274,383 matches
-
în biblioteca revistei "Drujba narodov" a Casei Editoriale „Izvestia” din Moscova, și în 1969, la Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei "Povara bunătății noastre" a fost publicată în 1970 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții ca două romane. Ediția definitivă a dilogiei a fost publicată în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
amintește de rudele, prietenii și dușmanii care muriseră, precum și de cățelușa Molda. Simțindu-și sfârșitul, bătrânul pornește într-o seară spre casă și face focul în sobă, veghindu-l pentru ultima dată. Odată cu stingerea focului, Onache moare și el. Structura cărții a suferit unele modificări de la o ediție la alta, fiind modificate atât numărul, cât și titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
el. Structura cărții a suferit unele modificări de la o ediție la alta, fiind modificate atât numărul, cât și titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Editorială „Izvestia” din Moscova, fiind ilustrat de renumitul pictor Igor Ogurțov. El a fost reeditat în 1969 de Editura Molodaia Gvardia din Moscova. Prima ediție în limba română (cu caractere chirilice) a dilogiei a fost publicată în 1970 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău. Acest volum avea 436 de pagini. În prefața "Iarna amintirilor", scrisă în august 2005 la Moscova de către Ion Druță și publicată în ediția definitivă a vol. "Povara bunătății noastre" din 2012, autorul considera că „din tot ce
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
prefața "Iarna amintirilor", scrisă în august 2005 la Moscova de către Ion Druță și publicată în ediția definitivă a vol. "Povara bunătății noastre" din 2012, autorul considera că „din tot ce mi-a fost dat să scriu, acest roman a fost cartea cea mai persecutată, cea mai prigonită, cea mai nedreptățită. De la apariția primelor capitole, cum au luat-o din urmă, cei mari și tari n-au mai lăsat-o să răsufle ani și ani de zile. Tocmai pentru asta, „Povara bunătății
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
la 2 iunie 1970 o scrisoare lui Nikolai Tihonov, președintele Comitetului pentru Premiile Lenin și Premiile de Stat ale URSS în domeniul literaturii, artei și arhitecturii de pe lângă Sovietul Suprem al URSS, în care afirma că "Povara bunătății noastre" este o carte „dăunătoare din punct de vedere politic” pentru că poetizează stilul de viață patriarhal din trecut și respinge modul de organizare a societății socialiste. Primul secretar al Partidului Comunist din Moldova susținea că transformarea socialistă a satului moldovenesc este descrisă într-un
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
organizare a societății socialiste. Primul secretar al Partidului Comunist din Moldova susținea că transformarea socialistă a satului moldovenesc este descrisă într-un mod denaturat, iar lupta de clasă este trecută de scriitor sub tăcere. Mai multe idei ce apar în carte sunt criticate ca dușmănoase: înstrăinarea conducerii de partid față de țărani, minimalizarea luptei de clasă, neliniștea produsă de luptele miliției cu „dușmanii de clasă”, incompetența organelor de conducere în combaterea foametei din anii de după război, compasiunea umană față de un fost militar
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
ediții în limba română: Textul a fost revizuit de autor în 1984, 1990 și 2005, în unele ediții apărând ca un singur roman în două volume, iar în alte ediții ca două romane. Modificările textului nu au afectat însă subiectul cărții. Ion Druță explica acele modificări prin schimbarea posibilităților de exprimare de la o epocă la alta și completarea operei cu fraze ce fuseseră cenzurate în edițiile anterioare. „Tocmai pentru asta, textul romanului deseori diferă de la ediție la ediție, de la editură la
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
țară. Dezgheț, îngheț și iar dezgheț. Fiece perioadă își avea posibilitățile sale de exprimare, fiece editură își avea redactorii săi, șefi cu foarfece prin buzunare, cenzori la care nu se putea ajunge”, justifica el diferențele existente între unele ediții ale cărții. Odată cu destrămarea URSS-ului și dispariția cenzurii politice, scriitorul s-a simțit obligat să completeze cartea cu fragmentele care nu apăruseră în primele ediții. Scriitorul simțea un sentiment de vinovăție față de universul pe care îl plăsmuise că nu a reușit
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
își avea redactorii săi, șefi cu foarfece prin buzunare, cenzori la care nu se putea ajunge”, justifica el diferențele existente între unele ediții ale cărții. Odată cu destrămarea URSS-ului și dispariția cenzurii politice, scriitorul s-a simțit obligat să completeze cartea cu fragmentele care nu apăruseră în primele ediții. Scriitorul simțea un sentiment de vinovăție față de universul pe care îl plăsmuise că nu a reușit să-l prezinte integral așa cum și-a dorit. Și-a planificat să recitească textul în amănunțime
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
un petic de pământ al lui, stropit cu sudoarea, cu sângele străbunilor și lăsat moștenire nouă, pentru ca și noi, când ne vom trăi veacul, să-l trecem moștenire urmașilor noștri”", gândește Onache Cărăbuș. Dilogia "Povara bunătății noastre" este una dintre cărțile care au criticat deschis sistemul sovietic, fiind descrise cu mult curaj nedreptățile colectivizării din Basarabia și perioada de foamete ce a urmat. Dezvăluirea faptului că porumbul confiscat de autorități de la țărani putrezea într-o gară în plină perioadă de foamete
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
patriot și lipsit de ambiții imperialiste), având doar viciul consumului de alcool, dar fără excese. Găzduind timp de două săptămâni un ostaș rus, Onache Cărăbuș face în sinea sa un elogiu nemăsurat al Rusiei, care este păstrat în toate edițiile cărții, chiar și după dispariția cenzurii: "„Doamne-Dumnezeule, ce țară mare, ce țară nemaipomenită pentru o minte de om mai e și Rusia asta! E mare lucru să-ți legi soarta de soarta ei, dar a viețui cu ea împreună se poate
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
cu cele ale lui Ion Creangă sau Mihail Sadoveanu. Se pot face însă și alte analogii stilistice. Astfel, elogiul satului arhaic și sentimentalismul liric al naturii ar putea asemăna romanul druțian cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
un decupaj cinematografic și un suspans bine strunit”, lucru susținut și de George Sauciuc care observă că „are o acțiune bine închegată, ecranizabilă și ușor de citit. [...] personaje conturate și cu personalitate”, reprezentând „un exercițiu de imaginație lăudabil”. "Cititorul de cărți.ro" apreciază firul narativ „aflat la granița dintre «palpitant» și «cu sufletul la gură», cu personaje complementare bine construite”, fiind de părere că volumul „se poate situa cu ușurință în cele mai pretențioase clasamente cu cărți horror”. Scriitorul și criticul
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
imaginație lăudabil”. "Cititorul de cărți.ro" apreciază firul narativ „aflat la granița dintre «palpitant» și «cu sufletul la gură», cu personaje complementare bine construite”, fiind de părere că volumul „se poate situa cu ușurință în cele mai pretențioase clasamente cu cărți horror”. Scriitorul și criticul Mircea Opriță alocă un spațiu amplu discuției pe tema apartenenței goticului la science fiction și laudă romanul pentru faptul că este „condus cu mână sigură prin hățișul unor situații macabre și, totodată, prin misterul cultivat cu
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
a avut loc în prezența ministrei Golda Meir, a primarului Teddy Kollek și a altor demnitari. În acelaș an s-a deschis Biblioteca Academiei de muzică, condusă vreme de 35 ani de către Claude Abravanel. Aici se află o colecție de cărți, jurnale, partituri, prime ediții etc precum și arhiva muzicii israeliene, creată în 1988. În 1959 Academia a s-a extins intr o clădire suplimentară, Beit Hillel de pe strada Balfour din Ierusalim Începând din 1942 Edith Gerson-Kiwi, etnomuzicolog, specialistă în muzica etnică
Academia de Muzică și Dans din Ierusalim () [Corola-website/Science/333808_a_335137]
-
folosit de procedeul „branch and bound” în soluționarea problemei programării disjunctive. Rado a mai publicat, între altele, în revistele „Gazeta matematică” și "Matematikai lapok", de asemenea în revista culturală maghiară din Transilvania, „Utunk”, iar in 1954 a participat la scrierea cărții memoriale dedicate lui János Bolyai si la almanahul anual al revistei culturale maghiare Korunk. 1960,1966 - Premiii de merit ale Ministerului Învățământului din România
Ferenc Radó () [Corola-website/Science/333817_a_335146]
-
Sasu, Marian Popa, Valeriu Râpeanu, Constantin Cubleșan, Irina Petraș, Serafim Duicu, Virgil Podoabă, Angela Botez, Vasile Morar, Ion Horea, Ioan N. Roșca, Iulian Boldea, Aurel Pantea, Mircea Stâncel, Teodor Vidam, Zenovie Cârlugea, Ionuț Isac, Dumitru Mircea Buda, Lucian Gruia ș. a. Cărțile sale au fost apreciate și receptate critic în unele lucrări de mai largă sau mai „specializată” sinteză culturală, precum: Iulian Boldea - Metamorfozele textului. Orientări în literatura română de azi (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1996); Iulian Boldea - Scriitori români contemporani (Editura Ardealul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
scriitorilor români de azi (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011); Constantin Nicușan - Notații și conotații. Eseuri de filosofie și literatură (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Zenovie Cârlugea - Lucian Blaga - sfârșit de secol, început de mileniu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012); Ion Brad - Cărțile prietenilor mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului. Dicționar critic ilustrat (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014); A participat, cu studii și comunicări științifice, la numeroase festivaluri și simpozioane, naționale și internaționale, pe teme de literatură
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
și literatură (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Zenovie Cârlugea - Lucian Blaga - sfârșit de secol, început de mileniu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012); Ion Brad - Cărțile prietenilor mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului. Dicționar critic ilustrat (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014); A participat, cu studii și comunicări științifice, la numeroase festivaluri și simpozioane, naționale și internaționale, pe teme de literatură și filosofie, între care amintim: Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură”, ediția a III-a, Neptun
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
14-16 martie 2014, unde a susținut, în limba italiană, discursul „Aspecte și personalități fondatoare ale culturii și civilizației române moderne”; Festivalul Internațional de Literatură „București, Chișinău, Orheiul Vechi”, în Republica Moldova, în zilele de 19-21 iunie 2014, unde a citit din cărțile sale de poeme și le-a vorbit studenților și corpului profesoral, în Aula Magna a Universității de Stat din Chișinău, despre câteva figuri emblematice ale literaturii și culturii române (Titu Maiorescu și fondatorii revistei Vatra: Coșbuc, Slavici, Caragiale). La unele
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
succesive ale manifestărilor: Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Cluj-Napoca, Festivalul Național „Lucian Blaga”, de la Târgu-Mureș, Festivalul Internațional „Primăvara poeților”; Saloanele „Liviu Rebreanu” și Festivalul de Poezie „George Coșbuc” - ambele din Bistrița; Târgul de carte „Alba Transilvana”, din Alba Iulia; simpozioanele și conferințele organizate de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș: Conferința Internațională „Integrarea Europeană între Tradiție și Modernitate” (IETM), Conferința Internațională „Comunicare, Context, Interculturalitate” (CCI), Conferința Internațională „Globalizare, Interculturalitate, Dialog, Identitate Națională” (GIDNI); Zilele Bibliotecii
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de specialitate din 18 țări: 108 lucrări publicate în extenso (63 ca unic sau prim autor); 53 rezumate și scurte lucrări (24 ca singur sau prim autor) publicate în volume ale unor simpozioane și congrese internaționale. Autor, coautor a 18 cărți, manuale, caiete de lucrări practice, ghiduri de teren, dicționare. Editor a 5 volume dedicate Programului Tempus în România.
Dan Alexandru Grigorescu () [Corola-website/Science/333834_a_335163]
-
avut loc pogromuri împotriva populației evreiești. În timpul perioadei comuniste, antisemitismul a fost o temă tabuizată, fiind dezbătută public abia după Revoluția din 1989. În 2004, statul român a adoptat ca document oficial Raportul Elie Wiesel. Profesorul Gheorghe Buzatu a publicat cartea elevului său, deputatul PRM Vlad Hogea, "Naționalistul", o culegere de articole care apăruseră în revista „România Mare”, printre care "„Care Holocaust?”", "„Acești evrei care ne conduc viața”" etc. România de după 1989 văzuse inundarea librăriilor cu scrieri virulent xenofobe, antisemite, naziste
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]
-
librăriilor cu scrieri virulent xenofobe, antisemite, naziste și neonaziste, ca „Mein Kampf”, „Protocoalele înțelepților Sionului” etc., deci "Naționalistul" ar fi putut trece neobservat dacă Buzatu nu s-ar fi folosit de o stratagemă: pentru a amplifica provocarea, el a tipărit cartea lui Hogea la o editură a unui institut ieșean aflat sub auspiciile Academiei Române. Scandalul s-a declanșat odată cu lansarea cărții la sediul PRM din București (vezi: Jurnalul Național, 25 august 2001). Președintele Academiei, prof. Eugen Simion, a declarat că nu
Antisemitismul în România () [Corola-website/Science/333829_a_335158]