28,267 matches
-
ducea lipsă de teorii. Acestea erau însă, în cea mai mare parte a lor, vagi, speculative. Lipseau datele empirice sistematice și riguroase care ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice. Ultimele decenii au adus dezvoltări spectaculoase în metodologia cercetării empirice, dar în momentul actual se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză teoretică. Sociologul știe destul de bine cum să „măsoare” fenomenele sociale. El își dă seama însă tot mai mult că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
predictivă. Din acest punct de vedere, includerea predicției, prognozei sociale ca un caz special ar fi lipsită de sens. Pe de altă parte însă, în ceea ce privește societatea, predicțiile nu decurg chiar automat din teoriile explicative. Nu este întâmplător că, în ultimele decenii, s-a dezvoltat o disciplină specială, distinctă de sociologie, care are ca obiect prognoza socială. Prognoza s-a dovedit a prezenta scheme relativ distincte de cele ale explicației. Sociologia propriu-zisă a acordat însă, până acum, o atenție redusă prognozei fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totodată, și o sociologie a societății românești. Modelele explicative teoretice și modelele explicative empiricetc "Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice" Dezvoltarea cercetărilor empirice a adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cuprind un număr suficient de mare de tipuri de consecințe. Philip H. Mirvis și Edward E. Lawler III (1977) au încercat să determine empiric variatele consecințe ale satisfacției muncii în termeni de eficiență economică a întreprinderii. În fapt, de câteva decenii există o îndelungată dispută teoretică, încă nedecisă empiric în mod satisfăcător, asupra întrebării dacă satisfacția muncii este sau nu o sursă a performanței în muncă. Pentru a răspunde la o asemenea întrebare, autorii au făcut următoarele operații: a) au realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al activității. Conceptul de eficiență, în sensul definit aici, este unul sintetic. El face sinteza între cele două aspecte fundamentale ale funcționării unui element: totalitatea consecințelor sale funcționale, pe de o parte, și resursele consumate, pe de alta. În ultimele decenii s-au încercat analize de eficiență și dincolo de sfera proceselor economice propriu-zise. Ele pot fi găsite și sub denumirea de analiză cost-beneficiu sau analiză eficacitate-cost. Cele mai frecvente aplicații le putem găsi în analiza programelor militare, urbanistice, medicale, educaționale. Dificultățile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători ale gradului desatisfacție/insatisfacție cu viața: în diferite țări, în diferite grupuri sociale. Surprinzător este faptul că indiferent de tip, loc, condiții, tinde să apară o distribuție normală a gradului de satisfacție/insatisfacție, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au accentuat în mod dramatic, ducând la conflicte ce au zguduit din temelii respectivele colectivități. Explicația acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societate globală, dintr-un macrosistem, va fi determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
industrială pe cap de locuitor și poluare. Pornind de la estimarea relațiilor cantitative dintre aceste elemente (legile structurale, deci) și utilizând capacitățile de calcul ale calculatorului, autorii au încercat să răspundă la următoarea întrebare: dacă lumea continuă să evolueze în următoarele decenii cu strategiile actuale (acceptând creșterea economică și ignorând explozia demografică), care va fi starea viitoare a lumii? Vom reuși să realizăm o lume mai bogată economic și, în consecință, mai coerentă politic? Analiza dinamicii lumii întreprinsă de autori pe bazadatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au fost acumulate până în momentul de față. Există deja cristalizate o serie de teorii parțiale, de analize care nu se articulează însă într-o abordare sistematică și complexă. Pentru descrierea relațiilor de competiție și conflict, s-a constituit în ultimele decenii o teorie generală, abstractă - teoria jocurilor. Ea încearcă să formalizeze situația abstractă de competiție în diferite ipostaze. Este cazul, de exemplu, al „jocurilor cu sumă nulă”, în care câștigul unei părți corespunde pierderilor celorlalte părți, suma câștigurilor și a pierderilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
copernicană în sociologietc "Revoluția copernicană în sociologie" În anul în care Karl Marx lucra la redactarea primului volum al Capitalului, Lev Tolstoi făcea în Război și pace o observație extrem de profundă, similară cu abordarea propusă de Marx cu peste un deceniu mai înainte. El consideră că este de dorit și în științele umane o revoluție copernicană. Marea revoluție înfăptuită de Nicolaus Copernic a constat în faptul că „a trebuit să renunțăm la sentimentul unei imobilități în spațiu și să admitem o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rol determinant exclusiv. Analiza sociologică a pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt tot mai mult distinse cu grijă. În ultimele două decenii, în sociologia occidentală se poate remarca un proces de cristalizare progresivă a unei conștiințe critice vigilente față de tendințele de ideologizare tacită și manipulativă. Unul dintre rezultatele remarcabile ale revoltelor studențești din anul 1968 a fost declanșarea unei extrem de ascuțite critici
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai târziu, în 1977, apărea lucrarea lui Herbert Marcuse Omul unidimensional, șocul avea să fie incomparabil mai mare. De această dată era vorba de o carte de tip filosofico-științific, și nu de o simplă fantezie literară. Acum, pe baza a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
s-au constituit acestea sub impactul capitalismului, este aceea a lui homo œconomicus. Omul nu este interesat să muncească decât în măsura în care poate obține un beneficiu economic. Decurge de aici că strategia de motivare trebuie să fie exclusiv economică. În ultimele decenii, în științele sociale, această teorie a fost corectată în mod fundamental, cristalizându-se alte teorii mai complexe asupra naturii umane: începând cu teoria omului ca „ființă socială” a orientării relațiilor umane și terminând cu teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lărgire masivă a responsabilităților în ceea ce privește produsele oferite. Nu este suficient ca ele să fie doar cerute, cumpărate. Prin analiza parametrilorlor calitativi, a consecințelor lor multiple asupra vieții colectivității, este necesarsăse asigure maximizarea contribuției produselor la bunăstarea colectivă. Dacă acum câteva decenii singura problemă pe care și-o punea o întreprindere înlegătură cu produsele sale era de competența marketingului - vor fi sau nu cumpărate-, acum se dezvoltă tot mai mult o analiză multiplă a impactului produsului asupra calității vieții colectivității, începând cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin informațiile oferite de cercetarea științifică reprezintă un motivator extrem de important pentru perfecționarea sistemelor. Evidențierea consecințelor ecologice ale activității productive a reprezentat baza tendinței de transformare a producției dintr-o producție „neglijentă ecologic” într-una „curată ecologic”. Evidențierea, în ultimele decenii, a consecințelor negative ale stilurilor autoritare în sistemul industrial este una dintre cele mai importante surse ale tendințelor de democratizare a conducerii întreprinderilor. Impactul orientării producției asupra egalității/inegalității sociale, asupra nivelului de aspirații, asupra stării de alienare a modului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
starea colectivității, pe lângă cei demografici și economici. Imboldul său principal este acela de a facilita determinarea eficienței și a consecințelor multiple ale variatelor activități sociale, oferind astfel un feedback informațional necesar perfecționării organizării sociale. Terapia directivătc "Terapia directivă" În ultimele decenii, pe baza acumulărilor realizate, sociologia a făcut un pas mai departe decât oferirea de cunoștințe și informații despre starea sistemelor sociale și despre performanțele și consecințele activității lor. Ea a trecut la „imaginarea” de noi forme de organizare socială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
El se referă, în mod esențial, la dezvoltarea economică, prin industrializare, a societăților contemporane, fără a se lua în considerație transformările sociale mai generale, sau acestea sunt luate pur și simplu ca simple produse ale creșterii economice. Există în ultimele decenii o literatură foarte bogată dedicată schimbării sau transformării sociale (social change). În contextul acestei literaturi se are în vedere orice proces ce are ca rezultat modificări structurale sociale sau culturale: modernizarea sau industrializarea unei comunități, schimbarea unor modele culturale. Dispute
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcție actuală. El poate fi explicat printr-o analiză sincronică. În sociologie s-a cristalizat o viziune de același tip. Ea este specifică în cel mai înalt grad teoriei lui Talcott Parsons, care a oferit cadrul teoretic timp de câteva decenii sociologiei americane. Parsons a exclus complet, până în ultimele sale lucrări, preocupările pentru evoluție. Termenul de evoluție nici nu apare. Interesantă pentru știință este analiza sistemului social și a mecanismelor sale de echilibrare. De abia după cel de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ultimul timp, a unei noi problematici: calitatea vieții. Indicatorii calității vieții încep să fie tot mai insistent explorați și propuși drept cele mai semnificative criterii pentru calitatea generală a organizării șifuncționării societății. Nu ar fi deloc uimitor dacă următoarele decenii vor înlocui tot mai mult indicatorii strict economici ai dezvoltării unei țări prin indicatorii de calitate a vieții. Asemenea indicatori ar fi, evident, mult mai adecvați pentru a determina gradul de evoluție al unei societăți, performanțele ei generale. Să examinăm
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
e) Procesul decizional are un caracter iterativ. El este gândit mai mult ca o secvență într-un proces ciclic, cu reveniri și reconsiderări pe baza cunoștințelor acumulate. Optimalitatea este deci realizată aici mai mult tendențial, prin reconsiderări succesive. În ultimele decenii, tocmai în această direcție au fost dezvoltate modelele decizionale, asumându-se o incertitudine care nu poate fi complet absorbită la un moment dat. Modelul clasic al deciziei considera decizia ca un proces unic, strict delimitat în timp: începe cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere, o analiză excepțională. Nici Marx, nici Engels și din păcate nici unul dintre continuatori nu a reușit să producă analize similare din punctul de vedere al complexității ale celorlalte sfere ale vieții sociale - politică, morală etc. De abia în ultimele decenii cercetările sociale marxiste au intrat într-o fază promițătoare pentru o dezvoltare rapidă și creatoare a perspectivei marxiste asupra societății. Caracterul de sistem al vieții sociale implică alte câteva teze fundamentale: în primul rând, nu există o societate abstractă, un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preîntâmpina posibilele divergențe Între costurile marginale private și costurile marginale sociale. De exemplu, companiile petroliere pot exploata nemilos zăcăminte de resurse dacă statul nu ar introduce anumite restricții În acest sens. Pe de altă parte, se constată că la finele deceniului 7 și Începutul anilor '80 din secolul anterior, conceptele de bază ale politicilor economico-financiare În țările dezvoltate au devenit, Însă, liberalizarea sau dereglementarea (eliminarea instituțiilor și măsurilor administrative din sectoarele În care piața poate funcționa eficient) și privatizarea. Ia naștere
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concepției monetariste consideră că activitatea trebuie să se desfășoare Într-un cadru organizat, având ca suport, alături de neintervenția statului, existența proprietății private și apărarea acesteia prin lege, precum și un sistem monetar stabil. Este, Însă, de remarcat că situația din ultimele decenii confirmă că majoritatea guvernelor, care au asumat această doctrină, au recurs la un volum chiar sporit de cheltuieli publice, urmărind, concomitent cu reducerea impozitelor, stimularea ofertei de bunuri și servicii și, implicit, diminuarea șomajului. În același timp, este semnificativ că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]