29,866 matches
-
de asigurare sau de reasigurare ar trebui să elaboreze o documentație suficient de detaliată pentru a demonstra înțelegerea în profunzime a metodologiilor și tehnicilor utilizate în modelul intern, care să includă cel puțin următoarele: a) ipotezele utilizate; ... b) aplicabilitatea acestor ipoteze, dat fiind profilul de risc al societății; ... c) deficiențele metodologiei sau ale tehnicilor. 1.106. Societatea de asigurare sau de reasigurare, atunci când documentează teoriile, ipotezele și bazele matematice și empirice care fundamentează metodologiile utilizate în modelul intern, în conformitate cu articolul 125
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
în modelul intern, care să includă cel puțin următoarele: a) ipotezele utilizate; ... b) aplicabilitatea acestor ipoteze, dat fiind profilul de risc al societății; ... c) deficiențele metodologiei sau ale tehnicilor. 1.106. Societatea de asigurare sau de reasigurare, atunci când documentează teoriile, ipotezele și bazele matematice și empirice care fundamentează metodologiile utilizate în modelul intern, în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II, ar trebui să includă, dacă sunt disponibile, etapele semnificative ale evoluției metodologiei, precum și alte metodologii care au fost luate
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
rezonabil. ... Recomandarea 51 - Înțelegerea modelului extern 1.115. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să demonstreze că toate părțile implicate în utilizarea modelului extern posedă o înțelegere suficient de profundă a componentelor relevante ale modelului extern, inclusiv a ipotezelor, aspectelor tehnice și operaționale. 1.116. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să acorde o atenție deosebită aspectelor modelului extern care sunt mai relevante pentru profilul său de risc. Recomandarea 52 - Revizuirea alegerii modelului extern și a datelor
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
Recomandarea 53 - Integrarea modelelor externe în cadrul modelului intern 1.120. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să fie în măsură să demonstreze că abordarea pentru integrarea modelului extern în cadrul modelului intern este adecvată; inclusiv în ceea ce privește tehnicile, datele, parametrii, ipotezele selectate de societate și rezultatele modelului extern. Recomandarea 54 - Validarea în contextul modelelor și datelor externe 1.121. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să realizeze propria validare a aspectelor modelului extern care sunt relevante pentru profilul său
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
stabilită o majorare de capital de solvabilitate din cauza profilului de risc pentru o societate afiliată și acea societate afiliată este consolidată în conformitate cu metoda 1, supraveghetorul coordonator ar trebui să evalueze la nivel de grup semnificația abaterii profilului de risc de la ipotezele care stau la baza cerinței de capital de solvabilitate, astfel cum este calculată pe baza formulei standard sau a unui model intern, și ar trebui să ia în considerare necesitatea de a impune o majorare de capital de solvabilitate pentru
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
Efectele primei de volatilitate, ale primei de echilibrare și ale măsurii tranzitorii privind ratele dobânzilor fără risc asupra comportamentului deținătorilor de polițe 1.8. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare trebuie să evite crearea unei legături nerealiste sau distorsionate între ipotezele privind comportamentul deținătorilor de polițe, la care se face referire la articolul 26 din Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei (denumit în continuare Regulamentul delegat), și utilizarea primei de echilibrare, a primei de volatilitate sau a măsurii tranzitorii privind
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
preconizate în cazul în care acestea au fost utilizate pentru a susține recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat; ... e) să se asigure că, atunci când fac previziuni cu privire la profiturile impozabile, acestea să fie în egală măsură credibile și, în general, conforme cu ipotezele emise pentru alte fluxuri de trezorerie previzionate. În mod specific, ipotezele care stau la baza previziunilor trebuie să fie coerente cu cele care stau la baza evaluărilor rezervelor tehnice și ale activelor din bilanțul întocmit în scopul solvabilității. ... Orientarea 10
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
susține recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat; ... e) să se asigure că, atunci când fac previziuni cu privire la profiturile impozabile, acestea să fie în egală măsură credibile și, în general, conforme cu ipotezele emise pentru alte fluxuri de trezorerie previzionate. În mod specific, ipotezele care stau la baza previziunilor trebuie să fie coerente cu cele care stau la baza evaluărilor rezervelor tehnice și ale activelor din bilanțul întocmit în scopul solvabilității. ... Orientarea 10 - Impozite amânate - documentația 1.30. Întreprinderile trebuie să aibă posibilitatea de
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
al evaluării aplicate pentru impozite amânate; ... c) cu privire la fiecare tip de diferență în stabilirea calendarului și la fiecare tip de pierdere fiscală neutilizată și credit fiscal neutilizat, la calcularea cuantumului creanțelor privind impozitul amânat sau al datoriilor recunoscute, precum și la ipotezele subiacente legate de cuantumul respectiv; ... d) descrierea recunoașterii creanțelor privind impozite amânate, inclusiv cel puțin: ... - existența oricăror diferențe temporare impozabile în legătură cu aceeași autoritate fiscală, aceeași întreprindere impozabilă și același tip de impozit, care sunt prevăzute a fi supuse impozitării inverse
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271547_a_272876]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 20. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.123D/2015, consideră că prevederile art. 3 alin. (2), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale, acestea fiind aplicabile tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare și având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din legea veche ( Legea nr. 9/1998 ), cu privire la
DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271989_a_273318]
-
salariatului, ci cu lipsa acestuia de la locul de muncă pe o perioadă mai mare de 30 de zile. De altfel, amintește că există jurisprudență în materie a Curții Constituționale. Referitor la Decizia nr. 279/2015 , arată că salariatul aflat în ipoteza art. 61 lit. b) din Codul muncii se află într-o situație diferită față de cea a salariatului care putea fi suspendat în cazul formulării plângerii prealabile de către angajator, întrucât arestarea nu ține de decizia angajatorului și nu e determinată de
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
41 și art. 53 din Constituție, întrucât nu prevăd că fapta pentru care a fost arestat angajatul trebuie să aibă legătură cu angajatorul și nici nu reglementează posibilitatea reintegrării și despăgubirii salariatului în cazul constatării nevinovăției sale. Astfel, a accepta ipoteza menținerii deciziei de concediere a salariatului, chiar și în situația când s-a constatat nevinovăția acestuia sub aspect penal, aduce atingere dreptului la muncă, drept care presupune nu doar libertatea alegerii unui loc de muncă, dar și garantarea păstrării acestuia, cu
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
de neconstituționalitate. 11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2003 , potrivit căreia concedierea ca urmare a arestării salariatului nu are, ca ipoteză, vinovăția angajatului pentru săvârșirea unei infracțiuni, ci exclusiv "necesitatea de a preveni efectele prejudiciabile pe care le poate avea pentru angajator absența prelungită a angajatului care, drept urmare, nu își îndeplinește obligația contractuală de prestare a muncii. 12. Dreptul angajatorului de
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
prin Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003, Curtea Constituțională a reținut că "dispozițiile art. 130 alin. (1) lit. j) din Codul muncii nu au, ca ipoteză, vinovăția angajatului pentru săvârșirea unei infracțiuni, rațiunea desfacerii contractului de muncă constând, exclusiv, în necesitatea de a preveni efectele prejudiciabile pe care le poate avea pentru angajator absența prelungită a angajatului care, drept urmare, nu își îndeplinește obligația contractuală de prestare
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
nu s-a raportat, la emiterea actului său, la această ultimă lege, destinatarul actului s-a adresat instanței judecătorești la o dată ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 . Curtea constată că aspectele particulare ale cauzei se încadrează în ipoteza tezei întâi a art. 4 din Legea nr. 165/2013 , de vreme ce respectivul dosar se afla în faza administrativă de cerere nesoluționată de autoritatea competentă - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, devenită Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, până la data intrării în vigoare
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
adusă principiului neretroactivității legii prin exercitarea atribuției Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , ce conțin propunerea de acordare de despăgubiri, în ipoteza în care acestea nu au fost emise în executarea unor sentințe judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate a acestora. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
a emite o decizie ce intră în competența sa legală, este net diferită de cea potrivit căreia prin aceeași sentință judecătorească a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condițiile Legii nr. 247/2005 . Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 , legea nouă aplicându-se doar în ceea ce privește modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite. Prin urmare, dacă evaluarea asupra valorii
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
fost înstrăinate drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Această opțiune a legiuitorului nu reprezintă o sancționare a titularilor originari ai acestui drept care au înstrăinat dreptul la obținerea măsurilor reparatorii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, în patrimoniul acestora nu se mai regăsește acest drept. Ca efect al cesiunii de creanță specifice, încheiată anterior intrării în vigoare a noii legi reparatorii, dreptul pretins de cedenți, constând în acordarea măsurilor reparatorii conferite de legislația anterioară în domeniul
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
abuzivă. Cu alte cuvinte, dat fiind caracterul abuziv al preluării bunurilor imobile de către stat, aspect ce s-a răsfrânt asupra persoanei, legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau moștenitorii acestuia. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
a) este cetățean al statului de executare și trăiește pe teritoriul acestuia; sau ... b) este cetățean al statului de executare, nu trăiește pe teritoriul acestuia, dar va fi expulzată pe teritoriul respectiv; sau ... c) nu se încadrează în una dintre ipotezele prevăzute la lit. a) și b), însă dorește să fie transferată în statul de executare. ... (2) În cazul în care persoana condamnată deține cetățenia a două state membre ale Uniunii Europene, precum și atunci când trăiește pe teritoriul unui alt stat decât
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272047_a_273376]
-
de încercare, instanța română este competentă să revoce sancțiunea, potrivit legii penale române și în conformitate cu hotărârea judecătorească străină, atunci când aceasta din urmă se referă la: ... a) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; ... b) liberarea condiționată; c) o sancțiune alternativă. (2) În ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), instanța poate să dispună revocarea numai în situația în care hotărârea judecătorească sau decizia de probațiune străină recunoscută face referire expresă la pedeapsa privativă de libertate care urmează a fi impusă într-
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272047_a_273376]
-
nouă infracțiune pe durata termenului de încercare, competența revocării sancțiunii sau luarea oricăror altor măsuri revine statului emitent, atunci când hotărârea judecătorească străină recunoscută se referă la: ... a) amânarea aplicării pedepsei; ... b) liberarea condiționată; c) o sancțiune alternativă; ... d) una dintre ipotezele prevăzute la art. 170^27 alin. (3); ... e) o persoană condamnată care și-a stabilit ulterior reședința într-un alt stat și nu se mai află în România. ... (2) În ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), instanța
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272047_a_273376]
-
liberarea condiționată; c) o sancțiune alternativă; ... d) una dintre ipotezele prevăzute la art. 170^27 alin. (3); ... e) o persoană condamnată care și-a stabilit ulterior reședința într-un alt stat și nu se mai află în România. ... (2) În ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), instanța română restituie statului emitent competența privind revocarea sancțiunii în situația în care hotărârea judecătorească sau decizia de probațiune străină recunoscută nu face referire expresă la pedeapsa privativă de libertate care urmează
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272047_a_273376]
-
tranșă a despăgubirilor va fi reprezentată de diferența între cuantumul total al despăgubirilor în numerar și suma de 250.000 lei. Suma de până la 500.000 lei urmează a se acorda pentru fiecare dosar de despăgubire, cu mențiunea că în ipoteza în care obiectul cererilor de restituire, deși identic, a fost disjuns, pretențiile de restituire fiind soluționate de entități diferite, dosarele respective se vor conexa, socotindu-se a fi un singur dosar de despăgubire*); ... ------------ Litera h) a art. 3 a fost
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, referitor la dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care reglementează cu privire la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infracțiuni în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu amendă, aceste dispoziții de lege nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze, în care infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt pedepsite numai cu închisoare. Or, potrivit art. 29
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]