27,363 matches
-
tentativă de frescă socială. Pentalogia romanescă a lui Duiliu Zamfirescu este durabilă prin monumentalitatea sa și prin faptul că este precursoarea romanului ciclic românesc după cum o considera Pompiliu Constantinescu. Potrivit lui Nicolae Iorga, „romanele lui [Zamfirescu n.n.] nu prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
consecutiv (1894-1913). Paralel a fost președinte al organului executiv al Zemstvei. Din 1913 este numit președinte al Upravei Zemstvei Basarabiei. Promovează mai multe idei, dar începe cu agricultura. Militează, în special, pentru un nou tip de podgorie. Pornește de la promovarea concepțiilor europene de fondare a plantațiilor și în consecință de creare a unei industrii vinicole moderne. Deși a avut o ascendență deosebită în carieră, perioada în care conduce Zemstva Basarabiei este umbrită în mare parte de Primul Război Mondial care l-
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
cărui fragmente să poată fi înlocuite», și se pare că ultimele rezultate științifice (menținerea în viață a unor țesuturi în mediu străin, grefarea unor glande sau a unor organe întregi - s-au grefat ochi) vin să adauge mai multă seriozitate concepției scriitorului italian”". El cunoștea scrierile lui H.G. Wells și J.-H. Rosny și a scris recenzii ale unor opere literare SF precum "În cetatea idealului" (1920) a lui Dem. Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
a unui muzeu viu, și este inițiatorul Proiectului „Muzeul Etnografic al Țării Codrului” de la Măriuș, un sat arhaic, atestat documentar din 1424. Proiectul a fost inițiat în 2008 în parteneriat cu Universitatea de Nord Baia Mare. Muzeul trebuia să devină, în concepția sa, un „Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Corpului de Vest (1877). În timpul războiului pentru independență al României din 1877-1878, Marele cartier general al Armatei Române, apreciind importanța fluviului Dunărea, pentru apărare, a hotărât să-l folosească pentru acoperirea teritoriului țârii față de loviturile posibile ale armatei otomane. Această concepție care a stat la baza acțiunii armatei române, în prima parte a războiului, este cunoscută sub numele de ,operația de acoperire a Dunării”. În cadrul acestei concepții, orașul Calafat reprezenta un punct de o importanță deosebită. Ca urmare a hotărârii Marelui
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
să-l folosească pentru acoperirea teritoriului țârii față de loviturile posibile ale armatei otomane. Această concepție care a stat la baza acțiunii armatei române, în prima parte a războiului, este cunoscută sub numele de ,operația de acoperire a Dunării”. În cadrul acestei concepții, orașul Calafat reprezenta un punct de o importanță deosebită. Ca urmare a hotărârii Marelui Cartier General Român, de transformare a Calafatului într-un puternic punct strategic, fortificat, s-au întreprins acțiuni pentru amplasarea mai multor guri de foc. La începutul
Iuliu Dunca () [Corola-website/Science/334214_a_335543]
-
este frecventă. De aceea, de obicei, mai multe mostre de control sunt analizate în același timp. Cu ajutorul reacției de polimerizare în lanț, analiza ADN este folosită la determinarea relațiilor de familie, cum ar fi paternitatea, maternimatea, fraternitatea și altele. În timpul concepției, spermatozoidul și ovului, fiecare conținând jumătate din ADN-ul care se găsește în celulele corpului, se întâlnesc și formează un ou fertilizat, numit zigot. Zigotul conține un set complet de molecule ADN, o combinație unică de la ambii părinți. Zigotul se
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]
-
de Minerit"). A fost unul dintre pionierii învățământului practic al biologiei. În paralel, a desfășurat cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor și a craniului la vertebrate. A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice lucrări documentate științific pentru combaterea ideilor și teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
mai apoi pe emirul Muhammad Ibn Sa‘ud, motiv pentru care Regatul Arabiei Saudite se conformează și astăzi principiilor emise de școala hanbalită. Ibn Hanbal a devenit celebru înainte de Inchiziție sau "Mihna"] califului abbasid Al-Ma’mun. Acesta a emis concepția referitoare la caracterul creat al Coranului, potrivit căreia orice persoană care se afla în funcția de judecător trebuia să adere la acest concept, califul încercând prin această metodă să își impună autoritatea religioasă făcând presiuni chiar și asupra savanților pentru
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
Ebstein a menționat mai multe variante găsite în sursele de informare cercetate pentru data morții, dar dintre toate variantele a considerat că cele mai autorizate surse au menționat data morții ca fiind în anul 859 sau 860. Teme esențiale ale concepției spirituale a lui Dū l-Nūn al-Misrī În “The Oxford Dictinonary of Islam”, John L. Esposito a scris: “Maximele lui înțelepte și poeme, care sunt extrem de dense și bogate în imagistică mistică, subliniază cunoașterea sau gnoza (marifah) mai mult decât teama
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
ul reprezintă un termen general care desemnează mai multe interpretări ale islamului, al căror factor comun este negarea autenticității hadith-ului (în arabă: حَدِيث), astfel distanțându-se substanțial de concepția tradițională ale celor două mari rituri, sunnismul și șiismul . După cum sugerează și numele, coranism (în arabă: قُرْآنِيّة, de la القُرْآن, Coranul), adepții acestei orientări religioase consideră Coranul singura sursă
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
de discreditare a inamicilor politici, iar George și Richard erau în dispută la acea vreme cu Eduard. Unii istorici moderni au acordat o atenție deosebită problemei și au folosit data de naștere a lui Eduard ca document justificativ: la momentul concepției și botezului, Richard de York ar fi fost la mai multe zile de marș de Cecily iar botezul copilului a fost simplu și privat spre deosebire de botezul următorului fiu, Edmund, care a fost public și luxos. Acest lucru este contracarat de
Cecily Neville, Ducesă de York () [Corola-website/Science/334327_a_335656]
-
Academiei de Război. În cea mai mare parte a carierei sale a ocupat funcții în "Statul Major General", unde a promovat până la funcția de șef al Direcției Transporturi. După Primul Război Mondial a scris o carte în care a combătut concepția lui von Moltke de ducere a războiului. La 16 iunie 1913 Staabs a fost înnobilat de împăratul Wilhelm al II-lea, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tron.<nowiki>[</nowiki>1<nowiki>]</nowiki> La izbucnirea
Hermann von Staabs () [Corola-website/Science/334360_a_335689]
-
au nevoie de stabilitate, de o poziție socială și acceptă căsătoriile aranjate pentru a se menține în cercul exclusivist. Observând lipsa de perspectivă a personajelor, criticul Mihai Ralea a constatat că opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu este stăpânită de o concepție radical-pesimistă asupra naturii umane. Scriitoarea a răspuns acestui reproș, afirmând într-un interviu publicat în revista "Viața literară" că personajele sale au în ele și o fărâmă de umanitate ce iese la iveală în clipele de nenorocire precum boala sau
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
formă a violenței sexuale exercitată împotriva femeii, a fost și continuă să fie perceput ca un act aparținând sferei normalității prin prisma tradiției patriarhale ce a influențat și sfera juridică. Violul marital este mai dificil de identificat și legiferat din cauza concepțiilor legate de căsătorie conform cărora este de „datoria“ femeii să întrețină relații sexuale cu soțul ei ei ori de câte ori acesta dorește, dorința ei fiind minimalizată. Deși violul marital a fost incriminat de legislația românească prin Legea 197/2000 este încă nevoie
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
și pentru a putea atrage câți mai mulți conservatori în partid. "„Take Ionescu este eclectic. Nu este nimic precis. Chiar în ce privește reforma electorală nu îndrăznește să, spună categoric care-i este reforma.”" Ambiguitatea și versatilismul lui Take Ionescu și a concepțiilor sale politice erau surprinse și de I.G. Duca: Take Ionescu a fost unul dintre puținii oameni politici români cu o înțelegere cuprinzătoare a realităților și cu o viziune proprie asupra evoluției evenimentelor istorice. Edificator pentru acest aspect este ceea ce afirma
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
pornind de la cea scrisă în dialectele din est, iar cea albaneză de la una din cele două dialecte principale ale ei, dialectul tosk. În legătură cu funcția limbii literare din punctul de vedere al comunicării prin limbă în cadrul unei comunități lingvistice, există două concepții principale. Prima este tradițională, conform căreia normele stabilite pentru limba literară se aplică folosirii limbii în general, adică, cu un termen din sociolingvistică, limba literară este limbă standard. A doua, relativ recentă, distinge limba standard de limba literară, reducând-o
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
De regulă, standardizarea limbilor a pornit de la cea a variantei lor literare, iar în epoca standardizării, normele limbii literare au fost impuse ca valabile pentru limbă în general, astfel confundându-se limba literară cu ceea ce se numește „limbă standard”. Această concepție s-a perpetuat până relativ aproape de epoca actuală. În opinia lingviștilor sovietici din anii 1960-1990, limba literară rusă este o formă superioară a limbii naționale elaborată de-a lungul istoriei, normată și corectă, fiind limba operelor literare, a mass mediei
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
comunității, având mijloacele optime pentru exprimarea ideilor și sentimentelor, și asigură comunicarea socială la scară mare. Este însușită și folosită de partea cultă a comunității, fiind comună întregului popor și acceptată ca exemplară. La unii lingviști români se regăsește o concepție asemănătoare. Pentru Ion Gheție, de exemplu, „limba literară ar putea fi definită drept aspectul cel mai îngrijit (sau varianta cea mai îngrijită) a(l) limbii naționale, care servește ca instrument de exprimare a celor mai diverse manifestări ale culturii și
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
se mai folosi albaneza standard bazată pe dialectul tosk cu opinia de a o păstra ca limbă standard a tuturor albanezilor. În anii 2000 au apărut lingviști care merg mai departe decât distingerea limbii standard de limba literară și critică concepția tradițională despre ce ar trebui să fie limba standard. Lingvista maghiară Mária Molnár, bunăoară, constată că începând cu perioada standardizării limbii literare și cu impunerea ei ca limbă standard s-a continuat pe această cale până la sfârșitul regimurilor autoritare în
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
ca scop răspândirea acestei variante standard ca parte a unității/unificării politico-sociale”. Lingvista mai afirmă că fiecare variantă a limbii își are normele ei, niciuna nefiind superioară alteia, și că aceste norme se caracterizează printr-un dinamism permanent. De aceea „concepția despre normă interpretată dinamic, existența varietății normelor ca specific al limbii maghiare vii este cea care trebuie prezentată în experiența predării limbii maghiare, indiferent de obiectivele acesteia”. În legătură cu limba cehă, o idee analogă este emisă de Vera Schmiedtová. Argumentul ei
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
literară și limba standard. Lingvistul maghiar László Cseresnyési arată că „uneori expresia limbă literară (precum în germană "Literatursprache") nu se referă la tipul de limbă național unitar, ci pur și simplu numai la limbajul operelor literare (fie chiar dialectale)”. Această concepție se vede bine în cazul limbii franceze. Standardizarea limbii literare a avut loc în perioada clasicismului (secolul al XVII-lea), pe baza limbajului aristocrației de la curtea regelui, care era foarte diferit de limba vorbită efectiv în afara acesteia. Normele limbii literare
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
geniul suprem al literaturii franceze (...), cu nimic mai prejos de Shakespeare sau Dostoievski”. Scriitorul francez este perceput ca un observator subiectiv, un „demiurg” ce cunoaște cele mai secrete gânduri ale personajelor. Principalul impuls al ființelor umane în societate este, în concepția lui Balzac, pasiunea erotică integrată într-un context istorico-social specific. Energia vitală este principala virtute a eroilor balzacieni, în timp ce lipsa energiei dezvăluie mediocritatea și nonvaloarea personajelor. Romanul " Femeia de treizeci de ani" este criticat în special din cauza combinării forțate a
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina Stalin”), sub care era cunoscută Uzina de Artilerie Nr. 92, care a introdus în producție de serie această piesă de artilerie. Concepția tunului a început la sfarșitul anului 1940 la Uzina de Artilerie Nr. 92, sub supravegherea lui , inginer-șef responsabil de dezvoltarea artileriei Sovietice de calibru mediu. Lucrul a început fără o comandă oficială; in plus, ofițerii superiori de artilerie, precum
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
oficială; in plus, ofițerii superiori de artilerie, precum Mareșalul Kulik, comandant suprem al artileriei sovietice, aveau o atitudine extrem de negativă la adresa acestui tip de program de dezvoltare. Astfel, proiectul a fost continuat la inițiativa lui Grabin, a echipei sale de concepție, si a conducerii uzinei. Niciunul dintre aceștia nu a informat autoritațile statului (i.e. Mareșalul Kulik) despre proiectul ZiS-3. ZiS-3 era o combinație între afetul ușor al tunului antitanc de 57 mm și puternica gură de foc de 76,2 mm
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]