28,731 matches
-
principal este extraordinar, în special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute"". După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeții", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul "Senatorul melcilor". Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța. Presa franceză și criticii de film l-au elogiat astfel: În anii următori, Dorel Vișan a jucat în filmele
Dorel Vișan () [Corola-website/Science/308911_a_310240]
-
special atunci când rămâne singur, fără cuvinte, în ultimele 20 de minute"". După ce în anul 1985, Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul "Moromeții", în anul 1995 Mircea Daneliuc i-a oferit rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul "Senatorul melcilor". Pentru prestația din film a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franța. Presa franceză și criticii de film l-au elogiat astfel: În anii următori, Dorel Vișan a jucat în filmele "Magnatul" (2004) și "Sistem
Dorel Vișan () [Corola-website/Science/308911_a_310240]
-
au citat în lucrările lor. A practicat multă vreme și avocatura, obținând succese frumoase, datorită perfectei cunoașteri a finețurilor legislației civile, precum și talentului său oratoric. A intrat în politică în cadrul Partidului Național Țărănist. A fost deputat în legislatura 1928 și senator în legislatura 1931. „Contactul cu Maître Coro este pentru mine unul reconfortant: îmi dă prilejul să prețuiesc tot mai mult un spirit ales și un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra butucilor de la Nicorești
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
(n. 7 martie 1864, Făgăraș, Principatul Transilvaniei - 28 ianuarie 1928, Sibiu, România) a fost unul dintre cei mai renumiți intelectuali sași ai timpului său, lingvist, istoric, etnolog, folclorist, scriitor și teolog. Între 1919-1926 a fost senator din partea Partidului German din România. Tatăl său, Gustav , a fost pastor evanghelic în Făgăraș. Dintre frații săi, au devenit cunoscuți Anna Schuller-Schullerus, povestitoare și scriitoare de limba germană, iar fratele său, Fritz Schullerus, a fost un pictor remarcabil, care a
Adolf Schullerus () [Corola-website/Science/309913_a_311242]
-
în domeniul sănătății și de unele ONGuri, o lege care interzice fumatul în toate spațiile publice închise din România, indiferent de destinația lor, precum și în parcuri și locuri de joacă. Contestația la această lege fusese depusă în decembrie 2015 de senatori din mai multe grupuri parlamentare. În 27 ianuarie 2016 Curtea Constituțională a validat definitiv legea antifumat. Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat în 29 ianuarie 2016, decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
Moreii, au găsit treaba mult prea ușoară. Constantin nu avea să primească nici un ajutor de la membrii familiei sale. Și-a agățat ultimele speranțe de Veneția, de papă și de Alfons de Aragon. Chiar pe când Trahan și trupele sale devastau Morea, senatorii venețieni cumpăneau rugămintea urgentă a ultimului sol venit la ei de la Constantinopol. I-au răspuns la 16 noiembrie 1452. Au pretins că făcuseră deja, pe cont propriu, planuri pentru împrejurări neprevăzute vizând apărarea Constantinopolului. L-au îndemnat pe împărat să
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 este numele purtat de două comisii înființate de Senatul României cu scopul aflării adevărului despre revoluția română din 1989. Prima comisie a activat în legislatura 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie în legislatura 1992-1996, avînd la conducere pentru un scurt timp pe senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, pe senatorul Valentin Gabrielescu. Imediat după revoluția din 1989 au apărut zvonuri că
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
de Senatul României cu scopul aflării adevărului despre revoluția română din 1989. Prima comisie a activat în legislatura 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie în legislatura 1992-1996, avînd la conducere pentru un scurt timp pe senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, pe senatorul Valentin Gabrielescu. Imediat după revoluția din 1989 au apărut zvonuri că puterea nou instalată are anumite lucruri de ascuns referitor la evenimentele din decembrie 1989. Această neîncredere populară s-a
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
din 1989. Prima comisie a activat în legislatura 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie în legislatura 1992-1996, avînd la conducere pentru un scurt timp pe senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, pe senatorul Valentin Gabrielescu. Imediat după revoluția din 1989 au apărut zvonuri că puterea nou instalată are anumite lucruri de ascuns referitor la evenimentele din decembrie 1989. Această neîncredere populară s-a manifestat în cursul anului 1990 prin ample demonstrații de protest
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
despre revoluție. În decembrie 1990 la Timișoara s-a declarat o grevă generală cu scopul aflării adevărului despre revoluție, iar unul din deputații partidului de guvernămînt, Claudiu Iordache, a ajuns să fie fugărit pe stradă de mulțime. În acest context senatorul FSN Sergiu Nicolaescu a propus înființarea unei comisii senatoriale care să cerceteze evenimentele din perioada revoluției. În legislatura 1990-1992 comisia l-a avut ca președinte pe senatorul și regizorul Sergiu Nicolaescu. În legislatura 1992-1996 componența comisiei a fost: Președinte: Constantin
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
Iordache, a ajuns să fie fugărit pe stradă de mulțime. În acest context senatorul FSN Sergiu Nicolaescu a propus înființarea unei comisii senatoriale care să cerceteze evenimentele din perioada revoluției. În legislatura 1990-1992 comisia l-a avut ca președinte pe senatorul și regizorul Sergiu Nicolaescu. În legislatura 1992-1996 componența comisiei a fost: Președinte: Constantin Ticu Dumitrescu, demisionat după scurt timp și înlocuit cu Valentin Gabrielescu; membri: Sergiu Nicolaescu (FDSN), Zoltan Hoszu (UDMR), Ionel Aichimoaie (PD), Șerban Săndulescu (PNȚCD), Mircea Vâlcu (PUNR
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
membri: Sergiu Nicolaescu (FDSN), Zoltan Hoszu (UDMR), Ionel Aichimoaie (PD), Șerban Săndulescu (PNȚCD), Mircea Vâlcu (PUNR), Gheorghe Răboacă (PSM), Sabin Ivan (PNL) (demisionat ulterior), Ilie Plătică-Vidovici (PDSR), Victor Apostolache (PDSR), Adrian Dumitru Popescu-Necșești (PNL-CD), Ioan Constantin Pop (PDSR). În 1992 senatorul Sergiu Nicolaescu a dat publicității un raport propriu, în mai multe secțiuni. Prima secțiune a raportului se referea la moartea generalului Vasile Milea, concluzia lui Nicolaescu fiind că acesta s-a sinucis. A 2-a secțiune a raportului se referea
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
22 decembrie, Sergiu Nicolaescu a dat un răspuns, în care explica: În legislatura 1992-1996 s-a format o nouă comisie, care să continuea munca celei vechi, care nu apucase să emită un raport oficial. Președinte al acesteia a fost numit senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, înlocuit după demisia acestuia cu alt senator PNȚCD, Valentin Gabrielescu. Comisia s-a concentrat pe audierea persoanelor cu funcții de răspundere din fosta guvernare ceaușistă, efectuînd și cîteva deplasări în teritoriu. În martie 1993 Asociația "17
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
În legislatura 1992-1996 s-a format o nouă comisie, care să continuea munca celei vechi, care nu apucase să emită un raport oficial. Președinte al acesteia a fost numit senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, înlocuit după demisia acestuia cu alt senator PNȚCD, Valentin Gabrielescu. Comisia s-a concentrat pe audierea persoanelor cu funcții de răspundere din fosta guvernare ceaușistă, efectuînd și cîteva deplasări în teritoriu. În martie 1993 Asociația "17 Decembrie" din Timișoara a cerut comisiei Gabrielescu "adoptarea unei declarații de
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
mărturii la Comisia Senatorială, alte 3 asociații de revoluționari timișorene, anume Asociația Luptătorilor Timișoreni Arestați în Revoluție, Forumul Revoluției și Asociația "Memorialul Revoluției" au anunțat că vor boicota comisia țărănistului Gabrielescu. La sfîrșitul lui martie - începutul lui aprilie 1994 trei senatori membri ai Comisiei "Decembrie 1989" (Valentin Gabrielescu, Zoltan Hoszu și Ionel Aichimoaie) s-au deplasat la Timișoara pentru a culege mărturii. Cu acest prilej reprezentantul "Comisiei pentru adevăr și dreptate" din cadrul Asociației "17 Decembrie" a avut un dialog cu Valentin
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
în fața a doar o parte din membri comisiei, în vreme ce Nicu Ceaușescu a dat declarații în fața plenului comisiei, și declară că continuarea dialogului poate avea loc numai după îndeplinirea revendicărilor. În lista martorilor audiați de a 2-a comisie, publicată de senatorul Șerban Săndulescu, membru al comisiei, nu se precizează exact numele persoanelor din Timișoara care ar fi fost audiate, dar este trecută o poziție generală "audiați județul Timiș". O altă persoană care a boicotat activitatea comisiei senatoriale a fost preotul László
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
referitor la ceea ce reprezintă "adevărul despre revoluție", însă unii membri ai acesteia au publicat cărți în care vorbesc despre cercetările efectuate în cadrul comisiei. Sergiu Nicolaescu a publicat 4 cărți despre revoluția din 1989 ("Revoluția. Începutul adevărului", Ed. Topaz 1995; Un senator acuză", Editura Pro 1996; "Cartea revoluției române decembrie '89", Editura Ion Cristoiu 1999; "Lupta pentru putere. Decembrie '89", Editura Bic All 2005). Șerban Săndulescu a publicat și el o carte - "Decembrie '89. Lovitura de stat a confiscat revoluția română", Editura
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
2007, semnat în data de 23 octombrie 2007, cetățenii României sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare: "Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?". Conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din
Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007 () [Corola-website/Science/310425_a_311754]
-
înscăunat în fruntea cultului evreiesc din România în timpul erei comuniste, figura și activitatea lui Niemirower au fost un izvor de inspirație. I.I. Niemirower nu a fost numai primul Șef Rabin, dar și primul reprezentant al evreilor în Senatul României, în calitate de senator, unde s-a bucurat de respect până și din partea unor adversari de temut din rândurile dreptei naționaliste, dar extremiștii radicali nu i-au iertat aceasta. La 11 ianuarie 1936, Șef Rabinul a fost atacat cu gloanțe de un legionar. Din
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
lituanieni care au supraviețuit până la proclamarea independenței au primit mici pensii din partea statului. În Lituania, a treia duminică din mai este sărbătoarea „Zilei partizanilor”. În anul 2005 mai trăiau cam 350 de veterani lituanieni ai „frăției pădurii”. În anul 2001, senatorul SUA John McCain a adus un omagiu public la Tallinn „fraților pădurii” estoni care au luptatu pentru eliberarea patriei lor. Cazul fraților Ülo și Aivar Voitka, care s-au ascuns de autoritățile sovietice în pădurile Estoniei din 1986 până în 2000
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
care se afla Consiliul de Securitate: Statele Unite nu susțineau nici o altă candidatură cu excepția celei lui Lie iar URSS își folosea dreptul de veto asupra candidaturii acestuia. La data de 10 noiembrie 1952 a demisionat din funcție, în urma acuzațiilor din partea unui senator american, de favorizare a americanilor "neloiali" pentru posturile din cadrul organizației. După părăsirea postului a ocupat diverse posturi în Norvegia și a decedat în urma unui atac de cord la vârsta de 72 ani.
Trygve Lie () [Corola-website/Science/304931_a_306260]
-
(n. 8 mai 1956, Mediaș, pe atunci în regiunea Stalin) era un senator român, membru al Alianță Liberalilor și Democraților din România - ALDE ROMÂNIA. A fost primar al municipiului Brașov din 1996 până în 2004. La congresul PNL din 28-29 iunie 2014 a candidat la funcția de președinte al acestei formațiuni. Ghișe a obținut
Ioan Ghișe () [Corola-website/Science/304941_a_306270]
-
la Universitatea din Brașov. Că pasionat pentru șah a devenit antrenor la Institutul de Educație Fizică și Sport. Între 1990-1991 a fost director al Colegiului Național de Informatică „Grigore Moisil” din Brașov. La alegerile parlamentare din 2012 a fost ales senator de Brașov, cu un scor de 54,71%. Pe 21 iulie 2014, a declarat pentru Agerpres că marți va demisiona din PNL. El a motivat că demisia sa are la bază faptul că fuziunea PNL-PDL este inacceptabilă, dar și că
Ioan Ghișe () [Corola-website/Science/304941_a_306270]
-
diplomaților români). De asemenea, au circulat legende conform cărora Dan Iosif ar fi împușcat tot ce a mișcat în subsolurile clădirii C.C.. Dan Iosif a fost sufletul organizațiilor de revoluționari timp de 19 ani. După Revoluție a devenit, pe rând, senator (1990-1992), consilier (1992-1996), șef de birou senatorial (1996-2000), consilier de stat (2000-2004). Din 2004 era deputat din partea PSD. În 1990 s-a remarcat prin organizarea de contra-demonstrații de susținere a lui Ion Iliescu. Consilier a lui Ion Iliescu și adept
Iosif Dan () [Corola-website/Science/304940_a_306269]
-
din 2009 a fost susținută de reprezentanți proeminenți ai societății civile din România, precum Doina Cornea, surorile lui Corneliu Coposu, istoricii Lucian Boia și Neagu Djuvara, precum și de Gheorghe Ciuhandu, primarul Timișoarei ales din partea Alianței pentru Timiș, de Nicolae Robu, senator și rector al Universității Politehnica din Timișoara. La primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, desfășurat la 22 noiembrie 2009, Crin Antonescu a terminat pe locul al treilea, întrunind 20,02% din sufragii. În al doilea tur de scrutin
Crin Antonescu () [Corola-website/Science/304937_a_306266]