32,428 matches
-
inexact al informațiilor ar fi dovedit de autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice depuse la dosarul penal intern, acte care nu au putut fi transmise Curții deoarece fuseseră clasificate ca secrete de stat. 90. De asemenea, Guvernul consideră că, dacă reclamantul se temea de urmărirea sa penală pentru interceptarea neautorizată a convorbirilor telefonice în temeiul art. 20 din Legea nr. 51/1991 , avea posibilitatea de a prezenta plângerea sa conducerii SRI sau, în temeiul art. 16 din legea sus-menționată, de a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
comisiei menționate, față de care și-a dat acordul pentru organizarea unei conferințe de presă. Pentru instanțele naționale, aceste elemente ar fi justificat existența unui element intențional al infracțiunii de care era învinuit. 91. În cele din urmă, Guvernul menționează că reclamantul nu a fost condamnat la o pedeapsă severă și că, mai ales, a beneficiat de suspendarea executării pedepsei. Mijlocul folosit ar fi fost așadar proporțional cu scopul urmărit. b) Motivarea Curții ... (i) Principiile generale aplicabile în prezenta cauză 92. Principala
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
scopul legitim urmărit se face printr-o analiză atentă a pedepsei aplicate și a consecințelor acesteia [...]." 94. Curtea va examina acum faptele cauzei în lumina principiilor sus-menționate. (îi) Aplicarea principiilor sus-menționate în prezenta cauză a) Cu privire la clarificarea aspectului dacă primul reclamant dispunea sau nu de alte mijloace de divulgare ... 95. Primul reclamant susține că nu avea la dispoziție niciun alt mijloc eficient de divulgare. Guvernul consideră că respectivul ar fi putut sesiza problema în primul rând superiorilor săi ierarhici și apoi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
aplicate și a consecințelor acesteia [...]." 94. Curtea va examina acum faptele cauzei în lumina principiilor sus-menționate. (îi) Aplicarea principiilor sus-menționate în prezenta cauză a) Cu privire la clarificarea aspectului dacă primul reclamant dispunea sau nu de alte mijloace de divulgare ... 95. Primul reclamant susține că nu avea la dispoziție niciun alt mijloc eficient de divulgare. Guvernul consideră că respectivul ar fi putut sesiza problema în primul rând superiorilor săi ierarhici și apoi, după caz, Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI. 96
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
în legislația românească în general și în cea referitoare la SRI în special, a unor prevederi privind divulgarea de către angajați a neregulilor comise la locul de muncă. Se pare așadar că nu era prevăzută nicio procedură în materie și că reclamantul nu putea comunică preocupările sale decât superiorilor săi. 97. Curtea observă că Guvernul nu contestă afirmațiile reclamantului, potrivit cărora acesta comunicase neregulile constatate colegilor săi și șefului compartimentului de supraveghere-înregistrare. Acesta din urmă, conform dispozițiilor comandantului unității, l-a mustrat
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
divulgarea de către angajați a neregulilor comise la locul de muncă. Se pare așadar că nu era prevăzută nicio procedură în materie și că reclamantul nu putea comunică preocupările sale decât superiorilor săi. 97. Curtea observă că Guvernul nu contestă afirmațiile reclamantului, potrivit cărora acesta comunicase neregulile constatate colegilor săi și șefului compartimentului de supraveghere-înregistrare. Acesta din urmă, conform dispozițiilor comandantului unității, l-a mustrat și l-a sfătuit să renunțe la acuzații. Curtea mai observă că analiza datelor culese, care ar
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
mai observă că analiza datelor culese, care ar putea justifica interceptarea convorbirilor telefonice, era de competența superiorilor săi și că neregulile constatate îi priveau așadar în mod direct. În aceste condiții, Curtea se îndoiește de eficacitatea oricărei sesizări pe care reclamantul ar fi putut-o adresa superiorilor săi. Acest raționament pare a fi de altfel confirmat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei care, în Rezoluția 1729(2010) referitoare la protecția persoanelor care denunță nereguli (a se vedea secțiunea "Dreptul și practica
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să existe așteptări ca acestea să funcționeze în mod corect, dată fiind natura problemei denunțate de avertizor, ar fi de asemenea indicată protecția persoanei care folosește căi externe. În consecință, Curtea nu este convinsă că eventualele plângeri interne depuse de reclamant ar fi condus la o anchetă și la încetarea neregulilor denunțate. 98. În ceea ce privește a doua cale indicată de Guvern, și anume sesizarea Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, Curtea observă că acesta nu a contestat faptul că reclamantul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
reclamant ar fi condus la o anchetă și la încetarea neregulilor denunțate. 98. În ceea ce privește a doua cale indicată de Guvern, și anume sesizarea Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, Curtea observă că acesta nu a contestat faptul că reclamantul l-a contactat pe deputatul T.C., membru al comisiei respective. Acesta din urmă l-ar fi informat că mijlocul cel mai bun pentru a dezvălui publicului neregulile constatate în exercitarea atribuțiilor era să țină o conferință de presă. Deputatul considera
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
este și membru al comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității organismului respectiv, trebuie să se sesizeze asupra faptelor și să nu lase totul în seama acțiunii unei persoane private. Având în vedere cele de mai sus și presupunând că reclamantul a fost îndreptățit să sesizeze comisia sus-menționată, Curtea nu este convinsă că sesizarea oficială a comisiei respective ar fi constituit un mijloc eficace pentru denunțarea neregulilor. 99. Curtea observă că între timp România a optat, prin adoptarea Legii nr. 571
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
publică. Acest lucru nu schimbă faptul că modificarea legislativă respectivă, care trebuie salutată cu atât mai mult cu cât foarte puține state s-au angajat în această direcție (supra, pct. 62), a survenit la mult timp în urma faptelor denunțate de reclamant și nu era aplicabilă acestuia. 100. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că, în circumstanțele specifice ale cauzei, divulgarea faptelor denunțate direct opiniei publice putea fi justificată. b) Interesul public prezentat de informațiile divulgate ... 101. Curtea consideră că
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
aplicabilă acestuia. 100. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că, în circumstanțele specifice ale cauzei, divulgarea faptelor denunțate direct opiniei publice putea fi justificată. b) Interesul public prezentat de informațiile divulgate ... 101. Curtea consideră că informațiile divulgate de reclamant prezentau incontestabil un interes public. Interceptarea convorbirilor telefonice prezenta o importanță deosebită într-o societate care s-a confruntat în timpul regimului comunist cu o politică de supraveghere strictă de către serviciile secrete. De altfel, acest lucru este demonstrat de larga acoperire
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
comunist cu o politică de supraveghere strictă de către serviciile secrete. De altfel, acest lucru este demonstrat de larga acoperire mediatică de care a beneficiat conferința de presă din 13 mai 1996, după cum o atestă documentele depuse la dosar atât de către reclamant, cât și de către Guvern. Mai mult, societatea civilă era afectată în mod direct de informațiile divulgate, convorbirile telefonice ale oricărei persoane putând fi interceptate. 102. Pe de altă parte, însăși Curtea a fost preocupată să se convingă în repetate rânduri
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
distruge democrația sub pretextul apărării ei (Klass și alții împotriva Germaniei, 6 septembrie 1978, pct. 49-50, seria A nr. 28, și Rotaru, citată anterior, pct. 59-60). 103. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că informațiile divulgate de reclamant aveau legătură cu abuzurile comise de înalți funcționari și cu fundamentele democratice ale statului. Nu mai există nicio îndoială că este vorba despre chestiuni foarte importante care aparțin dezbaterii politice într-o societate democratică, asupra cărora opinia publică are un
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că este vorba despre chestiuni foarte importante care aparțin dezbaterii politice într-o societate democratică, asupra cărora opinia publică are un interes legitim de a fi informată. 104. Totuși, trebuie remarcat că instanțele interne nu au ținut seama de argumentul reclamantului, referitor la interesul public prezentat de informațiile divulgate și de impactul acestuia asupra exercitării libertății sale de exprimare, demers care ar fi fost compatibil cu normele Convenției (a se vedea, de asemenea, Wojtas-Kaleta împotriva Poloniei, nr. 20.436/02, pct.
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
demers care ar fi fost compatibil cu normele Convenției (a se vedea, de asemenea, Wojtas-Kaleta împotriva Poloniei, nr. 20.436/02, pct. 49, 16 iulie 2009). c) Autenticitatea informațiilor divulgate ... 105. Curtea observă mai întâi că autenticitatea informațiilor divulgate de către reclamant este motiv de controversă între părți. Reclamantul consideră că a divulgat cu bună-credință informații a căror veracitate a încercat să o demonstreze în fața autorităților judiciare interne. În această privință, reclamantul susține în primul rând că temeiul condamnării sale penale îl
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
normele Convenției (a se vedea, de asemenea, Wojtas-Kaleta împotriva Poloniei, nr. 20.436/02, pct. 49, 16 iulie 2009). c) Autenticitatea informațiilor divulgate ... 105. Curtea observă mai întâi că autenticitatea informațiilor divulgate de către reclamant este motiv de controversă între părți. Reclamantul consideră că a divulgat cu bună-credință informații a căror veracitate a încercat să o demonstreze în fața autorităților judiciare interne. În această privință, reclamantul susține în primul rând că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care de fapt
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
105. Curtea observă mai întâi că autenticitatea informațiilor divulgate de către reclamant este motiv de controversă între părți. Reclamantul consideră că a divulgat cu bună-credință informații a căror veracitate a încercat să o demonstreze în fața autorităților judiciare interne. În această privință, reclamantul susține în primul rând că temeiul condamnării sale penale îl constituie existența unor autorizații care de fapt au fost emise ulterior interceptării convorbirilor telefonice cu scopul ascunderii încălcărilor pe care le-a făcut publice. În plus, parchetul și instanțele l-
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
l-ar fi împiedicat să demonstreze acest lucru, respingându-i cererile de probe având ca obiect prezentarea documentelor relevante și audierea persoanelor angajate de SRI care declaraseră public, imediat după conferința de presă, că SRI nu efectuase interceptările menționate de reclamant în cadrul conferinței de presă. În al doilea rând, acesta susține că din autorizațiile depuse la dosar nu reiese că persoanele ale căror convorbiri erau interceptate (oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile) ar fi desfășurat activități reprezentând o amenințare
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
actele respective nemenționându-se niciun motiv concret. De altfel, existența unei amenințări reale pentru siguranța națională nu ar fi fost examinată niciodată de către parchet sau instanțe, în pofida repetatelor sale cereri în acest sens. 106. La rândul său, Guvernul consideră că reclamantul a făcut publice informații false. Inexactitatea informațiilor respective ar fi atestată de autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice emise anterior începerii interceptărilor și depuse la dosarul penal intern de către SRI. 107. În examinarea sa, Curtea va ține seama de principiul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
împotriva oricărei forme de represalii printr-un mecanism de aplicare care ar permite să se verifice realitatea acțiunilor denunțate de către avertizor" (pct. 6.2.5 din aceeași rezoluție). 108. În prezenta cauză, Curtea observă că mai multe elemente sprijineau afirmațiile reclamantului potrivit cărora s-au efectuat interceptări telefonice fără drept în cadrul SRI. Astfel, reclamantul a constatat că toate rubricile din registrul compartimentului, în care se făceau înregistrări cu creionul, nu erau complete, că nu exista concordanță între persoana indicată în registru
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să se verifice realitatea acțiunilor denunțate de către avertizor" (pct. 6.2.5 din aceeași rezoluție). 108. În prezenta cauză, Curtea observă că mai multe elemente sprijineau afirmațiile reclamantului potrivit cărora s-au efectuat interceptări telefonice fără drept în cadrul SRI. Astfel, reclamantul a constatat că toate rubricile din registrul compartimentului, în care se făceau înregistrări cu creionul, nu erau complete, că nu exista concordanță între persoana indicată în registru ca fiind proprietar al postului telefonic și titularul real, precum și că fuseseră puși
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
proprietar al postului telefonic și titularul real, precum și că fuseseră puși sub ascultare un număr considerabil de jurnaliști, politicieni și oameni de afaceri, mai ales după afacerile răsunătoare menționate în presă (supra, pct. 8). Toate aceste indicii au consolidat convingerea reclamantului în sensul inexistenței unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice interceptarea convorbirilor telefonice ale persoanelor în cauză, respectiv cu privire la lipsa oricărei autorizații emise în acest sens de procuror. De altfel, aceste elemente nu par
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să justifice interceptarea convorbirilor telefonice ale persoanelor în cauză, respectiv cu privire la lipsa oricărei autorizații emise în acest sens de procuror. De altfel, aceste elemente nu par a fi contestate de Guvern. 109. Este necesar să se observe, de altfel, că reclamantul a contestat în fața parchetului și a instanțelor interne autenticitatea și temeinicia autorizațiilor de interceptare prezentate de SRI. Tribunalul Militar, prin încheierea din 14 martie 1997, a dispus ca SRI să depună la dosar autorizațiile de punere sub ascultare a posturilor
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
interne autenticitatea și temeinicia autorizațiilor de interceptare prezentate de SRI. Tribunalul Militar, prin încheierea din 14 martie 1997, a dispus ca SRI să depună la dosar autorizațiile de punere sub ascultare a posturilor telefonice vizate de casetele făcute publice de către reclamant în cadrul conferinței de presă. În ceea ce privește însă documentația aferentă cererilor de autorizare, precum și repercusiunile interceptărilor în plan penal, tribunalul a considerat că acestea nu erau în centrul cauzei. Referitor la registrul parchetului în care se consemnează autorizațiile de interceptare, tribunalul a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]