28,267 matches
-
țări socialiste și În cele aflate Într-o perioadă de criză economică sau de confruntări militare. În principiu, Însă, ponderea impozitelor indirecte tinde să se reducă În totalul resurselor fiscale, În favoarea impozitelor directe. Din acest punct de vedere, În condițiile deceniului anterior, impozitele indirecte 77 reprezentau, În raport cu resursele fiscale totale, aproximativ 32% În Austria, 25% În Canada, 34% În Danemarca, 37% În Finlanda, 30% În Franța, 18% În SUA. Diferențierile privind ponderea impozitelor indirecte În totalul resurselor fiscale evidențiază orientările diferite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
locale, care constituiau instrumente nu atât de finanțare a necesităților acestora, cât de acțiune În direcția reducerii proprietății și veniturilor individuale. Acestea loveau veniturile din Închirieri și subînchirieri de clădiri, terenurile și mijloacele de transport ale populației 86. În ultimele decenii ale secolului trecut, prelevările obligatorii au continuat să sporească pe fundalul creșterii mai rapide a cheltuielilor publice față de creșterea PIB. În multe țări și În special În cele de Europa de Vest, odată cu folosirea mult mai intensă a Împrumuturilor pentru finanțarea cheltuielilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pe valoarea adăugată este considerată și ca un „produs” deosebit de „inginerie fiscală”193, creat de gândirea financiară În domeniu și prin care s-a căutat corectarea efectelor produse de taxele generale pe consum, ce acționau asupra circulației mărfurilor În primul deceniu al secolului XX, caracterizate de impozitarea repetată a valorii transmise de la un producător la altul. Apariția tehnicilor de impunere multistadială numai a valorii adăugate a avut loc În 1954 În Franța, din inițiativa lui M. Laure, la șase ani după
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
4.1 evidențiază o schimbare majoră În „mentalitatea” Întreprinderilor din unele țări latine ca Franța și Italia. Astfel, dacă la Începutul anilor '90, autofinanțarea avea o pondere de maximum 25%, În structura resurselor de finanțare, În mai puțin de un deceniu, ponderea acesteia a crescut semnificativ, atingând În prezent 66%210. 209 Onofrei M., Finanțele Întreprinderii, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2003 210 Idem, p. 117 289 Tabelul nr. 4.1 Structura financiară după originea fondurilor Întreprinderii (În % din total
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În concordanță cu teoria opțiunilor publice, o asemenea abordare conduce la conturarea de soluții alternative de furnizare a utilităților pe criterii de optim economic pentru care se impune și respectarea unor reguli (principii), ce marchează profund tendințele conturate În ultimele decenii, mai ales, În țările dezvoltate, căutând promovarea variantelor care favorizează realizarea optimului social avut În vedere de A. Pareto. Această teorie aplică raționamentul economic la opțiunile și deciziile publice, În ansamblu, respectiv la cheltuirea banului public. În mod implicit, susținătorii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urmă aspect, În mod deosebit, se invocă intervenția statului În viața economică și socială generatoare de cheltuieli publice sporite care determină, inevitabil, creșterea prelevărilor fiscale, acestea ajungând să reprezinte În medie, În țările UE, peste 40% din PIB În ultimele decenii. În același context, studiul efectuat de A. Laffer, finalizat prin curba care Îi poartă numele, În condițiile unei economii dezvoltate ca cea a Marii Britanii din deceniului opt al secolului trecut, arăta că presiunea fiscală poate crește concomitent cu Încasările fiscale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ajungând să reprezinte În medie, În țările UE, peste 40% din PIB În ultimele decenii. În același context, studiul efectuat de A. Laffer, finalizat prin curba care Îi poartă numele, În condițiile unei economii dezvoltate ca cea a Marii Britanii din deceniului opt al secolului trecut, arăta că presiunea fiscală poate crește concomitent cu Încasările fiscale, fără a fi afectată 230Tulai C., Fiscalitate comparată și armonizări fiscale, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2005 373 baza de calcul a impozitului până la punctul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de Mâine, București, 2006, p. 20 424 interdependențele dintre economiile dezvoltate și cele slab dezvoltate, dintre economiile mari și economiile mici, dintre cele bogate și cele sărace, Îmbracă forme contradictorii. Acest proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
al mediului de afaceri În UE, precum și competitivitatea În Uniunea Europeană. 5.3.3 Tendințe În restructurarea și administrarea impozitelor la nivel european Odată cu creșterea rolului statului În societate, În general, și În economie, În special, și cu deosebire În ultimele decenii, marcate de importanța atribuită protecției sociale, structurarea utilizată mai mult a sistemelor de impozite are În vedere, alături de formele specifice ale impozitelor directe și indirecte, contribuțiile sociale obligatorii, s-a conturat, astfel, tendința de structurare a impozitelor practicate În: impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de Komáron (1522) și canonic-lector (director de studii) la Strigoniu (Esztergom). Calitățile dobândite îl recomandă în 1526, într-un moment de restriște pentru soarta Ungariei, pentru funcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
tradițiilor incontestabile pe care le avem. Zoltan Rostas: Se Înmulțesc semnele - mai ales În publicistica culturală bucureșteană - care justifică afirmația conform căreia, dacă anii ’90 au adus redescoperirea lui Eliade, Cioran, Noica și a Întregii generații a eseiștilor anilor ’30, deceniul Început la răscruce de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și aceasta se poate documenta prin apariții preși postdecembriste) că „recuperarea” eseiștilor a Început În anii ’80 și a fost desăvârșită În anii ’90, În schimb gustiștii au intrat aproximativ două decenii Într-un con de umbră din care au Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al Școlii gustiene ascunde și capcane. Acestea și, mai ales, imperativele depășirii lor merită să fie amintite. Capcana cea mai frecventă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-au perindat monografiști sau echipieri și să studiem meticulos toată documentația relativă la viața satului, nu doar sursele produse de monografiști sau echipieri. Adică să vedem imaginea satului produsă de celelalte instituții, organizații, grupuri, persoane. O istorie de câteva decenii a unui sat, realizată În manieră socioantropologică, În care vizita sociologilor ar fi privită și prin prisma altor grupuri, categorii ale mediului rural, ar aduce rezultate spectaculoase despre impactul real al intelectualilor sau tehnicienilor asupra unei unități sociale. Abordarea culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de modernitate a fost de orientare marxistă, susținut de C.D. Gherea, Ș. Voinea, L. Pătrășcanu, L. Rădăceanu. A doua componentă fundamentală a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia teoretică clasică sau ,,sociologia de catedră”, dezvoltată de profesioniști Începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și continuând În prima jumătate a secolului XX. Tabloul sociologiei românești din această perioadă relevă existența unui sincronism european simultan cu contribuții specifice substanțiale (Ilie Bădescu). Un inventar succint al contribuțiilor aduse de sociologii români
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor Virgil Măgureanu: În România a existat o ruptură În sociologie, cu accente chiar radicale, mai ales În primul și ultimul deceniu ale regimului comunist. Perioada interbelică a fost negată „creator” la Început, apoi a devenit istorie pentru noile generații de sociologi aflate sub o intensă presiune ideologică, morală și chiar materială. Cea mai mare ruptură s-a dovedit a fi Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale disciplinei, precum și a unei mase substanțiale de sociologi profesioniști din perioada antebelică nu putea să nu lase urme după desființarea oficială a acestei științe În 1948. Cele mai vulnerabile domenii sociologice, care au fost, efectiv, Înghețate timp de peste cinci decenii, au fost acelea mai ,,Îndepărtate” de materialismul istoric: sociologia fenomenologică, axiologică, spiritualist-creștină, voluntaristă. Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un stagiu se cel puțin trei ani În activitatea practică. În această formă, sociologia s-a reideologizat semnificativ, dintre absolvenții acestor cursuri neafirmându-se sociologi specialiști, recunoscuți de comunitatea științifică. Constantin Schifirneț: Depinde despre ce perioadă vorbim. În perioada obsedantului deceniu, deci În anii ’50, s-a produs o ruptură totală, atât timp cât sociologia a fost considerată o știință burgheză, prin urmare ilegitimă În spațiul public comunist. Practic, toți sociologii semnificativi erau supuși interdicției și straniu este că Împotrivirea venea de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei probleme de mare dificultate privind definirea noilor abordări teoretice. Soluția a fost găsită În caracterul multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cercetările calitative, triangularea, relația dintre biografie și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările feministe, combinarea metodelor cantitative și calitative par a fi de actualitate. Ce avem noi de spus În legătură cu astfel de teme? Maria Larionescu: Cariera sociologiei românești din ultimul deceniu este strâns legată de schimbările În imaginarul colectiv al societății românești În tranziție. Impactul sociologiei asupra spațiului public poate fi surprins În câteva direcții: a) ,,desensibilizarea politică excesivă” (C. Zamfir). Prin cercetările lor, sociologii au reușit să readucă În câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele de schimbare economică, socială și politică din China ultimelor decenii ale secolului XX, reprezintă o amplă și cuprinzătoare abordare a diferitelor aspecte și dimensiuni ale existenței sociale. Întrebarea și preocuparea centrale ale semnatarilor cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapt, epoca de dinaintea comunismului, În care cele mai mari orașe (dezvoltate parțial În timpul imperiului) nu par cu mult mai diferite față de localitățile rurale mai mari; au, În schimb, o trăsătură specifică - reprezintă centre administrative și de comerț. Totuși, În ultimele decenii ale perioadei de dinaintea comunismului se poate evidenția o schimbare majoră În procesul de dezvoltare urbană: orașele de pe coasta oceanului intră Într-un ritm mai accentuat de dezvoltare, datorită relațiilor comerciale sporite cu statele din Vest. Prima perioadă a comunismului de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În acest fel, o puternică și nemaiîntâlnită autonomie și independență atât În sfera privată, cât și În cea publică. În ciuda prezentării detaliate a „trecutului chinez”, a proceselor ce converg spre perioada mai recentă, analiza autorilor se referă totuși doar la deceniile de după anii ’80, caracterizate printr-o importantă reformă, o deschidere spre exterior a politicii chineze. Pe parcursul acestui proces, piața ajunge un factor din ce În ce mai prezent În economia chineză și structurează relațiile și remodelează mecanismele și tranzacțiile economice. O importantă contribuție a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1989) sau pod generațional/pont générationnel (Hagestad, 1989) au devenit uzuale În literatura de specialitate anglo-saxonă, respectiv În cea franceză. (apud Attias-Donfut, 2000, 37) În contextul unei profunde bulversări a tradițiilor și obiceiurilor ce a avut loc În cursul ultimelor decenii, În perspectiva destandardizarii vârstelor vieții, perspectivă legată de o diminuare a caracterului obligatoriu al normelor de vârstă, au rezultat, Între altele, modele noi În raporturile dintre generații, precum și scăderea importanței criteriului „vârstă”: În familii, În școli și la locurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]