271,675 matches
-
Polje, Berane, Rožaje, si Plav). Câteodată municipiul muntenegrean Andrijevica este considerat ca fiind parte din Sandžak (Raška). Orașul cel mai mare este Novi Pazar (55.000), iar alte orașe mari sunt: Pljevlja (23.800), si Priboj (19.600). În Șerbia, municipiile Novi Pazar și Tutin sunt incluse în Districtul Raška, pe când municipiile Sjenica, Prijepolje, Nova Varoš, si Priboj sunt incluse în Districtul Zlatibor. Primii locuitori ai regiunii sunt ilirii. În secolul I, regiunea a fost cucerita de români, iar între secolele
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
ca fiind parte din Sandžak (Raška). Orașul cel mai mare este Novi Pazar (55.000), iar alte orașe mari sunt: Pljevlja (23.800), si Priboj (19.600). În Șerbia, municipiile Novi Pazar și Tutin sunt incluse în Districtul Raška, pe când municipiile Sjenica, Prijepolje, Nova Varoš, si Priboj sunt incluse în Districtul Zlatibor. Primii locuitori ai regiunii sunt ilirii. În secolul I, regiunea a fost cucerita de români, iar între secolele V și VII, era locuită de triburi slave, care o dată cu trecerea
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni este o arie protejată, situată între satele Cojușna, Strășeni, Lozova, Vorniceni, Pănășești și Scoreni din raionul Strășeni și Trușeni din municipiul Chișinău, Republica Moldova. Include o pădure naturală pe versanți cu diferită expoziție. În componența pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de arbuști. Unele sectoare de pădure crescută din semințe ating vîrstă de peste 100 ani. Printre plantele vasculare multe
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni () [Corola-website/Science/329348_a_330677]
-
Steagul roșu", 25, nr. 5560, 25 dec 1970, p. 2. L-am cunoscut, l-am apreciat... Omul și artistul în amintirea contemporanilor. (Nicu Enea). " Steagul roșu", 25, nr. 5561, 26 dec 1970, p. 2. Cenaclul U.A.P. “Nicu Enea”. În: "Municipiul Bacău. Schița monografica. "Bacău, 1971, p. 229. Parava, Ioana."' Punctul muzeal “Nicu Enea”. "Ateneu", 8, nr. 1, ian 1971, p.3. Desenul în opera lui Nicu Enea. [Pliant]. Bacău, Muzeul de artă, 1973. 48 p. cu îl. Expoziția de schițe
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Coban, Grigore V. Expoziția de pictură și grafică Nicu Enea. (Carnet plastic). "Steagul roșu", 35, nr. 6933, 20 sep 1980, p. 6. Nicu Enea. [Expoziție deschisă]. "Ateneu", 17, nr. 3, sep 1980, p. 19. Galben, Cornel"'. Expoziție Nicu Enea. [În municipiul Gheorghe Gheorghiu - Dej]. "Steagul roșu", 36, nr. 7005, 6 feb 1982, p. 6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici, Ernest. Stradă Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
intitulată "Babylon", este realizată în tehnică mixtă pe o suprafață de 74 mp, iar execuția ei a durat trei luni. În 2008, revine în spațiul public cu o altă lucrare, "Capsula timpului", un monument realizat din bronz, amplasat în fața Primăriei municipiului Iași la aniversarea a 600 de ani de atestare documentara a orașului. În domeniul picturii, Felix Aftene este unul dintre cei mai activi artiști contemporani din România. Lucrările sale se găsesc în muzee și colecții private din țară și străinătate
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
Parcul Vladimir Florea (cunoscut și sub numele Parcul Policlinicii) este un parc amenajat în municipiul Suceava, în cartierul Areni, în fața Policlinicii Centrale Areni. Parcul Vladimir Florea constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între Bulevardul 1 Mai (la sud), Strada Mărășești (la vest) și Strada Mihai Viteazu (la nord și la est). Parcul este
Parcul Vladimir Florea din Suceava () [Corola-website/Science/328747_a_330076]
-
sud), Strada Mărășești (la vest) și Strada Mihai Viteazu (la nord și la est). Parcul este localizat în cartierul Areni, în fața policlinicii județene ce a fost înființată în anul 1962. De asemenea, în apropierea Parcului Vladimir Florea sunt situate Primăria Municipiului Suceava, Parcul Universității și Stadionul Areni. După anul 2000, Parcul Policlinicii a primit numele sculptorului sucevean Vladimir Florea (1922-1984). Cu toate acestea, în continuare localnicii folosesc adesea vechea denumire a parcului. În centrul parcului există o fântână arteziană de formă
Parcul Vladimir Florea din Suceava () [Corola-website/Science/328747_a_330076]
-
Mircea) și la New York (acestea fiind coordonate de Derek Wiesehahn). Actorul Mihai Stănescu era pe atunci încă student. Consilier de cascade a fost Vasile Popa. La finalul filmului sunt aduse mulțumiri speciale firmei IVATERM, Primăriei sectorului 3, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, direcției Școlii Generale nr. 80, Administrației Portului Constanța și Primăriei Municipiului București. Regizorul considera că "Dincolo de America" „este o dramă, poate chiar un film de festival, o poveste derulată înainte de anii ‘60 și o reflectie substanțială și asupra epocii
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Stănescu era pe atunci încă student. Consilier de cascade a fost Vasile Popa. La finalul filmului sunt aduse mulțumiri speciale firmei IVATERM, Primăriei sectorului 3, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, direcției Școlii Generale nr. 80, Administrației Portului Constanța și Primăriei Municipiului București. Regizorul considera că "Dincolo de America" „este o dramă, poate chiar un film de festival, o poveste derulată înainte de anii ‘60 și o reflectie substanțială și asupra epocii respective, cu dificultățile existenței ființei umane în acea perioadă. Are și ceva
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Piața 22 Decembrie este o piață publică amenajată în centrul municipiului Suceava, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor. Mai este cunoscută sub numele de Piața Centrală sau Esplanada din fața Casei de Cultură, iar până în 1989 s-a numit Piața 23 August. Piața 22 Decembrie este un spațiu public pietonal de formă
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru piesă "Napoleon, Soldatul și Femeia", 2000<br> Premiul Consiliului Județean Timiș Pro cultura-Timisiensis, 2008<br> Premiul Special al Asociației Scriitorilor Timișoara pentru volumul "Fratele noatru Abel", 2008<br> Diplomă de Excelență a Primăriei Municipiului Timișoara, 2009<br> Ordinul Crucea "Episcop Eliie Miron Cristea", clasa II-a, Episcopia Caransebeșului, 2010<br> Premiul Ion Luca Caragiale al Academiei Române pe anul 2009 pentru piesă "Leoaica rănită sau Ce față umană are fiara" - Cetățean de Onoare al municipiului
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
Municipiului Timișoara, 2009<br> Ordinul Crucea "Episcop Eliie Miron Cristea", clasa II-a, Episcopia Caransebeșului, 2010<br> Premiul Ion Luca Caragiale al Academiei Române pe anul 2009 pentru piesă "Leoaica rănită sau Ce față umană are fiara" - Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara, 2016 Ion Cocora, Privitor că la teatru, I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975 și Privitor că la teatru IV, Cluj-Napoca, 2003; <br> D. R. Popescu, Virgulă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978; <br> Mircea Ghițulescu, Istoria dramaturgiei contemporane, București, Editura Albatros, 2000
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
se află în "Depresiunea Hoghizului" (în zona de interferență a Munților Perșani cu bazinul transilvan, în apropierea intrării în rezervația Pădurea Bogății), în partea nord-estică a județului Brașov și cea sud-estică a satului Hoghiz, lângă drumul național DN13 care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz () [Corola-website/Science/328842_a_330171]
-
jumătatea secolului II î.e.n. Datarea în secolul II nu poate fi susținută după descoperirea ce a avut loc în anul 1957. Atunci s-au descoperit diferite fragmente ale altor cinci grupuri statuare într-o peșteră, numită "Grota lui Tiberius", în municipiu Sperlonga din regiunea italiană Lazio. Grupurile reprezintă teme homerice și au fost duse în peșteră de către cetățeni romani înstăriți pentru a evita distrugerea lor de către primii creștini sau au fost cioplite special pentru acea grotă, care era folosită de Tiberius
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
este o casă situată pe Strada Prunului nr. 1, în centrul municipiului Suceava. În acest imobil a locuit și a compus marele compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883). Edificiul a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Casa a fost construită la începutul secolului
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
este o instituție din municipiul Suceava ce gestionează pădurile publice de pe teritoriul județului Suceava și resursele acestora. Instituția funcționează într-o clădire istorică situată pe Bulevardul 1 Mai nr. 6, în cartierul Areni. Direcția Silvică Suceava are ca obiect de activitate administrarea pădurilor proprietate publică
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Instituția ce se ocupă cu administrarea pădurilor din județul Suceava funcționează într-o clădire cu valoare istorică, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea și situată pe Bulevardul 1 Mai din municipiul Suceava, în cartierul Areni. Clădirea face parte dintr-un complex care include încă o construcție (de dimensiuni mai reduse), o fântână arteziană și o parcare. Curtea este populată cu arbori și arbuști din clasa coniferelor. Complexul Direcției Silvice Suceava se
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
fluier, nai sau vioară. El a confecționat naiuri și fluiere. În semn de apreciere a talentului său și a contribuției la păstrarea și promovarea folclorului autentic bucovinean, Aurel Tudose a primit în iulie 2005 titlul de Cetățean de onoare al municipiului Suceava, precum și titlul de Cetățean de onoare al comunei Vicovu de Jos. Ambele distincții i-au fost înmânate la 29 iulie 2005, în cadrul unui spectacol organizat la Muzeul Satului Bucovinean.
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate
Plasa Chișineu-Criș, județul Arad () [Corola-website/Science/329418_a_330747]
-
I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate
Plasa Radna, județul Arad () [Corola-website/Science/329433_a_330762]
-
I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]
-
Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad. În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate
Plasa Hălmagiu, județul Arad () [Corola-website/Science/329430_a_330759]