32,428 matches
-
de interceptare, tribunalul a constatat că cererile SRI și autorizațiile emise de parchet aveau date certificate de autoritățile publice, precum și că autenticitatea acestora nu putea fi verificată decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale, pe care reclamantul a refuzat să o inițieze (supra, pct. 32). În hotărârea din 20 octombrie 1998, confirmată de instanțele superioare, Tribunalul Militar s-a limitat să constate că interceptările convorbirilor telefonice fuseseră realizate în temeiul unor autorizații emise de procurori și depuse
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
fuseseră realizate în temeiul unor autorizații emise de procurori și depuse la dosar. Deși se poate admite că autenticitatea cererilor și a autorizațiilor nu putea fi verificată decât prin intermediul unei proceduri de înscriere în fals în înscrisuri oficiale, pe care reclamantul nu a inițiat-o, Curtea nu înțelege de ce instanțele au refuzat să examineze temeinicia acestora, adică eventuala existență a unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice interceptarea convorbirilor în litigiu. 110. Cu certitudine, Curtea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
lua cunoștință de pretinsele interceptări fără drept. În opinia Curții, instanțele interne nu au urmărit să examineze cauza sub toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor impuse prin lege. Or, după cum s-a arătat mai sus, apărarea reclamantului implica două aspecte, și anume, pe de o parte, inexistența autorizațiilor și, pe de altă parte, absența unor circumstanțe care să constituie o amenințare la adresa siguranței naționale și să justifice pretinsa interceptare a convorbirilor telefonice ale unui mare număr de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
pretinsa interceptare a convorbirilor telefonice ale unui mare număr de oameni politici, jurnaliști și membri ai societății civile. 112. În plus, Guvernul nu a prezentat Curții documente relevante și convingătoare pentru a justifica clasificarea "strict secret" a informațiilor divulgate de reclamant; în fapt, acesta a refuzat să pună la dispoziție întregul dosar penal intern, care include cererile SRI și autorizațiile emise de procuror. În aceste condiții, Curtea nu se poate baza decât pe copii ale documentelor furnizate de reclamanți cu privire la interceptarea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
divulgate de reclamant; în fapt, acesta a refuzat să pună la dispoziție întregul dosar penal intern, care include cererile SRI și autorizațiile emise de procuror. În aceste condiții, Curtea nu se poate baza decât pe copii ale documentelor furnizate de reclamanți cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice ale celui de-al doilea dintre aceștia, domnul Toma. Or, din aceste documente reiese că atât cererea SRI, cât și autorizația emisă de procuror în privința sa nu conțineau nicio motivare. 113. Având în vedere cele de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de-al doilea dintre aceștia, domnul Toma. Or, din aceste documente reiese că atât cererea SRI, cât și autorizația emisă de procuror în privința sa nu conțineau nicio motivare. 113. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că primul reclamant avea motive rezonabile să creadă că informațiile divulgate erau adevărate. Refuzul autorităților judiciare de a-i permite să facă dovada temeiniciei acestor afirmații nu poate conduce la concluzia că informațiile divulgate erau lipsite de orice temei faptic sau că erau
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
public este esențială într-un stat democratic și este important ca cetățenii să nu fie descurajați să se pronunțe asupra unor astfel de probleme (Barfod împotriva Danemarcei, 22 februarie 1989, pct. 29, seria A nr. 149). e) Buna-credință a primului reclamant ... 116. Primul reclamant își justifică acțiunea prin dorința de a se asigura că o instituție publică respectă legile române și, în primul rând, Constituția. Guvernul nu contestă acest argument. 117. Curtea observă că reclamantul și-a declarat intențiile în cursul
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
într-un stat democratic și este important ca cetățenii să nu fie descurajați să se pronunțe asupra unor astfel de probleme (Barfod împotriva Danemarcei, 22 februarie 1989, pct. 29, seria A nr. 149). e) Buna-credință a primului reclamant ... 116. Primul reclamant își justifică acțiunea prin dorința de a se asigura că o instituție publică respectă legile române și, în primul rând, Constituția. Guvernul nu contestă acest argument. 117. Curtea observă că reclamantul și-a declarat intențiile în cursul conferinței de presă
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nr. 149). e) Buna-credință a primului reclamant ... 116. Primul reclamant își justifică acțiunea prin dorința de a se asigura că o instituție publică respectă legile române și, în primul rând, Constituția. Guvernul nu contestă acest argument. 117. Curtea observă că reclamantul și-a declarat intențiile în cursul conferinței de presă din 13 mai 1996 și, ulterior, în fața instanțelor. Curtea nu vede niciun motiv să creadă că reclamantul ar fi fost motivat de dorința de a obține un avantaj personal în urma acțiunii
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
și, în primul rând, Constituția. Guvernul nu contestă acest argument. 117. Curtea observă că reclamantul și-a declarat intențiile în cursul conferinței de presă din 13 mai 1996 și, ulterior, în fața instanțelor. Curtea nu vede niciun motiv să creadă că reclamantul ar fi fost motivat de dorința de a obține un avantaj personal în urma acțiunii sale, că ar fi avut o nemulțumire personală față de angajator sau că ar fi fost condus de orice altă intenție ascunsă. Acestea sunt de altfel susținute
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a obține o foarte largă audiență, ci s-a îndreptat mai întâi către un membru al Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI (a se vedea, mutatis mutandis, Heinisch, citată anterior, pct. 86). 118. Prin urmare, Curtea concluzionează că reclamantul era animat de intențiile declarate de acesta și că a acționat cu bună-credință. f) Severitatea sancțiunii ... 119. În cele din urmă, Curtea observă că reclamantul a fost condamnat penal la o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani cu suspendarea executării
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
se vedea, mutatis mutandis, Heinisch, citată anterior, pct. 86). 118. Prin urmare, Curtea concluzionează că reclamantul era animat de intențiile declarate de acesta și că a acționat cu bună-credință. f) Severitatea sancțiunii ... 119. În cele din urmă, Curtea observă că reclamantul a fost condamnat penal la o pedeapsă cu închisoarea de 2 ani cu suspendarea executării. Această sancțiune nu numai că a avut repercusiuni extrem de negative asupra carierei sale, dar risca, de asemenea, să aibă un efect disuasiv asupra altor agenți
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
avut repercusiuni extrem de negative asupra carierei sale, dar risca, de asemenea, să aibă un efect disuasiv asupra altor agenți SRI și să-i descurajeze să semnaleze fapte nelegale. În plus, ținând seama de ecoul pe care l-a avut cauza reclamantului în mass-media, sancțiunea putea avea un efect de descurajare nu doar asupra agenților SRI, ci și asupra altor funcționari publici și angajați (Guja, citată anterior, pct. 95; Heinisch, citată anterior, pct. 91). (iii). Concluzie 120. Conștientă de importanța dreptului la
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de muncă, de obligațiile și responsabilitățile angajaților față de angajatorii lor și de dreptul acestora de a-și gestiona personalul, Curtea, după ce a reflectat asupra diferitelor interese aflate în joc, concluzionează că atingerea adusă dreptului la libertatea de exprimare a primului reclamant, în special a dreptului său de a comunică informații, nu era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție 121
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
special a dreptului său de a comunică informații, nu era "necesară într-o societate democratică". Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Convenție. III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție 121. Primul reclamant denunță o încălcare a dreptului său la un proces echitabil și invocă art. 6 § 1 și § 3 lit. d) din Convenție, ale cărui părți relevante sunt redactate după cum urmează: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării [...]". ... A. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe nerespectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului egalității armelor 122. Primul reclamant s-a plâns de respingerea de către procurorul militar, în cursul instrumentării cauzei și, ulterior, de către Tribunalul Militar și de către Curtea Militară de Apel, a mai multor cereri de probe care erau decisive pentru examinarea învinuirilor care îi erau aduse. Pe
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
examinarea învinuirilor care îi erau aduse. Pe de altă parte, acesta susține că instanțele au luat în considerare un proces-verbal întocmit de procurorul însărcinat cu efectuarea cercetării la 19 iulie 1996, cu ocazia deplasării sale la sediul SRI, în absența reclamantului și a avocatului său. În cele din urmă, în observațiile scrise transmise Curții la 16 aprilie 2008, reclamantul se plângea, pentru prima dată, că mijloacele de probă esențiale pe baza cărora a fost condamnat nu i-ar fi fost puse
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
un proces-verbal întocmit de procurorul însărcinat cu efectuarea cercetării la 19 iulie 1996, cu ocazia deplasării sale la sediul SRI, în absența reclamantului și a avocatului său. În cele din urmă, în observațiile scrise transmise Curții la 16 aprilie 2008, reclamantul se plângea, pentru prima dată, că mijloacele de probă esențiale pe baza cărora a fost condamnat nu i-ar fi fost puse la dispoziție fiind declarate "secrete de stat". 1. Cu privire la admisibilitate 123. În ceea ce privește partea din capătul de cerere prin
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
plângea, pentru prima dată, că mijloacele de probă esențiale pe baza cărora a fost condamnat nu i-ar fi fost puse la dispoziție fiind declarate "secrete de stat". 1. Cu privire la admisibilitate 123. În ceea ce privește partea din capătul de cerere prin care reclamantul susține că instanțele ar fi luat în considerat un proces-verbal întocmit de procurorul însărcinat cu efectuarea cercetării la 19 iulie 1996, cu ocazia deplasării sale la sediul SRI, în absența reclamantului și a avocatului său, Curtea observă că reclamantul a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
123. În ceea ce privește partea din capătul de cerere prin care reclamantul susține că instanțele ar fi luat în considerat un proces-verbal întocmit de procurorul însărcinat cu efectuarea cercetării la 19 iulie 1996, cu ocazia deplasării sale la sediul SRI, în absența reclamantului și a avocatului său, Curtea observă că reclamantul a omis să invoce acest motiv în fața instanțelor interne. Rezultă că această parte a capătului de cerere trebuie respinsă pentru neepuizarea căilor de atac interne, în temeiul art. 35 § 1 și 4
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
care reclamantul susține că instanțele ar fi luat în considerat un proces-verbal întocmit de procurorul însărcinat cu efectuarea cercetării la 19 iulie 1996, cu ocazia deplasării sale la sediul SRI, în absența reclamantului și a avocatului său, Curtea observă că reclamantul a omis să invoce acest motiv în fața instanțelor interne. Rezultă că această parte a capătului de cerere trebuie respinsă pentru neepuizarea căilor de atac interne, în temeiul art. 35 § 1 și 4 din Convenție. 124. În ceea ce privește afirmația reclamantului privind lipsa
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
observă că reclamantul a omis să invoce acest motiv în fața instanțelor interne. Rezultă că această parte a capătului de cerere trebuie respinsă pentru neepuizarea căilor de atac interne, în temeiul art. 35 § 1 și 4 din Convenție. 124. În ceea ce privește afirmația reclamantului privind lipsa accesului la mijloacele de probă esențiale declarate "secrete de stat", Curtea consideră că este puțin credibilă. Astfel, concluziile prezentate de reclamant în cursul procedurii penale îndreptate împotriva să se bazau, printre altele, pe înscrisurile din volumele dosarului clasificate
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
neepuizarea căilor de atac interne, în temeiul art. 35 § 1 și 4 din Convenție. 124. În ceea ce privește afirmația reclamantului privind lipsa accesului la mijloacele de probă esențiale declarate "secrete de stat", Curtea consideră că este puțin credibilă. Astfel, concluziile prezentate de reclamant în cursul procedurii penale îndreptate împotriva să se bazau, printre altele, pe înscrisurile din volumele dosarului clasificate "secrete" (supra, pct. 40 în fine). Pe de altă parte, acel acces este coroborat cu faptul că avocații săi au fost obligați să
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
constată că nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarat admisibil. 2. Cu privire la fond 126. Reclamantul consideră că refuzul autorităților naționale de a administra anumite probe pentru a verifica autenticitatea autorizațiilor de interceptare și justificarea lor legală în raport cu legislația privind siguranța națională, elemente-cheie în cadrul procedurii penale care a dus la condamnarea sa, a încălcat dreptul său
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
încălcat dreptul său la un proces echitabil, precum și principiul egalității armelor. 127. Guvernul consideră că atât principiul respectării egalității armelor, cât și principiul contradictorialității au fost respectate în prezenta cauză, întrucât instanțele s-au pronunțat pe baza probelor propuse de reclamant sau administrate din oficiu. Prin respingerea anumitor cereri de probe formulate de reclamant, instanțele și-ar fi motivat decizia. În cele din urmă, Guvernul observă că, astfel cum rezultă din partea introductivă a hotărârii pronunțate în primă instanță, în care sunt
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]