29,866 matches
-
infracțiunile concurente și adăugarea sporului fix, obligatoriu. Curtea a reținut că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din actualul Cod penal, criticate de către autorul excepției, reglementează în materia sancționării concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, stabilind tratamentul penal al concursului de infracțiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Așadar, potrivit prevederilor precitate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
de ansamblu, pedeapsă ce trebuie să reflecte pericolul social care reiese din comiterea infracțiunilor concurente (paragrafele 38-40). 21. În concluzie, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015 , Curtea a reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. 23. Referitor la pretinsa încălcare de către dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile constituționale invocate sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu s-a constatat. 24. În ceea ce privește dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 , de asemenea, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui text
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
structura pluralității au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969. Cu alte cuvinte, s-ar putea susține că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 consacră, implicit, teza aplicării legii penale mai favorabile în funcție de instituții autonome. În această ipoteză, jurisprudența apărută după intrarea în vigoare a noului Cod penal a fost majoritară în a considera concursul de infracțiuni ca fiind o instituție autonomă. Legea penală mai favorabilă se determină prin raportare la fiecare instituție care se aplică în mod
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
este atributul exclusiv al legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De altfel, Curtea a constatat că, în aplicarea pedepsei rezultante, în ipoteza reglementată de art. 10 din Legea nr. 187/2012 , nu se poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de infracțiuni
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
puțin una dintre infracțiunile concurente a fost săvârșită după intrarea în vigoare a noii legi, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 . Curtea a reținut că inculpatul, prin săvârșirea unei infracțiuni și sub imperiul legii noi, a înțeles să o încalce și pe aceasta
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
mai 2014 . Curtea a reținut că inculpatul, prin săvârșirea unei infracțiuni și sub imperiul legii noi, a înțeles să o încalce și pe aceasta, expunându-se consecințelor care derivă din acest fapt, așa încât aplicarea dispozițiilor legii noi în privința concursului, în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni sub legea nouă, era previzibilă pentru inculpat. În aceste condiții, Curtea a constatat că este pe deplin justificată opțiunea legiuitorului de a reglementa tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni în mod diferit, după cum toate infracțiunile din structura
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
situație tranzitorie în care aplicarea legii penale mai favorabile se va face potrivit Deciziei Curții nr. 265 din 6 mai 2014 , ori cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se aplica pedeapsa rezultantă potrivit legii noi - ce reflectă interesele apărării sociale la acel moment - sub incidența căreia s-a definitivat concursul de infracțiuni (paragrafele 15, 16 și 18). 26. Deoarece nu au apărut elemente noi, care să
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
pentru un model, o formulă sau o altă tehnică și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități și costuri) și prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea acelorași ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieșit). ... (3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 30 decembrie 2015 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și alte circumstanțe care susțin informațiile. ... Oportunitate 38. - Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 30 decembrie 2015 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
o explicație a tratamentului fiscal al elementelor pe care le conține; și (ii) valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilanț dacă imobilizările corporale nu ar fi fost reevaluate; c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă: ... (i) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu prevederile pct. 120 alin. (1) lit. b); (ii) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 30 decembrie 2015 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
valoare mai mare decât valoarea lor justă: - valoarea contabilă și valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; și - motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată; d) valoarea indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor organelor de administrație, de conducere și de control pentru funcțiile deținute de aceștia, precum și orice angajamente care au luat naștere sau sunt încheiate cu privire la pensiile acordate
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 30 decembrie 2015 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale entităţilor care desfăşoară activitate de asigurare şi/sau reasigurare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271966_a_273295]
-
a apreciat că pot coexista mai multe forme de răspundere juridică cu temei și natură diferite, arătându-se că o conduită contrară legii poate atrage răspunderea penală a titularului ei, acesta fiind sancționat în limitele prevăzute de legea penală. În ipoteza în care conduita imputabilă autorului ei a avut și consecințe de natură patrimonială, în mod firesc, persoana vinovată va fi obligată să suporte și repararea pagubei cauzate. De asemenea, s-a arătat că, în ipoteza expusă, temeiul răspunderii penale îl
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
prevăzute de legea penală. În ipoteza în care conduita imputabilă autorului ei a avut și consecințe de natură patrimonială, în mod firesc, persoana vinovată va fi obligată să suporte și repararea pagubei cauzate. De asemenea, s-a arătat că, în ipoteza expusă, temeiul răspunderii penale îl reprezintă legea penală, aplicându-se principiul legalității incriminării. Temeiul răspunderii civile îl reprezintă, în mod corelativ, legea civilă, respectiv răspunderea civilă delictuală (art. 1.349, art. 1.357 din Codul civil). Cele două forme de
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
perioadă limitată de timp dobândesc caracter penal, conform reglementărilor legale în vigoare - Codul silvic. 10. Curtea de Apel Ploiești a transmis că la nivelul Curții și al instanțelor arondate acesteia nu s-au pronunțat soluții care să aibă în vedere ipoteza în discuție. 11. De asemenea, Curtea de Apel Suceava a comunicat că nici la instanțele din circumscripția sa nu au fost identificate hotărâri judecătorești în problema de drept supusă analizei. 12. La nivelul Curții de Apel Târgu Mureș și al
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
diferite atunci când "elementul bis" a constat dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată de o instanță de drept penal, acest aspect de drept nefiind controversat. Multiple aspecte au fost examinate de instanțele europene cu referire la reținerea "elementului bis" în alte ipoteze decât cele derivând din hotărâri penale de condamnare sau achitare. Sub acest ultim aspect există o amplă jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, din examinarea hotărârilor constatându-se că există deja
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
Legea nr. 85/2014 , că în mod greșit a procedat administratorul judiciar verificând creanța Agenției Naționale de Administrare Fiscală și dispunând admiterea în parte a acesteia. Textul de lege mai sus menționat nu poate fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care societatea debitoare ar contesta actele administrativ fiscale ce o vizează, atunci administratorul judiciar ar deveni competent să analizeze pe fond declarația de creanță a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Dimpotrivă, în ipoteza contestării creanțelor bugetare rezultând dintr-un
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
fi interpretat în sensul că, în ipoteza în care societatea debitoare ar contesta actele administrativ fiscale ce o vizează, atunci administratorul judiciar ar deveni competent să analizeze pe fond declarația de creanță a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Dimpotrivă, în ipoteza contestării creanțelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu, singura în măsură să soluționeze acțiunea este instanța judecătorească de contencios administrativ competentă. De altfel, așa cum se arată chiar în contestația la tabel promovată în prezentul dosar de către societatea debitoare, aceasta a
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
verifica creanțele bugetare constatate prin titluri executorii contestate, în caz contrar, acesta substituindu-se instanței de contencios administrativ și fiscal, căreia îi revine competența exclusivă de a verifica legalitatea unui act administrativ fiscal, ceea ce nu poate fi primit. Totuși, în ipoteza în care, în cadrul procedurii administrative, s-ar dispune suspendarea titlului executoriu, este evident că respectiva creanță bugetară pretinsă nu ar mai avea caracterul exigibil cerut de lege, caz în care administratorul judiciar, neputând să procedeze la verificarea caracterului cert și
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , stabilesc excepția de la procedura verificării pentru creanțele izvorâte din titlurile executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, în speță fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În ipoteza în care creanța bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu a fost contestată în termenele speciale în fața instanței de contencios administrativ, așadar debitoarea a ales calea contestației administrative prevăzute de art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, cum este cazul în
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenței, supuse unei alte reglementări legale speciale. Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanțe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanță, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în fața instanței judecătorești în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanței specializate de control administrativ și fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvență. În schimb
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). 18. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a
DECIZIE nr. 213 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272560_a_273889]
-
sau calitative ale unor situații │concrete - Rezolvarea de probleme în situații concrete, │utilizând algoritmi și instrumente specifice │matematicii - Prelucrarea și interpretarea datelor și │dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a │acestora │- Proiectarea și derularea unui demers │investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru; - Proiectarea și realizarea unor produse utile │pentru activitățile curente │- Manifestarea interesului pentru o viață │sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat │- Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei │vieți sănătoase și a unui mediu curat ───────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────── Competență digitală
ORDIN nr. 3.590 din 5 aprilie 2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272579_a_273908]
-
paralel și o procedură în contencios administrativ care, permițând atacarea cu forță egală a ambelor articole, ar fi înlăturat această vulnerabilitate, însă dosarul de la Curtea de Apel București nu a ajuns încă la Curtea Constituțională. Ca urmare, plasându-se în ipoteza strictă a contenciosului electoral, autorul excepției arată că, înainte de a aduce argumente în plus față neconstituționalitatea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , își începe argumentația pledând pentru justificarea extinderii controlului și asupra celorlalte prevederi criticate. 5. Pentru
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
ales sau dreptul de vot. Un candidat la funcția de primar al municipiului București trebuie să fie reprezentativ pentru comunitatea în care candidează. Corelația cu dispozițiile privind înființarea partidelor politice nu poate fi avută în vedere, întrucât sunt în discuție ipoteze diferite, respectiv înființarea unui partid, având legătură cu dreptul la liberă asociere al cetățenilor, și participarea la un proces electoral în calitate de candidat, având în vedere dreptul de a fi ales și reprezentativitatea candidatului. Legiuitorul este liber să stabilească o serie
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]