28,509 matches
-
VI X/XI, orașele medievale din vestul și centrul Europei s-au plămădit „la umbra” unor fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să fie scutit de greutăți. Ceea ce trebuie, însă, remarcat este faptul că, pe parcursul acestui proces, sub o formă sau alta, destinul citadin al acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri, de confruntarea cu factorul de putere politică. Veneția, care apare de la început „ca un oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intervalul 1859-1899, Bacăul a avut al cincilea ritm de creștere demografică, după orașele Tecuci (143%), Galați (140%), Dorohoi (109,7%) și Bârlad (85%), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos: Creșterea spectaculoasă înregistrată de unele orașe - se remarcă în special porturile dunărene - se explică în principal prin crearea de numeroase întreprinderi economice, în special în sectoarele industrial și comercial. Ritmul scăzut înregistrat de orașele Iași și Botoșani are drept cauze principale „lenta dezvoltare economică, reducerea treptată a imigrărilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
total al cetățenilor români (92,15%) nu mai poate surprinde pe nimeni. Datele oficiale ale recensământului au permis vehicularea tezei „omogenității naționale” în întreaga producție istoriografică a României. Având indiscutabile corespondențe în realitățile demografice românești, nu putem, totuși, să nu remarcăm faptul că această teză este născută mai curând din obsesia unei analize cantitative, și nu calitative. Spre exemplu, realitățile din mediul urban sunt total diferite. Din totalul de 1.119.786 locuitori ai orașelor, doar 68,59% (768.081) aveau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
0%). Din cele treisprezece capitale de județ ale Moldovei, doar trei au înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau Vaslui (locul șase, cu 43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
profesională (9,79%), iar 390 au declarat că aveau instrucție extrașcolară. Un număr de 663 de persoane au declarat că aveau instrucție universitară - 3,21% (pe lângă aceștia, la capitolul „Alte școli superioare” au mai fost înregistrați 301 absolvenți). Este de remarcat ponderea mare pe care o aveau cei care au terminat doar patru clase. Cu diferențe aproape insesizabile, procentele de mai sus rămân valabile pentru toate cele treisprezece municipii ale Moldovei. La nivelul întregii țări, procentele celor care aveau instrucție universitară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apropiere (Șerbănești, Gherăești, Podulde-Fier și Letea-Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secție a unui oraș -, numele lor fiind împrumutate din spectrul cromatic: Roșie și Neagră. Odată cu trecerea anilor, datorită creșterii demografice, numărul ciastiilor a crescut, astfel că în anul 1845 existau patru astfel de mahalale: Albă, Verde, Roșie și Galbenă. Trebuie remarcat faptul că la data realizării „Dicționarului geografic al județului Bacău” (1895), Ortensia Racoviță consemnază aceeași tradiție a împărțirii administrative a orașului în „patru subîmpărțiri, secții sau culori”. Semnificațiile ce se ascund în spatele acestor structuri administrative urbane sunt greu de decriptat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Fier, comunele Șerbănești, Letea Veche și Gherăești (ianuarie 1930). În cadrul administrațiilor comunale interbelice, Comisia Interimară condusă de averescanul Ioan Grigoriu avea să fie prima comisie ce a avut inițiativa întocmirii unor planuri ce vizau extinderea razei orașului. Dintre acestea, se remarcă cel referitor la amenajarea parcului și cartierului de Sud-Vest (cartierul Oituză - lansat de consilierul Ioan Merica în ședința din 31 martie 1921. În pledoaria pentru susținerea acestui proiect, I. Merica a invocat următoarele argumente: creșterea numărului de locuitori, numărul limitat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Societatea Română de Întreprinderi Tehnice, costul total ridicându-se la suma de 10.947 lei. Proiectul a fost nerealist, dovedindu-se primitiv la nivel conceptual și aproape inutil în raport cu necesarul de apă al locuitorilor orașului. Lipsa de randament a fost remarcată și de șeful Serviciului Tehnic, inginerul Eugen Sturdza. Într-un raport înaintat părintelui comunei (24 mai 1901), erau precizate următoarele: „(...) la amiază rezervorul de apă din curtea primăriei era plin pe jumătate, iar la ora 13,30 P.M., când au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
postav Buhuși”. La operațiunile de stingere a incendiului au mai participat și efectivele din cadrul Garnizoanei Bacău - Regimentul 27 Infanterie, Regimentul 5 Artilerie Grea - precum și cadrele Școlilor de administrație și de pregătire a ofițerilor în rezervă Bacău. Dintre aceștia, s-au remarcat, prin acte de curaj și spirit de sacrificiu, locotenentul Ștefan Vasile și plutonierul major Tiron, din cadrul Școlii militare de ofițeri, precum și plutonierul major Popa Lascăr, din cadrul Regimentului 27 Infanterie. A doua zi, pe când fumul caselor incendiate încă mai urca, icicolo
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău au mai funcționat și alte fabrici de cherestea, dintre care cele mai importante au fost „Bicazul” (proprietatea lui Iosef Feldheră, „Lemcom” (proprietatea fraților Ellenbogenă, „Dig” (frații Goldenbergă, sau cea deținută de Ștrul Kendler. Locuitorii evrei ai Bacăului s-au remarcat și în ramura industriei alimentare. Printre cele mai vechi mori sistematice din oraș se numără și moara ridicată cu fondurile lui Brill Nemțeanu. O altă moară sistematică a fost construită în 1904 de Herman Streiner, aceasta fiind ulterior preluată și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județele Bacău și Neamț. Logica acestor opțiuni ținea de posibilitatea utilizării energiei râului Bistrița, de potențialului uriaș de exploatare forestieră, dar și de o anumită tradiție în acest domeniu. Încă de la începutul secolului al XIX-lea, județul Neamț s-a remarcat drept „leagănul” industriei producătoare de hârtie. Prima fabrică de hârtie din vechiul Regat a început să funcționeze la Văleni (Piatra Neamță în anul 1831 - proprietatea lui Gh. Asachi, considerat „fondatorul industriei naționale”. Vorbim, în cazul acestei unități industriale, despre o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Contemporanul” și „Critica socială” din Iași, acesta din urmă s-a abătut, nu de puține ori, de la programa școlară, politizând discret orele și împărtășind tinerilor vederile sale de stânga. În timpul răscoalei, atitudinea militantă afișată de unii dintre elevi a fost remarcată chiar și de autoritățile militare ale comunei. Astfel, în martie 1907, într-un raport înaintat prefectului județului, comandantul garnizoanei Bacău (colonelul Aslană afirma următoarele: „(...) atitudinea elevilor din Liceul local este, dacă nu primejdioasă, cel puțin surprinzătoare pentru niște tineri a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și șireturi - au constituit importante debușeuri pentru forța de muncă feminină. Acolo unde inițiativa privată a fost dublată de o solidă pregătire profesională - obținută fie în țară, fie în străinătate - băcăuancele au putut activa cu succes în cadrul propriilor afaceri. Se remarcă, în special, femeile ce au activat în domeniul medical: cabinete stomatologice - medicul dentist Gita Eckstein - soția doctorului M. Eckstein, specialist O.R.L. -, „dentista diplomată” Carolina Schlaicher - unde erau executate „lucrări moderne în platină, aur și cauciuc”, cât și extracții „absolut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XIX-lea, prin introducerea în programa școlară - învățământul secundar și liceal - a orelor de gimnastică. Întrecerile sportive cu spectatori au intrat în cotidianul băcăuan abia în perioada interbelică, odată cu creșterea numărului asociațiilor și cercurilor de profil. Între acestea se remarcă și Cercul Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul dintre sporturile practicate de membrii acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
transformată în gol de Vardia, prin paseul cu capul lui Popay. Acesta a fost ultimul gol al băcăuanilor, fiindcă romașcanii încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a pălmuit și insultat pe căpitanul echipei Unirea, elev în clasa a VI-a liceală”. În afară de „trupa” Teteriștilor, până la „accederea” echipelor locale - C.F.R. și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Șerbănești, Gherăești, Podul-de-Fier și Letea Veche). Sporul natural a avut o contribuție secundară în cadrul acestui proces - așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fundamental pentru istoria țării noastre: este prima mărturie istorică importantă pe care o avem despre Galia. În acest extras care corespunde primelor paragrafe ale lucrării, Cezar prezintă marile sectoare ale Galiei independente, sudul fiind în acea epocă provincie romană. Se remarcă rolul preponderent dat fluviilor ca limite între regiuni, precum și reprezentarea eronată pe care anticii și-o făceau despre orientarea Galiei, după ei Pirineii întinzîndu-se pe o axă nord-sud. Pe de altă parte, mențiunile referitoare la belgi amintesc de penetrarea economică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Romei în peninsula Iberică, unde au fost create două provincii. Galia sudică constituia pe atunci o regiune esențială pentru relațiile dintre Italia și Spania. În același timp, piața galică se deschide din ce în ce mai mult pentru comercianții italieni, a căror prezență se remarcă în siturile indigene din Languedoc precum Ensérune, important oppidum al regiunii Bézier, situat în apropierea drumului numit *"heraclean", din Italia pînă la coasta spaniolă. Regiunile de la vest de Ron suferă progresiv influențele romane din provinciile iberice, care vor fi controlat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găsește sălașul zeului sau al zeiței, cella, într-un turn octognal. Această concepție centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de est, o piață largă corespunde forumului, unde se remarcă o construcție circulară sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai multe încăperi se învecinează cu locuințe. Pe malul drept a fost amenajat un teatru pe povîrnișurile văii. Planul său este foarte caracteristic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mutație observată în cursul secolului al III-lea: schimbarea numelui. Vechiul nume de loc este înlocuit cu numele poporului și procesul se generalizează: Condate al redonilor devine "Rennes"; Limonum al pictonilor, "Poitiers"; Samarobriva a ambienilor, "Amiens" etc. În sfîrșit, se remarcă și deplasarea unor capitale și împărțiri ale unor cetăți: Cambrai ia locul lui Bavay la nervieni; cetatea carnuților se împarte între Chartres și Orléans, iar cea a alobrogilor este distribuită între Vienne, Geneva și Grenoble. După victoria lui Probus, pacea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
administrativ în care se exercită autoritatea religioasă a episcopului și autoritatea politică a comitelui. Dar modelul urban și-a pierdut orice caracter atractiv. Viața se reconstituie la sat, un sat în care spațiul sălbatic are ascendent asupra spațiului cultivat. Se remarcă în același timp tendința de grupare a micilor proprietari liberi și extinderea marii proprietăți în profitul regelui, al aristocrației laice și al Bisericii. O parte din aceste imense domenii este cultivată direct pentru stăpîn, de sclavi pe care îi conduce
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a profitat, mai mult decît oricare alta, de marea înflorire a Occidentului de după anul o mie. Este de asemenea țara cea mai populată a Creștinătății. De aceea trezirea va fi cu atît mai brutală. Deja numeroase semne ne permit să remarcăm nu numai sfîrșitul creșterii, dar și o răsturnare a conjuncturii: scădere a veniturilor de pe pămînturi, declin al tîrgurilor din Champagne, prima mare foamete din timpurile moderne în 1315-1317; și este foarte posibil ca "starea fumurilor" să fie o tentativă de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mare a formelor de activitate, de aportul inovațiilor tehnologice rapide. Încă din anii '60, unii sociologi au putut vorbi în legătură cu această situație despre o "nouă clasă muncitoare" cu un înalt grad de calificare, apropiată de specialiști. Și încă trebuie remarcat că ea nu reprezintă decît o minoritate a lumii muncitorilor. Procentajul de muncitori necalificați rămîne, din anii '60, în jurul a 60%. Această calificare mediocră constituie o trăsătură proprie populației muncitorești franceze. Mîna de lucru feminină, tinerii, imigrații (care reprezintă 17
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cine va marca epoca pe care vom putea să o numim a doua după aceea care a apus odată cu viața lui Eminescu” rămâne deschisă, iar concluzia este că „ne aflăm încă în faza de tranziție”. Pe de altă parte, se remarcă dispersarea forțelor gazetărești, așa încât „avem un cititor de fiecare revistă” și se susține necesitatea unei publicații literare puternice, având drept scop crearea unei mișcări literare autentice. Dezideratul este ilustrat cu exemplul revistei „Literatorul”, pentru care „literatura devenise o funcție socială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]