271,675 matches
-
și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea centrală a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ (nord-vestic) al municipiului Deva, în imediata apropiere de drumul național DN7. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Cavnic și pe cele ale comunelor Budești, Desești, Ocna Șugatag și Șișești, în apropierea drumului național DN18, care leagă municipiul Baia Mare de Sighetu Marmației. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Gurahonț, Săvârșin și Vărădia de Mureș și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Deva de orașul Lipova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Joseni (în partea nordică a satului Bucin și cea vestică a Borzontului); în imediata apropiere de drumul național DN13B, care leagă municipiul Gheorgheni de localitatea Praid. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
județului Dolj. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Dolj (în Lunca Dunării), pe teritoriul administrativ al orașului Calafat și pe cele ale comunelor Cetate și Maglavit, în imediata apropiere de drumurilor naționale DN56A și DN56, care leagă municipiul Craiova de Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Vlăhița și pe cele ale comunelor: Căpâlnița, Carta, Dănești, Mădăraș, Racu, Siculeni, Suseni și Zetea; în apropierea drumului național DN13A, care leagă municipiul Miercurea Ciuc de orașul Odorheiul Secuiesc. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
este un muzeu județean din Târgșoru Vechi. Rezervația arheologică Târgșoru Vechi este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploiești, pe partea dreaptă a șoselei Ploiești - Târgșor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota. Cercetarea arheologică a perimetrului rezervației a început în 1956 (primul colectiv al șantierului era format din: Dorin Popescu - responsabil, Gheorghe Cantacuzino, Gheorghe Diaconu, Sebastian Morintz
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
și un patrimoniu valoros cuprinzând un bogat fond de carte, piese de mobilier și documente despre viața și opera compozitorului, care a trăit o parte a vieții în acest edificiu. Compozitorul Paul Constantinescu este unul din fiii de onoare ai municipiului Ploiești. Muzeul memorial ce-i poartă numele, prezintă în spațiul expozițional permanent, o seamă de documente inedite despre viața și activitatea ilustrului muzician, grupate în cele șapte secțiuni: muzică simfonică, muzică de operă, muzică vocal - simfonică, muzică de cameră, corală
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” () [Corola-website/Science/331370_a_332699]
-
este un muzeu județean din Bogdand, amplasat în nr. 85. Localitatea este situată la 60 de km de municipiul Satu Mare, în sudul județului, la granița dintre județul Sălaj și Maramureș. Casă este construită în jurul anilor 1880-1885 de meșteri populari din Cristur (jud. Sălaj) fiind transformată în muzeu în anul 1997. Poartă numele fondatorului Sipos László (1948-1997), profesor . Este o
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
al Bucovinei", "Muzeul Regional Suceava", "Muzeul Județean Suceava", "Complexul Muzeal Bucovina") este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stil baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava. Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de "Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Clădirea care în prezent găzduiește sediul Muzeului Bucovinei și secțiile
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
a fost înlăturată ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirii muzeului. este cea mai importantă instituție de profil din județul Suceava, fiind constituit în prezent dintr-un ansamblu de muzee și situri medievale dispuse atât în municipiul Suceava cât și pe teritoriul județului. Înființarea unui muzeu la Suceava este strâns legată de începerea lucrărilor de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer, după ce, timp de peste două
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
muzeul își mută sediul în clădirea fostei Prefecturi din perioada interbelică, locație unde se găsește și în prezent. Această mutare s-a produs ca urmare a demolării Casei Naționale de către autoritățile comuniste ale vremii, în cadrul procesului de sistematizare a centrului municipiului Suceava. În anii următori, muzeul cunoaște o perioadă de dezvoltare și extindere, inclusiv ca urmare a redeschiderii șantierului arheologic de la Cetatea de Scaun a Sucevei. După ce în 1961 este deschisă secția de artă, ce adună lucrări de pictură, grafică și
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și Reci, în imediata apropiere de drumul național DN11, care leagă municipiul Brașov de Târgu Secuiesc. Rezervația naturală a fost înființată prin "Decretul Consiliului de Miniștrii" Nr.949 din 1962 și ocupa o suprafață de 259,10 hectare. În anul 2000, prin "Legea Nr. 5 din 6 martie" publicată în Monitorul Oficial
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
și Gherman (frații mai tineri ai lui Nicoară). Pârcălabul Nicoară Hâra (Hârovici) a construit pe cheltuiala sa în anii 1541-1542 o biserică în satul Zaharești din comuna comuna Stroiești (județul Suceava), aflat la o distanță de 20 km vest de municipiul Suceava. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în naos a pietrei
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
află în nord-estul Dobrogei de Nord, pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe, Mahmudia, Nufăru și Valea Nucarilor și pe cel al municipiului Tulcea. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
întărindu-i stăpânirea asupra a 14 sate sau părți de sate, printre care satele Heleșteni, Tețcani, Cozmești, Mircești, Stolniceni, Brătești, Rânghilești, Dubovăț, părți din satele Oniceni și Buțcăteni, jumătate din satul Purcelești, plus seliștea Șopârlenilor. În prezent, o stradă din municipiul Suceava îi poartă numele.
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
companii franceze din Paris, care îi va da numele de "Compagne de Gaz de Bucarest". Bazându-se pe poziția sa dominantă, aceasta se va opune sistematic introducerii iluminatului electric în București. Acesta va fi introdus abia după 1888 de Primăria Municipiului București. La nivelul anului 1904 curentul electric era furnizat în principal de mici uzine electrice izolate. Începând din acest an încep discuții între Primăria Municipiului București și Compania de gaz, în contextul în care concesiunea se apropia de sfârșit. În
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
sistematic introducerii iluminatului electric în București. Acesta va fi introdus abia după 1888 de Primăria Municipiului București. La nivelul anului 1904 curentul electric era furnizat în principal de mici uzine electrice izolate. Începând din acest an încep discuții între Primăria Municipiului București și Compania de gaz, în contextul în care concesiunea se apropia de sfârșit. În 1906 Compania câștigă o nouă concesiune pentru iluminarea Bucureștiului cu gaz și electricitate, pe o durată de 40 de ani. În urma acestui act societatea își
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
motoare diesel, având un consum de combustibil mai redus, a funcționat în permanență. În timpul ocupației s-a adus și motorul diesel de 2.000 CP comandat în Belgia. Ca urmare a legii privind reglementarea problemelor energetice, promulgate în 1924, Primăria Municipiului București cumpăra toate acțiunile S.G.G.E printr-o operațiune de ordin bancar, plata făcându-se prin obligațiuni în valoare totală nominală de 36.720.000 de franci francezi, cu o dobândă fixă de 7%. Amortizările urmau să fie făcute în
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
pe piața externă obligațiuni de 5% în valoare de 7.600.000 franci francezi, care urmau să fie amortizați până în 1964 corespunzător planului de emisiune. În acest mod, vechii acționari francezi și-au văzut asigurată remunerarea capitalului investit, iar Primăria Municipiului București și-a realizat pe această cale unul dintre dezideratele ei, acela de a concentra uzinele electrice și rețeaua de distribuție a energiei într-o singură mână, devenind astfel proprietara unică a tuturor uzinelor și a întregii rețele electrice a
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
sud-estul județului Bacău (până la limita de granița cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Ițești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seaca și pe cel al municipiului Bacău. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
este un sat din municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 81 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 91 de locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
Prisoja este un sat din municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, localitatea are 29 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 43 de locuitori). În satul Prisoja locuiesc 29 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
Școala Populară de Artă Bacău. În 1971 este atestat ca și “regizor artistic”. La 60 de ani, după pensionarea la cerere a continuat predarea cursurilor de “Artă a actorului” și Regie teatru până în 1993, atât la Bacău cât și în Municipiul Onești, înființând în acest municipiu o “Secție de Teatru” a Școlii Populare de Artă Bacău. A depus în paralel o activitate literară intensă, a publicat poezii, proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]