29,398 matches
-
Crainic, martor la căsătoria civilă a lui cu Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase, probabil, către cineva cunoscut prin prieteni (în această perioadă el era foarte apropipiat de Veronica Micle) nu avea cum să știe că destinul lucrează în favoarea viitorului ginere al prietenei sale. Biograful lui Eduard Gruber, Artur Gorovei, explică mai pe larg: „A făcut literele la universitatea din Iași, unde a luat licența în 1884, prezentând ca teză un studiu asupra elementelor latine în românește
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zice astăzi, convingându-l pe vajnicul spion carpist să dea cele trei mii de lei pentru o revistă și cele nouă mii pentru editarea operelor tatălui său. Acceptând seriozitatea acestor tineri, nu ne rămâne, însă, decât să dăm vina pe destin dacă manuscrisele lui Creangă s-au pierdut, totuși, în afară de cunoscuta ediție a lui Grig. Alexandrescu ne mai găsindu-se ceva nou. Tradiția insistă că aceste manuscrise ar fi fost reținute de Gruber și, după moartea sa, ar fi fost vândute
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ieșeană, după care Eminescu și-ar fi ieșit din minți în urma unor exerciții de Joga făcute fără îndrumător. Poetul tradusese, într adevăr, gramatica sanscrită desigur, cu scopul de a parcurge unele studii de specialitate din biblioteca ieșeană. Sunt vămi ale destinului istoric acestea, adică tribut care se plătește de către memoria colectivă pentru păstrarea destinului ca model, a imaginii așadar. Tot astfel cum această adunare la un loc a unor purtători ai aceluiași nume iată: Artur Gorovei, Artur Stavri, punându-se sub
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Joga făcute fără îndrumător. Poetul tradusese, într adevăr, gramatica sanscrită desigur, cu scopul de a parcurge unele studii de specialitate din biblioteca ieșeană. Sunt vămi ale destinului istoric acestea, adică tribut care se plătește de către memoria colectivă pentru păstrarea destinului ca model, a imaginii așadar. Tot astfel cum această adunare la un loc a unor purtători ai aceluiași nume iată: Artur Gorovei, Artur Stavri, punându-se sub semnul lui Arthur Rimbaud împinge aceste întâmplări cu logica mitului în zona unor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
așadar, că el a fost uitat pe ne drept: specialiștii au fost nedrepți când l-au uitat, adică nu și-au concentrat atenția spre începuturile istorice ale specialității lor. În ceea ce ne privește, din simplă curiozitate de a investiga lumea destinelor eminesciene de la sfârșitul secolului al XIXlea, n-am năzuit mai mult decât de a ridica problema, adică de a ridica vălul de pe lucruri uitate aducând în fața publicului ceea ce am reușit să identificăm cert. La acestea trebui să mai adăugăm doar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scurta experiență a Universului) și necunoscut pentru că nu a fost preluat nicăieri de către el însuși iar la locul publicării n-a fost vizitat până acum (pe când broșura lui G.Potra a circulat, având cotă separată la Biblioteca Academiei Române; are, și destinul, ascultările lui de legea echilibrului...). Scrie, așadar, criticul în Adevărul literar și artistic, 11 martie 1934,p. 7, la rubrica sa de Cronică literară: „Tot mai des apar contribuțiuni eminesciene, ceea ce dovedește puterea de propagare a unor inițiative fructuoase. Dacă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Moldova a fost mult timp medic secundar al Eforiei Spitalelor civile din București (a absolvit Facultatea de medicină din București, susținându-și teza de doctorat aici, în 1893, devenind printre primele femei medic de la noi). Era firesc să o intereseze destinul lui Eminescu, îi era la îndemână să-și facă o copie după raportul de autopsie pe care-l caută George Potra dar este nefiresc la acesta să nu ne spună că are de-a face cu arhiva unui medic... și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Moldova a fost mult timp medic secundar al Eforiei Spitalelor civile din București (a absolvit Facultatea de medicină din București, susținându-și teza de doctorat aici, în 1893, devenind printre primele femei medic de la noi). Era firesc să o intereseze destinul lui Eminescu, îi era la îndemână să și facă o copie după raportul de autopsie pe care-l caută George Potra dar este nefiresc la acesta să nu ne spună că are de-a face cu arhiva unui medic... și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
hoby, la dl. N. Georgescu preocuparea e de esență, ea fiind chiar rostul exegezelor sale de istoric literar. Cartea a fost, la origine, o teză de doctorat și se inserează într-un proiect ambițios de perspectivă a unor cărți despre destinul operei și vieții marelui poet. Proiectul, anunțat la sfîrșitul fiecărui volum, prevede cărți elaborate și publicate, altele numai elaborate și altele în programul de viitor (imediat?) al autorului, toate înscriindu-se în titlul generic A doua viață a lui M.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la iveală tot ce simțeam că era vocația mea să creez! (apud Yonge 1906: 179) Cînd s-a sinucis, Chatterton încă avea la el opera originală ce ar fi putut să îi aducă bani; totuși, a părut mînat de un destin implacabil: [Î]ntr-un acces de mînie împotriva lumii care îl neglija, în ultimul moment le-a distrus. Aceasta a fost doar o fază pasageră pe care un simț al datoriei sau un prieten înțelept l-ar fi putut ajuta să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor de ieri, iar cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor partidelor comuniste din lume. Comunismul neagă faptul că omenirea este alcătuită din națiuni prin voința lui Dumnezeu, că ele au o misiune și un destin al lor, precum și faptul că națiunea este alcătuită din familii. Comunismul combate așa zisul naționalism, pe cei care își apără drepturile Nației sale. Comunismul este o născocire iudaică care vrea să distrugă Neamurile și biserica Lui Hristos, Cel răstignit de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un paravan la adăpostul căruia demonii jefuiesc. Cei ce conduc azi destinele neamului nostru creștin sunt o conspirație în slujba unor interese străine de interesele națiunii. Toți cei din trecut și cei de azi au urmărit și urmăresc distrugerea Mișcării Legionare. S-au folosit cruzimi înspăimântătoare întru a ne extermina. La fel
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului plin de caracter și de onoare.”(Corneliu Z. Codreanu) Destinul nostru, al legionarului, este acela de a readuce pe tot românul la această torță! Să nu ne ascundem fruntea între palme! Pentru ce se cultivă și azi ura, ilegalitatea și tirania împotriva Mișcării Legionare? Nu s-a învățat nimic din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cerului și are o misiune. Dimensiunea ajutorului reciproc nu are limite, nu are terminal. Să nu cădem în păcatul de a rămâne indiferenți la intemperiile prin care trecem. Dragostea pentru neam e primită și plăcută lui Dumnezeu, căci ea îmbrățișează destinul a milioane de suflete. Lupta de a-l face să strălucească în istorie, alături de alte popoare, e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu-i neamului românesc, cu moartea lor, un nou și mare destin. Au căzut cei mai buni, elita neamului nostru. Îndurând prigoană după prigoană, viforniță după viforniță, ei nu s au îndepărtat de Dumnezeu și de misiunea lor. Mulți au murit pe pământ străin, alungați din Țara lor de trădători și intruși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
momentul năucitor, abis amar, lâncede și negre cadavre, nedefinite, trupuri, buze strivite, fălci zdrobite, frunți însângerate, tâmple găurite, piepturi zdrobite, brațe încrucișate, țeste sfărâmate, spectacol sumbru, dureri înăbușite. Echipa scormonea cu mare grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un semn știut din timpul vieții lor. Aici, la deshumarea lor, s au vărsat lacrimi multe. Căpitanul a fost recunoscut după înălțime și după săculețul cu pământ ce-l purta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
celulă. După ce trece numărul de seară se trag și se pun lacătele. Sunt singur. Sunt, de fapt, în mediul meu. Mă simt bine, m-am obișnuit. Singurătatea sufletescă te predispune la meditație și rugăciune și te fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit. Prin minte îmi trec gânduri, tot mereu gânduri. Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
jaluzele, fără lumină, fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai este rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]