271,675 matches
-
perioada exercitării mandatului societatea comercială la care a deținut calitatea de asociat în perioada 2 septembrie 2004 - 12 septembrie 2013 a încheiat două contracte comerciale de servicii cu Primăria Nicolae Bălcescu. În cazul lui Laurențiu Daniel Tomescu, consilier local în municipiul Fălticeni, județul Suceava, inspectorii de integritate au constatat că s-a aflat în conflict de interese administrativ. El a participat la deliberarea și adoptarea a 27 hotărâri ale Consiliului Local Fălticeni cu privire la aprobarea bugetului unității administrativ-teritoriale, inclusiv a bugetului Colegiului
ANI rupe tot! Primari, viceprimari și consilieri locali, în incompatibilitate () [Corola-website/Journalistic/101363_a_102655]
-
au fost localitățile cu statut urban ce se aflau pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
pe teritoriul României Mari în perioada 1918-1950. Acestea erau de două categorii: "municipii" și "comune urbane" (echivalentul rangului de "oraș" în prezent). Regatul României a avut un număr total de 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană. În prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
prezent, 147 dintre aceste localități se află pe teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
teritoriul actual al României, restul de 33 fiind situate în Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria. Localitățile urbane cu un grad mai ridicat de dezvoltare și cu o populație mai mare aveau statutul de municipiu. Până în anul 1930, România avea 20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
20 de municipii: București (care era și capitala țării), Arad, Bacău, Bălți, Brașov, Brăila, Cernăuți, Cetatea Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploești, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
aveau cel mult trei orașe fiecare, dintre care 19 județe un singur oraș, unde era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
era stabilită și reședința de județ. Transilvania, Moldova și Muntenia erau regiunile istorice cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
cu cel mai mare număr de așezări urbane. Pe teritoriul Transilvaniei existau patru municipii (Cluj, Brașov, Sibiu, Târgu Mureș) și 27 de comune urbane. Moldova avea trei municipii (Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Iași, Galați, Bacău) și 28 de comune urbane, iar Muntenia, tot trei municipii (București, Ploești, Brăila), însă cu o comună urbană mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
mai puțin decât Moldova. Următoarea regiune istorică ca număr de orașe era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
era Basarabia, ce avea pe cuprinsul ei trei municipii (Chișinău, Bălți și Cetatea Albă) și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
și 17 comune urbane, iar apoi Dobrogea (inclusiv Dobrogea de Sud sau Cadrilater), cu un municipiu (Constanța) și 18 comune urbane. În Oltenia se găseau două municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
municipii (Craiova și Turnu Severin) și 14 comune urbane, iar în Bucovina, un singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
singur municipiu (Cernăuți) și 14 localități cu statut de comună urbană. Regiunile istorice cu cele mai puține orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării avea câte un oraș reprezentativ, care era cel mai mare al regiunii și
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
orașe erau Banat, Crișana, respectiv Maramureș-Sătmar. Astfel, Banatul cuprindea două municipii (Timișoara și Lugoj) și cinci comune urbane. Crișana avea de asemenea două municipii (Oradea și Arad), însă doar patru comune urbane. În zona Maramureș-Sătmar, din nord-vestul Regatului României, existau municipiul Satu Mare și patru comune urbane. Fiecare regiune istorică a țării avea câte un oraș reprezentativ, care era cel mai mare al regiunii și capitală "de facto" în același timp: Muntenia - București, Oltenia - Craiova, Transilvania - Cluj, Crișana - Oradea, Banat - Timișoara, Maramureș-Sătmar
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Bugeac și care astăzi intră în componența Ucrainei. Din punct de vedere al populației, capitala țării, București, era de departe cel mai mare centru urban, singurul cu peste 600.000 de locuitori (conform datelor recensământului din 1930). Existau alte cinci municipii a căror populație depășea 100.000 de locuitori: Chișinău, Cernăuți, Iași, Cluj și Galați. Nouă municipii aveau între 50.000 și 100.000 de locuitori: Timișoara, Oradea, Ploești, Arad, Brăila, Craiova, Brașov, Constanța și Satu Mare. Între 30.000 și 50
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
București, era de departe cel mai mare centru urban, singurul cu peste 600.000 de locuitori (conform datelor recensământului din 1930). Existau alte cinci municipii a căror populație depășea 100.000 de locuitori: Chișinău, Cernăuți, Iași, Cluj și Galați. Nouă municipii aveau între 50.000 și 100.000 de locuitori: Timișoara, Oradea, Ploești, Arad, Brăila, Craiova, Brașov, Constanța și Satu Mare. Între 30.000 și 50.000 de locuitori aveau următoarele 11 așezări: Sibiu, Târgu Mureș, Buzău, Cetatea Albă, Focșani, Botoșani, Tighina
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Băile Govora, Carmen Sylva și Eforia (ultimul cu circa 100 de locuitori). După al Doilea Război Mondial, România a pierdut o parte dintre teritoriile din partea estică: Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Cadrilaterul, pierzând implicit și cele 33 de municipii și orașe aflate în aceste zone. Pe teritoriul Ucrainei de astăzi se regăsesc 17 dintre vechile localități urbane interbelice românești. Cele mai mari și mai importante sunt Cernăuți (în regiunea omonimă), Cetatea Albă și Ismail (în regiunea Odesa). Aceste trei
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
fostele târguri românești Tuzla (astăzi comună sau selsoviet în regiunea Odesa), respectiv Sadagura (în prezent cartier sau microraion înglobat în orașul Cernăuți). Pe teritoriul actual al Republicii Moldova se regăsesc 11 orașe interbelice românești. Patru dintre ele au astăzi statut de municipiu: Chișinău (capitala Republicii Moldova), Bălți (supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul, Călărași-Târg, Fălești, Leova, Orhei, Rezina-Târg și Soroca. Bulgaria are
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
parte dintre orașele interbelice românești: Bazargic (actualmente Dobrici), Balcic și Cavarna în regiunea Dobrici, respectiv Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în regiunea Silistra. Restul de 147 de orașe interbelice se regăsesc în România contemporană: 92 au rang de municipiu (dintre care 41 sunt reședințe de județ), 49 au rang de oraș (fostele comune urbane Carmen Sylva și Eforia formează în prezent un singur oraș - Eforie), iar șase au fost retrogradate la statutul de comună (Fălciu, Filipești-Târg, Mihăileni, Ostrov, Plenița
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
HCM Roman a reușit să se apropie de adversara sa, dar nu a mai reușit să întoarcă rezultatul. Jucătoarea finalei a fost declarată Paula Ungureanu, iar trofeul a fost înmânat echipei câștigătoare de către Alexandru Dedu, președintele FRH, și de primarul municipiului Târgoviște. În finala mică echipa Corona Brașov s-a impus clar împotriva SCM Craiova, 34-24, iar brașovencele au câștigat astfel medaliile de bronz.
Cupa României la handbal feminin 2013-2014 () [Corola-website/Science/331433_a_332762]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Miercurea Ciuc și pe cele ale comunlelor Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru și Tușnad, în imediata apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Gheorgheni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
în împrejurimile Sloboziei, în special în satul Grivița, deplasîndu-se foarte des pe bicicletă. Moare pe 7 ianuarie 1984, fiind înmormântat în cimitirul Bora din Slobozia. În 2009, lui Costică Acsinte i-a fost acordat titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Slobozia. Costică Acsinte a lăsat în urma sa un număr de aproximativ 5000 de negative fotografice pe plăci de sticlă, un număr mult mai mic de planfilme și un număr necunoscut de printuri fotografice - multe dintre ele aflate la familiile persoanelor
Costică Acsinte () [Corola-website/Science/331444_a_332773]
-
este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi, Domnești, Mușătești, Nucșoara și Pietroșani și este străbătută de drumul național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Valea Vâlsanului” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]