ceva care ne forțează să găsim un nou curs... Yoko Takeo Arishima, Această femeie / Yoko Prozator, dramaturg și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
minte decât aceste nebunii; se va vedea atunci cu ușurință că este imposibil să unești această meserie cu puritatea Religiei noastre." (Tratat despre Comedie, cap. 2) Capitolul III Revoluția dramei În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un val zdruncină din adâncuri teatrul european, doborând principiile imuabile care îl fondau din Antichitate pentru a-i pune baze noi. Pregătită încă înainte, chiar, de nașterea Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
una personală, individuală, chiar împotriva tuturor evidențelor de natură biologică, în măsura în care nu-i afectează pe ceilalți și societatea în ansamblul ei. Afirmația existenței unei crize a familiei sau a destrămării instituției familiei se referă la familia celui de-al Doilea Val, nu la varietatea formelor de familie. Comparația se face cu o celulă formată din soț susținător al familiei, soție gospodină și câțiva copii mici, acesta fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
celui de-al Doilea Val, nu la varietatea formelor de familie. Comparația se face cu o celulă formată din soț susținător al familiei, soție gospodină și câțiva copii mici, acesta fiind familia nucleară idealizată de populația celui de-al Doilea Val. Îndemnați spre refacerea acestui tip de familie, observăm că acest ideal a devenit acum anacronic [20]. O societate în continuă mișcare sau în tranziție nu mai poate atinge acest ideal al ,,împlinirii paralele", pentru că femeia vrea carieră, soțul urcă și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
medico-chirurgicală a Societății de Medici Naturaliști, Iași, Medicină preventivă, articole originale, Iași, vol. 110, nr. 3, 2006, pp.711-717. 19. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populație. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 20. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 21. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 22. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. 23. *Anuarul Statistic al României 2002, Institutul Național de Statistică, București
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Stoetzel Jean, Girard Alain, Sondajele de opinie publică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. 76. Stoica T., Sexologie, București, Editura Medicală, 1972. 77. Șimandan Matei, Teoria cunoașterii sociale, București, Editura Academiei Române, 2002. 78. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 79. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 80. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București, Editura Științifică și enciclopedică, 1975. 81. Vârtej P., Ginecologie, Curs de obstetrică ginecologie al spitalului Universitar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
volum, RL, 1978, 19; Ion Bogdan Lefter, Certitudinea debutului, VST, 1981, 1; Liviu Petrescu, „Aripa grifonului”, ST, 1981, 1; Manea, Contur, 238-239; Paul Dugneanu, „Drumul spre Polul Sud”, LCF, 1985, 24; Gheorghe Perian, „Drumul spre Polul Sud”, VTRA, 1985, 7; Val Condurache, „Drumul spre Polul Sud”, CL, 1985, 10; Ștefan Borbély, În spatele frontului, VTRA, 1986, 4; Liviu Petrescu, Portret în mișcare, ST, 1986, 6; Gheorghe Perian, Confiniile realismului, AST, 1986, 9; Holban, Profiluri, 392-395; Regman, De la imperfect, 106-113; Ion Simuț, Realism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
1941; ed. îngr. George Baiculescu, Craiova, 1943; ed. introd. Paul Georgescu, București, 1950; ed. pref. George Ivașcu, București, 1956; ed. introd. Șerban Cioculescu, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1959; ed. îngr. Elena Beram, pref. Aurel Martin, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1963; ed. îngr. și pref. Domnica Filimon-Stoicescu, București, 1965; ed. pref. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, repere istorico-literare Andrei Rusu, București, 1985; ed. îngr. și postfață Lucian Chișu, București, 1990; ed. introd. Roxana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
îi leagă de evoluția de numele acestei mări: marea este puțin adâncă, furtunoasă, plină de neguri, cu puține porturi și fără să aibă în jurul ei un țărm lin și nisipos; ea este aproape de vânturile de miazănoapte și, nefiind adâncă, are valuri multe și clocotitoare. Din pricina firii deosebit de crude a locuitorilor de pe țărmul ei, a fost numită odinioară Axenus /Neospitaliera/, dar mai târziu, prin contact cu alte populații, locuitorii și-au îmblînzit puțin obiceiurile și marea a fost numită Euxinus /Ospitaliera/15
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pelerinaj cu virtuți tămăduitoare. De fapt este o stâncă fără vegetație, de câteva hectare, atingând deasupra nivelului mării înălțimea de 40 m în mijlocul ei. În pofida numelui antic, roca are o culoare cenușie. Este înconjurată de cununa de spumă albă a valurilor care se sparg de stâncile din jur, iar deasupră-i pluteau fără îndoială, ca și astăzi, stoluri de pescăruși albi. Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformîndu-l într-un adevărat far. De
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
le caracterizează într-un fel sau altul: Tașaul, de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare; Tekirghiol, de la tekir = vărgat, aspectul dat de valurile sale de vreme vântoasă; Tuzla, de la tuzlu = sărat, Tatlageac, de la tatli = dulce, datorită calității excelente a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit o filiațiune slavă preluată prin goticul molda, analog
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fi pusă Într-un contrast vizibil cu succesivele culturi indo-europene, descrise ca patriarhale, stratificate, mobile, ocupându-se cu păstoritul și Înclinate spre război; culturi care s-ar fi stabilit În Europa, cu excepția coastelor meridionale și occidentale, În răstimpul a trei valuri de infiltrare dinspre stepa rusă, Între 4 500 și 2 500 Î.Hr. „Zeița creatoare”, sub diferitele sale aspecte, a fost mai apoi puternic Înlocuită de zeii, În mare parte masculini, ai indo-europenilor, iar ceea ce s-a dezvoltat ulterior a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este vorba despre culturi În aparență pastorale care au În comun noua tradiție funerară a tumulilor funerari - kurgan (cca 4 500-2 800 Î.Hr.). Adepții originii „stepice” a indo-europenilor susțin că acești nomazi au invadat fizic restul Europei - În trei valuri, conform părerii lui Gimbutas, citată În subcapitolul 10 -, determinând dispariția religiilor neolitice sau apariția unor hibrizi rezultați din sincretismul cu noua ideologie a puterii și a cosmosului. Alți cercetători consideră că s-au Îmbinat doar ideile, religia, Înainte de toate, asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
popoare (numite Martuxe "Martu" În izvoarele akkadiene), care vorbeau o limbă semitică occidentală, se impun În Siria după distrugerea Eblei, În timp ce În Mesopotamia hegemonia lor se instaurează odată cu sfârșitul imperiului neosumerian al orașului Ur III (provocat, În parte, de ei). Valul amorit ocupă așadar Palestina, Siria de Nord și apoi Mesopotamia de Sus, așa Încât regii multor cetăți ajung să poarte nume amorite, ca, de pildă, la Biblos, În secolele XIX-XVI Î.Hr. Pe lângă aspectele lingvistice, această documentație are o mare importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Poseidonxe "Poseidon". Hades este stăpânul infernurilor, „cealaltă lume”, locuită de morți, umbre și fantasme, nevăzutul, conform unei etimologii a teonimului, lume vădit contrapusă lumii celor vii. Poseidon este, dimpotrivă, zeul Întinderilor marine, Înarmat cu tridentul cu care domolește sau răscolește valurile mării. Ennosìgaios, „zguduitorul pământului”, este epitetul lui recurent În epică, iar fiii lui sunt violenți și sălbatici, când nu sunt de-a dreptul monstruoși asemenea ciclopului Polifemxe "Polifem". Cu siguranță alternativ lumii terestre, universul stăpânit de Poseidon este, În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devenit În literatura modernă curentă o caracteristică specific etruscă: din Etruria, prin intermediul Întemeierii capitoline și al imitației plebee a acesteia petrecută pe Aventin, ar fi trecut În lumea romană, care i-ar fi consfințit triumful la scară mediteraneană În virtutea extinderii valului de romanizare. Cu toate acestea, nici În acest caz religia etruscă nu poate revendica În manieră incontestabilă un primat și o specificitate proprie, din moment ce pentru religiozitatea umbriană „Tablele de la Iguvium” documentează existența a mai mult de o triadă constituită nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
facem o distincție preliminară Între situația regiunilor orientale, În care seva greacă pătrunde adânc În humusul local și din care, la rândul ei, absoarbe elemente vitale, și cea a lumii mediteraneene unde, spre deosebire de alte popoare, atinse doar marginal de puternicul val grec din prima perioadă elenistică, chiar dacă mai târziu au fost antrenate În amalgamul perioadei imperiale, se află zone Întregi, ca Grecia Magna și Sicilia, de pură tradiție greacă ale cărei origini merg până În secolele VIII-VII Î.Hr. Și asta fără
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe cele din epoca preistorică -, Își are originea În colonizarea coastelor Asiei Mici În veacul al XII-lea Î.Hr. și În crearea unui emporiu comercial la Naucratis, În Egipt, În secolul al VI-lea Î.Hr., În timp ce al doilea val colonizator din veacul al VII-lea Î.Hr. a permis stabilirea rodnică a grecității În Italia meridională și Sicilia. 3. Cosmopolitism și individualismtc "3. Cosmopolitism și individualism" În profundul amestec al diferitelor componente ale unui orizont cultural, și aspectul credințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mișcări religioase; la rândul ei, Roma devine centrul propulsor pentru răspândirea acestora În tot Imperiul. Dacă, așadar, Grecia continentală și insulară și, odată cu ea, marile poleis elenizate din Asia și Africa sunt protagonistele indiscutabile ale arcului istoric examinat, În succesivele valuri migratorii ale cultelor orientale către Occident Grecia are un rol minor sau de-a dreptul marginal, fiind uneori doar superficial atinsă de unele fenomene, de altfel destul de Însemnate pentru viața religioasă a Occidentului În primele secole d.Hr., ca mitraismul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
altă fecioară pentru rege, iar aceasta pare să fie Arianrhodxe "Arianrhod", sora celor doi frați ticăloși. Dar la proba cu bagheta magică, se dovedește că nu este fecioară și naște doi fii, Dylan Eil Donxe "Dylan Eil Don" („Dylan, fiul valului”) și Lleu Llaw Gyffesxe "Lleu Llaw Gyffes" („Celxe "Cel" strălucitor cu mâna pricepută”). Urmează alte aventuri, magie și transformări pe care le putem omite aici. Nu este nici o Îndoială că acțiunea acestor povestiri, Împânzită În Întregime de magie, lasă să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
argint. Pentru a obține victoria, fiecare membru al Tuatha Își pune În funcțiune capacitățile magice, sub Îndrumarea lui Lugxe "Lug", maestrul oricărui meșteșug. Meșterul construiește arme miraculoase, magicianul face să cadă peste Fomoirexe "Fomoire" munții Irlandei, druidul aruncă asupra lor valuri de foc și așa mai departe. Uriașii sunt Înfrânți și alungați de pe insulă, Bresxe "Bres" este făcut prizonier și i se cruță viața după ce promite că va indica mereu momentul potrivit pentru a ara, semăna și secera. Așa cum se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indica mereu momentul potrivit pentru a ara, semăna și secera. Așa cum se vede, cuceririle au o dezvoltare cu finalitate și explică geneza politică, istorică, socială, ba chiar și geografică a Irlandei. Însă protagoniștii, mai ales dacă ne referim la ultimul val, sunt În mod clar divinități. Acest lucru este foarte clar În cazul lui Lugxe "Lug" - o divinitate la care am făcut de mai multe ori referire -, În cazul lui Nuaduxe "Nuadu" (identic cu zeul Nodonsxe "Nodons" din inscripțiile latine din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]