27,259 matches
-
vai de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte trezește în om virtuți: uitarea de sine și iubirea aproapelui. Ruga, fapta, pătimirea, lupta, iubirea au fost sabia legionarului pentru a câștiga lumina feței lui Dumnezeu. Astăzi se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legiști ai „Institutului medico-legal” jude-instructori, etc. Săpatul merge foarte încet, deoarece prima pătură de pământ fiind înlăturată, se așteaptă din moment în moment să se dea de trupurile martirilor. Se lucrează cu râvnă și înfrigurare. Nimeni nu vorbește. E o liniște de biserică. Se pare că într-o catedrală a cărei boltă o formează cerul și a cărei icoane le-au adus figurile încercate și aureolate ale legionarilor, se face ruga cea mare, unica. Din când în când, câte o voce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În buzunarul interior al hainei s-a găsit o perie de dinți „Nivea” pe care-i gravat litera „H.” Se mai găsește un creion... Apoi o gumă de șters, un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul Caratănase Ion. Fiecare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În ce scop sunt transferat aici, la Iași? Peste puțin timp mă ridic și încep să mă plimb. Pasul mi-i ușor dar fruntea tot mai grea. Nu știu pentru ce sunt adus, aceasta-i întrebarea ce stăruie și năruie liniștea mea. Deodată, se aud mișcări la lacăt. Se trag zăvoarele. Era pe la cântatul cocoșilor. Eu tresar și îmi îndrept privirea către ușă. Ușa se deschide! În prag îmi apare un sfânt aureolat de contrastul luminii de pe sală și întunericul dinlăuntru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
șimi ia o mână, iar cu cealaltă mă prinde de umăr: „Sunt preotul Nil Dorobanțu”, „Petru Baciu din Bacău”, răspund eu. Simțeam nevoia unui duhovnic și atunci când mă aflam în compania unui preot trăiam o stare de euforie și de liniște sufletească la cote înalte. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, ori de câte ori îmi aduc aminte. Părintele Nil Dorobanțu a fost băgat în aceeași cameră cu mine din eroare sau grabă. Eram sigur că a doua zi ofițerul poliției, securistul, ne va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
câlți de cânepă bătea o inimă de român. Tatăl său a fost general, iar el ofițer care a participat la războiul sfânt împotriva bolșevismului. Se face ziuă și se apropie deschiderea, numărătoarea de dimineață și despărțirea noastră era iminentă. O liniște dulce a învăluit inimile noastre toată noaptea, de parcă numai noi doi eram în acea „cetate”. Încheiem frumusețea acelor clipe cu o rugăciune pentru cei adormiți întru Domnul, pentru cei vii, pentru noi, chiar poate de adio. Și așa s a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Legionarul slujește lui Dumnezeu, apără adevărul Divin și nu-i poate răpi nimeni acest drept, iar cel care rostește adevărul va rămâne neclintit și dincolo de mormânt. Nu decimarea și externarea adversarului aduce pace și biruință, ci atunci când știi să câștigi liniștea prin fapte mărețe, folositoare aproapelui și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am a-mi reproșa nimic, ci doar faptul că nu am făcut sau nu am putut face mai mult în lupta pentru cunoașterea adevărului legionar și apărarea dreptății neamului meu, învăluită în lacrimi și ceață. Suind și coborând, aștept acum liniștea și odihna veșnică. Trăim un gol spiritual. Respectul între om și om a murit demult. Bolșevismul ne-a umilit și ne-a martirizat până a nu mai fi noi. Tot omul, ca la pușcărie, e un număr, numai că nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a. A tradus din lirica universală (Walt Whitman, Robert Frost, o antologie a poeziei eline
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
-o poezie./ Îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski”. De la o carte la alta poetul schimbă formula lirică, recurgând alternant la reacția imediată, publicistică, la elogiul imnic al valorilor vieții (Dimineața mărului, 1986), la reflecția meditativă și sentimentală (Monologuri, Liniștea cuvintelor, Ora păsării, 1974), la iluminații spirituale (ciclurile Cuvinte de cretă și Secunde cu munți), la formula baladescă, epică și lirică (Măslinul oglindit, 1983), la dialogurile în care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și vesel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
poèmes de Blaga ne déploient pas un aspect unitaire. Peut-être que différentes dispositions lyriques, différents thèmes ou influences littéraires ont dicté le choix de la mise en page. À ce titre, nous invitons le lecteur à mettre en parallèle le poème Liniște (Silence), extrait du recueil Poèmes de la lumière, et le poème Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne) d'un recueil posthume : Liniște Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la mise en page. À ce titre, nous invitons le lecteur à mettre en parallèle le poème Liniște (Silence), extrait du recueil Poèmes de la lumière, et le poème Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne) d'un recueil posthume : Liniște Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en page. À ce titre, nous invitons le lecteur à mettre en parallèle le poème Liniște (Silence), extrait du recueil Poèmes de la lumière, et le poème Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne) d'un recueil posthume : Liniște Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă și tu odată peste veacuri pe coarde dulci de liniște, pe harfa de-ntuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă și tu odată peste veacuri pe coarde dulci de liniște, pe harfa de-ntuneric dorul sugrumat și franța bucurie de vieață ? Cine știe ? Cine știe ? (Blaga, 2010 : 28) Silence Profond, si profond le silence alentour qu'il me semble entendre la lune aux vitres briser șes rayons. En mon tréfonds
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș deux derniers). Paul Villard Nous avons observé que la suppression des vers, même și elle ne suppose pas forcément une omission sémantique, affecte le rythme typographique du poème traduit. Voici un exemple extrait de la traduction de Paul Villard : [...] și liniștea/ ce-o voi gusta-o între scândurile lui,/ o simt pesemne de acum [...]. (Gorunul) (Blaga, 2010 : 23) *Et le silence que j'y goûterai entre șes planches/ îl me semble sentir déjà [...]. (Le rouvre) (Villard, 2007 : 31)1362 [...] et le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la figure d'origine : Se spune ca strămoși care-au murit fără de vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu pătimi mari în sânge,/ cu soare viu în pătimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe,/ în noi,/ viața netrăită. (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) On dit que leș aïeuls qui șont morts d'une mort prématurée,/ leș aïeuls dont le sang était encore jeune et plein de grandes passions ardentes,/ reviennent pour vivre en nous/ leur vie inachevée. (Silence) (Villard, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
piept când te văd minunato [...]. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) La lumière que je sens envahir mă poitrine en te voyant ô mă merveille [...]. (La lumière) (Poncet, 1996 : 32) O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă [...] dorul sugrumat [...] ? (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) Qui sait ô mon âme, dans quel cœur [...] tu joueras [...] ton feu étranglé [...] ? (Silence) (Miclău, 1978 : 149) Ființă tu găsi-voi cândva cuvenitul sunet de-argint, de foc, si ritul unei rostiri egale în veci arderii tale
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
on observe donc un passage du style de Blaga du vers apparemment libre à la prosodie classique. Îl convient de rappeler à ce titre l'analyse de la Section 1. 1. de ce chapitre : nous avons élaboré un parallèle entre leș poèmes Liniște (Silence) et Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne) et nous avons conclu que leș poèmes de jeunesse présentent un découpage irrégulier du rythme typographique. À cela on peut ajouter maintenant l'emploi du vers libre. Par contre, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rencontré également d'autres équivalents contextuels du terme " dor ", en fonction de l'interprétation que lui donnent leș traducteurs. Îl est traduit parfois par " nostalgie " ou " langueur " : [...] și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) [...] et un désir chante en moi une nostalgie, qui n'est pas mienne (Silence) (Miclău, 1978 : 147) ; [...] et chante en moi une nostalgie qui n'est pas mienne (Silence) (Poncet, 1996 : 42) [...] et une chanson chantonne en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
63) ; [...] et une chanson fait résonner en moi une langueur qui ne m'appartient pas (Silence) (Villard, 2007) d'autres fois par " ardeur ", " feu " (" passion "), " amour " ou " chagrin " : O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă [...] dorul sugrumat [...] ? (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) Qui sait, ô mon âme dans quel cœur tu joueras [...] ton feu étranglé [...] ? " (Silence) (Miclău, 1978 : 149) Ô qui sait en quel corps, mon âme tu feras chanter [...] [le] désir étranglé ? (Silence) (Poncet, 1996 : 42) Ô, qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la poétique de Blaga, le chemin est souvent évoqué comme marque du passage, de la fuite du temps, du destin assumé. Pour ne pas altérer le sémantisme du symbole, la traduction littérale est la plus adéquate : " Drumeaguri ades ocolit-am prin liniști [...]. " " j'évitais leș chemins dans le silence pur [...]. " (Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413). La merveille, le miracle Surtout dans leș recueils de jeunesse, le poète est émerveillé par la lumière et la beauté de la vie. Dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
jamais nommés, peuplant l'univers du poète. Ce symbole est traduit par le terme générique " leș choses " et rarement par leș " objets " : " Înconjurat de lucruri bătrâne/[...] ar trebui să fiu mulțumit. Entouré par leș vieilles choses/[...] je devrais être content. " (Liniște între lucruri bătrâne) (Miclău, 1978 : 269) ; " desfaceți-vă privirea peste lucruri " " défaites vos regards sur leș choses " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " Nu știu nici azi de ce m-ai trimis în lumina. Numai ca să umblu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; " albastre ruguri " " bûchers bleus " (Focuri de primăvară/Feux de printemps) (Miclău, 1978 : 531) ; " crug albastru " " l'orbite bleue " ( Unde un cântec este/Où chanson îl y a) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 249) ; " Liniștea se rotunjește albastră. Le silence bleu s'arrondit. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Le silence bleuté s'arrondit. " (Biblique) (Poncet, 1996 : 130) ; " Totul e-n așteptare. Totul albastră văpaie. " " Tout est en attente. Tout bleu rayon ardent. " (Mânzul/Le poulain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]