27,746 matches
-
iubește libertatea); dacă muntele lui Mercur e prea mare (persoana se plictisește ușor); dacă muntele lui Mercur e prea înalt (persoana ia totul cu ușurință); dacă muntele lui Mercur este prea mic (persoana e timidă); MUNTELE LUNII muntele Lunii (e plasat în opoziție cu muntele lui Venus): dacă muntele Lunii este normal (persoana este creatoare, visătoare); dacă muntele Lunii este dezvoltat (persoana posedă sensibilitate, blândețe); dacă muntele Lunii este pronunțat (persoana posedă o imaginație ieșită din comun); dacă muntele Lunii este
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
persoana este creatoare, visătoare); dacă muntele Lunii este dezvoltat (persoana posedă sensibilitate, blândețe); dacă muntele Lunii este pronunțat (persoana posedă o imaginație ieșită din comun); dacă muntele Lunii este moale (semnul este nesemnificativ); MUNTELE LUI VENUS muntele lui Venus (e plasat între degetul mare și linia vieții): dacă muntele lui Venus este plin și rotund (persoana are un comportament entuziasm, viril, energic); dacă muntele lui Venus este îngust și plat (persoana are un comportament plin de inhibiții, sentimente vulnerabile); dacă muntele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este mare (persoana este lăudăroasă); dacă numărul de linii ce brăzdează muntele lui Venus este mare (senzualitate, excese); dacă numărul de linii ce brăzdează muntele lui Venus sunt dese (rafinament sexual). MUNTELE LUI MARTE SUPERIOR muntele lui Marte superior (e plasat deasupra muntelui Lunii): dacă muntele lui Marte superior este bine dezvoltat (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
LUI MARTE SUPERIOR muntele lui Marte superior (e plasat deasupra muntelui Lunii): dacă muntele lui Marte superior este bine dezvoltat (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător); MUNTELE LUI NEPTUN muntele lui Neptun, este foarte rar dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător); MUNTELE LUI NEPTUN muntele lui Neptun, este foarte rar dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este moale (semnifică lene, indolență). CE FORME GEOMETRICE APAR? Semnificația munților apare augmentată de linii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Cotidianul Albina / 245 III.4. Institutul Presa Bună / 258 Concluzii / 271 Bibliografie / 279 Indice de nume / 293 Abstract / 303 Résumé / 315 Cuvânt-înainte Publicarea unei lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează într-un spațiu geografic cultural religios și bisericesc precis, oferindu-ne ocazia să constatăm cum presa catolică din perioada analizată a reprezentat un puternic factor cultural național, influențând opinia publică și contribuind la formarea conștiințelor. Loc de formare civică și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic, prezentându-ne sistematic modalitatea în care Vaticanul a internalizat, sub influența mediilor intelectuale catolice, demersul de informare publică, constituind o doctrină asupra mijloacelor de comunicare, pentru ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de o parte istoricul referințelor Sfântului Scaun la mijloacele de comunicare, încă de la început, iar pe de altă parte, am identificat și analizat momentul de debut al presei catolice în România); 3. structurală (am încercat să explicăm unde s-a plasat presa catolică românească în ansablul presei catolice definite de Vatican); 4. explicația prin definiție (am definit mai exact în subcapiolul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic ce presupunea o publicație catolică, conform ierarhiei bisericești și Papei); 5. explicația cauzală (am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de detenție 548. Rolul său cultural-educativ pe care l-a exercitat asupra celor din jur prin noul model propus societății românești, prin contribuția efectivă realizată prin cursurile și studiile sale și aportul adus la dezvoltarea presei catolice românești l-au plasat printre personalitățile de seamă ale comunității catolice din România. Alexandru Theodor Cisar. Una dintre personalitățile marcante ale catolicismului românesc, care a contribuit la dezvoltarea presei catolice, a fost Alexandru Theodor Cisar. Acesta s-a născut la 21 octombrie 1880 în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al tuturor celor de azi în fața generațiilor de mâine. Deci cotidian catolic român în capitala țării, cu sprijinul tuturor forțelor active ale bisericii române catolice mai înainte de toate!"922. Responsabilitatea acțiunii a fost plasată într-un timp istoric, culpabilizând pe cei responsabili de eșec față de generațiile viitoare, care ar fi avut de suferit dacă acest proiect nu se realiza. A existat o abordare diferită a uniților, ce au avut un plan comun în privința dezvoltării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a legii populației a lui Malthus și a legii randamentelor descrescânde în agricultură, dar susține că ea poate fi contracarată prin încurajarea comerțului exterior. J. S. Mill lansează ideea că popoarele nu ajung la același stadiu de evoluție, ci se plasează în faze succesive ale dezvoltării, în funcție de gradul de exploatare a resurselor naturale. El constată decalajele în nivelurile de dezvoltare ale națiunilor și în modul de distribuire a bogățiilor disponibile între membrii comunității. Școala neoclasică reprezentată de economiști ca Stanley Jevons
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Prefect de Iași după izbucnirea răscoalei din 1907, președinte al clubului liberal, cu perspective de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Mână în mână cu defamiliarizarea merge spaima maximalizată. Se conturează o lume de coșmar, și totuși foarte reală, în care eroii există firesc. Gray chiar mărturisește că intenția lui a fost să vadă până unde merge, cât ține raționalitatea eroului, plasându-l în acest scop în împrejurări anormale, și atribuindu-i reacții absolut firești. Trăsătura definitorie a distopiilor Desperado (spre deosebire de Jonathan Swift, cu Țara Cailor, de pildă) este reușita imaginației, care face ca terifiantul să ne pară atrăgător. Cine citește Lanark
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unui amator de literatură tradițională, aceștia fiind histrionii (Fowles, Bradbury, Lodge, Barnes, Amis). Furia narativă a unora e îmblânzită de lirism. Sunt tot felul de Desperado: sarcastici, ironici, atașați. Ceea ce-i leagă este dependența de acțiune și tehnica jurnalului, care plasează intriga în indeterminarea dezordonată a memoriei. Dacă ficțiunea Desperado e un jurnal, o amânare de azi pe mâine, romanul e o nehotărâre narativă, interzicând orice speranță de final. Jurnalul nu se oprește decât dacă autorul are nevoie de o gură
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
oglinda vieții, ci viața însăși, iar autorul cere să fie luat drept reporter. Frâiele narațiunii sunt bine ascunse, convenția trebuie aflată. Iată cum se transformă romanul dintr-o traducere a unei acțiuni cronologice într-un final de obicei de cuplu, plasat în viitor, într-o vânătoare de convenții, la capătul căreia nu mai e nici viitor, nici cuplu, ci realul golit de așteptări, realul "cel mai real", dacă-i putem crede pe autorii Desperado. În condițiile în care autorul e enigmatic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
numărat, fiindcă orice text scris se folosea de această respingere, fie pentru a parveni social, fie ca mod de a păcăli cenzura și a putea așterne pe hârtie câteva adevăruri indirecte, fragile despre regimul comunist. Nenumărate poeme și romane erau plasate la Paris, Londra, Berlin, Viena, menționând clar locul tocmai pentru a abate atenția cenzorului de la ceea ce era de fapt o descriere a propriei capitale comuniste. Autorul comunist se prefăcea că acuză occidentul tocmai pentru a-i putea vorbi cititorului despre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poziții mai mult filozofice. La fel și Golding în Lord of the Flies. Cum distopia este opusul a tot ceea ce e bun și frumos, adică locul cel mai puțin de dorit, spre deosebire de utopie, era firesc ca autorii Desperado s-o plaseze în spațiul comunist, tortura supremă a ființei umane. Dar nu toți scriitorii Desperado care și-au descris incursiunile în comunism i-au înțeles esența. A avut fiecare o teză, un punct de vedere destul de limitat. Burgess a fost extrem de sensibil
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o proastă înțelegere a istoriei. Orwell a fost singurul care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Desperado din ambele tabere, est și vest. Pe ambele cărări ingeniozitatea rămâne punctul terminus. Literatura Desperado, fie ea din est sau din vest, este deci diabolic de ingenioasă. 1.7. Libertatea Desperado Robii convenției Fluxul conștiinței, care precede epoca Desperado (plasată în anii de după 1950), a fost o libertate iluzorie. Dorința de a evada din realismul veacului al XIX-lea, din omnisciența devenită o convenție atotputernică, din ordinea intrigii și personajelor predictibile, a dus la o sfidare frenetică. Pentru Joyce, Woolf
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1926-2005; Julian Barnes, 1946; Kazuo Ishiguro, 1954; Alasdair Gray, 1934; Malcolm Bradbury, 1932-1999; David Lodge, 1939; Peter Ackroyd, 1949; Martin Amis, 1949; Graham Swift, 1949. Acest roman, mai mult decât romanul francez, american (eclectic dar în plină forță) etc. se plasează în grupul de frondă și experiment. Romanul britanic este practic aria cea mai inventivă din literatura contemporană. Trăsăturile care îl scot în evidență sunt: * Dorința de noutate cu orice preț: orice procedeu e util și toate se amestecă, singurul scop
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de nopți să aibă în prim plan o eroină. Găsim acolo micimea omului, fabula morală, dar nu eroine principale, ori nu în sensul știut de europeni din Albă ca Zăpada, Frumoasa din Pădurea Adormită, Cenușăreasa. Căutând motivul ascuns care o plasează pe Mimi Khalvati mai degrabă în literatura britanică decât oriunde altundeva, îmi dau seama că acesta este tocmai firul roșu al poetei din zid ceea ce vrea să spună că volumul de față e în primul rând despre ea însăși, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să lase logica și să redescopere lirismul. Cum te situezi față de Joyce și Woolf (care au înecat proza în poezie) pe de o parte, și T.S. Eliot (care și-a rezemat lirismul pe narațiune), pe de alta? PA. M-aș plasa mai degrabă între vizionarii Cockney, care găseau sacrul și simbolicul în chiar locul lor de existență. Mă gândesc la Blake și Dickens și Turner. Dar cred că îi putem adăuga pe Woolf, Eliot și Joyce, ca însoțitori onorifici. LV. Virginia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ori postmodernism fiindcă ei n-au înțeles pentru mine. În ce privește, însă, conștiința istoriei, mie mi se pare că istoria nu face decât să crească. Atunci când am scris Hawksmoor, s-a considerat o glumă, un artificiu că am scris un roman plasat în trecut și prezent concomitent. În ultimii douăzeci de ani, însă, au apărut o mulțime de romane istorice cu un picior în trecut și altul în prezent. Acum e chiar un gen în sine și unii romancieri numai asta scriu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Poate altcineva o să-și dea cândva seama. Pot descrie alte culturi, alte civilizații, dar nu-mi pot recrea propria mea lume. E o traumă cumplită, și nu pot s-o îndepărtez, orice aș face. Nu pot să scriu un roman plasat în anul 2006 și basta. Unii dintre voi poate vor găsi o explicație, o fi existând vreo teorie literară... Cert este că nu pot să scriu ca lumea decât dacă între mine și epoca descrisă sunt cel puțin 40-50-60 de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și biografia. Eliot a repetat la nesfârșit că poetul trebuie să fie impersonal, dar el însuși a fost exact pe dos. Cam așa stau lucururile și cu tine. Eu cred că ești poetul de referință al generației tale. Unde te plasezi tu în epocă? Cum te vezi ca scriitor? AB. Pe măsură ce îmbătrânesc încetez să-mi mai caut locul în poezia engleză de azi. În lipsă de altceva, merge și o etichetă de genul "Post-Movement" ori "The Group". Dacă ar fi să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]