32,428 matches
-
consideră că atât principiul respectării egalității armelor, cât și principiul contradictorialității au fost respectate în prezenta cauză, întrucât instanțele s-au pronunțat pe baza probelor propuse de reclamant sau administrate din oficiu. Prin respingerea anumitor cereri de probe formulate de reclamant, instanțele și-ar fi motivat decizia. În cele din urmă, Guvernul observă că, astfel cum rezultă din partea introductivă a hotărârii pronunțate în primă instanță, în care sunt enumerate probele depuse în cadrul procedurii, documentele incluse în volumele "strict secrete" nu au
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
care se apreciază relevanța acestora [Perez împotriva Franței (MC), nr. 47.287/99, pct. 80, CEDO 2004-I, și Van de Hurk împotriva Olandei, 19 aprilie 1994, pct. 59, seria A nr. 288]. 130. În ceea ce privește prezenta cauză, Curtea observă că reclamantul solicitase administrarea mai multor mijloace de probă pentru a demonstra că autorizațiile fuseseră emise de procuror după interceptarea convorbirilor telefonice și că, în orice caz, nu erau justificate de motive legate de siguranță statului (supra, pct. 30). Curtea ia act
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a lua cunoștință de presupusele interceptări fără drept, instanțele interne nu s-au străduit să examineze cauza sub toate aspectele, limitându-se la a constata doar existența autorizațiilor prevăzute de lege. Or, era vorba despre un argument esențial în apărarea reclamantului, pe care instanțele l-au lăsat fără răspuns. 132. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a concluziona că această cauză care a condus la condamnarea penală a reclamantului nu a fost soluționată într-un mod echitabil. În concluzie, a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de lege. Or, era vorba despre un argument esențial în apărarea reclamantului, pe care instanțele l-au lăsat fără răspuns. 132. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a concluziona că această cauză care a condus la condamnarea penală a reclamantului nu a fost soluționată într-un mod echitabil. În concluzie, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. B. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe lipsa independenței și a imparțialității instanțelor 133. Primul reclamant susține că Tribunalul Militar și Curtea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a condus la condamnarea penală a reclamantului nu a fost soluționată într-un mod echitabil. În concluzie, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. B. Cu privire la capătul de cerere întemeiat pe lipsa independenței și a imparțialității instanțelor 133. Primul reclamant susține că Tribunalul Militar și Curtea Militară de Apel nu pot fi considerate "instanțe independente și imparțiale" în sensul art. 6 § 1 din Convenție, dat fiind că acestea sunt instanțe militare în compunerea cărora intră judecători militari subordonați Ministerului Apărării
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
1 din Convenție, dat fiind că acestea sunt instanțe militare în compunerea cărora intră judecători militari subordonați Ministerului Apărării, în timp ce el nu mai era ofițer activ, ci fusese trecut în rezervă și, prin urmare, avea statut de "civil". În plus, reclamantul susține că Tribunalului Militar i-a lipsit imparțialitatea prin prisma declarațiilor făcute de C.L., președintele completului de judecată: "O să-l rad pe Bucur". 134. Curtea observă încă de la început că cererea formulată de reclamant are două capete, care trebuie examinate
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
avea statut de "civil". În plus, reclamantul susține că Tribunalului Militar i-a lipsit imparțialitatea prin prisma declarațiilor făcute de C.L., președintele completului de judecată: "O să-l rad pe Bucur". 134. Curtea observă încă de la început că cererea formulată de reclamant are două capete, care trebuie examinate separat: pe de o parte, lipsa independenței și a imparțialității obiective a instanțelor militare și, pe de altă parte, lipsa imparțialității subiective a Tribunalului Militar. 1. Pretinsa lipsă a independenței și a imparțialității obiective
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
examinate separat: pe de o parte, lipsa independenței și a imparțialității obiective a instanțelor militare și, pe de altă parte, lipsa imparțialității subiective a Tribunalului Militar. 1. Pretinsa lipsă a independenței și a imparțialității obiective a instanțelor militare 135. Primul reclamant evidențiază că, în temeiul Legii nr. 54/1993 , judecătorii din cadrul instanțelor militare sunt ofițeri activi și angajați ai armatei, care trebuie să se supună disciplinei militare și în cazul cărora problemele legate de promovare și de sancționare revin Ministerului Apărării
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
nu ar fi demonstrat independență față de acuzare, reprezentată de Parchetul militar de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, compus din ofițeri activi subordonați Ministerului Apărării. În ceea ce privește faptul că Secția Penală din cadrul Curții Supreme de Justiție s-a pronunțat asupra recursului formulat de reclamant, acesta din urmă consideră că aspectul respectiv nu constituie un remediu pentru cererea întemeiată pe art. 6, întrucât Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat doar asupra chestiunilor de drept și nu a procedat la o nouă administrare a probelor
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
că aspectul respectiv nu constituie un remediu pentru cererea întemeiată pe art. 6, întrucât Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat doar asupra chestiunilor de drept și nu a procedat la o nouă administrare a probelor. 136. Guvernul consideră că reclamantul nu poate invoca o temere legată de lipsa imparțialității sau a independenței instanțelor militare în măsura în care, la momentul producerii faptelor, avea calitatea de cadru militar. Acesta consideră că instanțele militare care au soluționat cauza penală împotriva reclamantului au întrunit pe deplin
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
136. Guvernul consideră că reclamantul nu poate invoca o temere legată de lipsa imparțialității sau a independenței instanțelor militare în măsura în care, la momentul producerii faptelor, avea calitatea de cadru militar. Acesta consideră că instanțele militare care au soluționat cauza penală împotriva reclamantului au întrunit pe deplin condițiile de independență și de imparțialitate și subliniază că în ultimă instanță cauza a fost judecată de o instanță obișnuită, respectiv Curtea Supremă de Justiție. 137. Având în vedere că cererea reclamantului se referă în principal
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
soluționat cauza penală împotriva reclamantului au întrunit pe deplin condițiile de independență și de imparțialitate și subliniază că în ultimă instanță cauza a fost judecată de o instanță obișnuită, respectiv Curtea Supremă de Justiție. 137. Având în vedere că cererea reclamantului se referă în principal la pretinsa lipsă a independenței judecătorilor militari și că persoana în cauză a invocat aceleași argumente - respectiv apartenența judecătorilor militari la structura armatei și faptul că acuzarea era reprezentată de Parchetul Militar, compus din ofițeri activi
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
pct. 54). 138. Curtea observă, de la bun început, că în prezenta cauză este vorba despre o procedură penală derulată în fața instanțelor militare, în cadrul căreia era judecat un cadru militar învinuit de săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu exercitarea funcției sale. În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia avea statut de "civil" în sensul regulamentelor în domeniul militar, întrucât fusese trecut în rezervă înainte de trimiterea lui în judecată, Curtea observă că persoana în cauză a fost adusă în fața justiției pentru fapte comise atunci când avea calitatea de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
presiunile care puteau fi exercitate asupra magistraților. În plus, procedura urmată de aceste instanțe era cea prevăzută de Codul de procedură penală și prevedea dreptul acuzatului de a recuza orice membru al instanței militare, precum și confidențialitatea deliberărilor. De asemenea, cauza reclamantului a fost soluționată în ultimă instanță de Curtea Supremă de Justiție, instanță de drept comun. 141. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că, în prezenta cauză, dreptul reclamantului de a fi judecat de o instanță independentă și în
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
membru al instanței militare, precum și confidențialitatea deliberărilor. De asemenea, cauza reclamantului a fost soluționată în ultimă instanță de Curtea Supremă de Justiție, instanță de drept comun. 141. În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că, în prezenta cauză, dreptul reclamantului de a fi judecat de o instanță independentă și în mod obiectiv imparțială a fost respectat. Rezultă că această parte a capătului de cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a fost respectat. Rezultă că această parte a capătului de cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și § 4 din Convenție. 2. Pretinsa lipsă a imparțialității subiective a Tribunalului Militar 142. Reclamantul apreciază că Tribunalului Militar i-a lipsit imparțialitatea prin prisma declarațiilor făcute de C.L., președintele completului de judecată, care ar fi spus "[o] să-l rad pe Bucur". Reclamantul subliniază că judecătorul C.L. se făcuse deja remarcat prin afirmații excesive
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Convenție. 2. Pretinsa lipsă a imparțialității subiective a Tribunalului Militar 142. Reclamantul apreciază că Tribunalului Militar i-a lipsit imparțialitatea prin prisma declarațiilor făcute de C.L., președintele completului de judecată, care ar fi spus "[o] să-l rad pe Bucur". Reclamantul subliniază că judecătorul C.L. se făcuse deja remarcat prin afirmații excesive în cariera sa anterioară de avocat și adaugă că acesta a jucat un rol important în desfășurarea procesului penal, întrucât a respins cererea reclamantului prin care acesta solicita administrarea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
să-l rad pe Bucur". Reclamantul subliniază că judecătorul C.L. se făcuse deja remarcat prin afirmații excesive în cariera sa anterioară de avocat și adaugă că acesta a jucat un rol important în desfășurarea procesului penal, întrucât a respins cererea reclamantului prin care acesta solicita administrarea probelor prin intermediul cărora intenționa să demonstreze caracterul nelegal al interceptărilor. În cele din urmă, reclamantul consideră că o cerere de recuzare ar fi fost iluzorie și menționează, în acest sens că, în cadrul recursului, cererea sa
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
anterioară de avocat și adaugă că acesta a jucat un rol important în desfășurarea procesului penal, întrucât a respins cererea reclamantului prin care acesta solicita administrarea probelor prin intermediul cărora intenționa să demonstreze caracterul nelegal al interceptărilor. În cele din urmă, reclamantul consideră că o cerere de recuzare ar fi fost iluzorie și menționează, în acest sens că, în cadrul recursului, cererea sa de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme fusese respinsă. 143. Guvernul contestă autenticitatea afirmațiilor atribuite judecătorului C.L. și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
acest sens că, în cadrul recursului, cererea sa de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme fusese respinsă. 143. Guvernul contestă autenticitatea afirmațiilor atribuite judecătorului C.L. și subliniază că niciun înscris de la dosar nu se coroborează cu această alegație a reclamantului. Articolul din ziarul "România Mare", la care face trimitere reclamantul, a apărut la 24 octombrie 1997, dată la care judecătorul C.L. își încetase deja activitatea. În plus, Guvernul susține că judecătorul C.L. nu mai făcea parte din completul de judecată
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
completului de judecată al Curții Supreme fusese respinsă. 143. Guvernul contestă autenticitatea afirmațiilor atribuite judecătorului C.L. și subliniază că niciun înscris de la dosar nu se coroborează cu această alegație a reclamantului. Articolul din ziarul "România Mare", la care face trimitere reclamantul, a apărut la 24 octombrie 1997, dată la care judecătorul C.L. își încetase deja activitatea. În plus, Guvernul susține că judecătorul C.L. nu mai făcea parte din completul de judecată la momentul adoptării hotărârii Tribunalului Militar și că, în orice
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
apărut la 24 octombrie 1997, dată la care judecătorul C.L. își încetase deja activitatea. În plus, Guvernul susține că judecătorul C.L. nu mai făcea parte din completul de judecată la momentul adoptării hotărârii Tribunalului Militar și că, în orice caz, reclamantul ar fi putut solicita recuzarea acestuia. 144. Curtea reamintește că utilizarea în public de către președintele sau membrul unei instanțe sesizate cu soluționarea unei cauze a unor expresii care implică o apreciere negativă a cauzei uneia dintre părți este incompatibilă cu
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Buscemi împotriva Italiei, nr. 29.569/95, pct. 67-68, CEDO 1999-VI, și Lavents împotriva Letoniei, nr. 58.442/00, pct. 118, 28 noiembrie 2002). 145. În prezenta cauză, ținând seama de elementele de care dispune, Curtea consideră că alegația reclamantului nu este susținută îndeajuns. Astfel, Curtea constată că articolul apărut în ziarul "România Mare" nu face altceva decât să reia cuvintele pe care reclamantul le-a atribuit judecătorului C.L. și nu permite să se stabilească dacă judecătorul le-a susținut
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
2002). 145. În prezenta cauză, ținând seama de elementele de care dispune, Curtea consideră că alegația reclamantului nu este susținută îndeajuns. Astfel, Curtea constată că articolul apărut în ziarul "România Mare" nu face altceva decât să reia cuvintele pe care reclamantul le-a atribuit judecătorului C.L. și nu permite să se stabilească dacă judecătorul le-a susținut în fața presei sau dacă reclamantul le-a relatat acesteia. De altfel, reclamantul nu l-a recuzat pe respectivul judecător. Rezultă că această parte a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
Astfel, Curtea constată că articolul apărut în ziarul "România Mare" nu face altceva decât să reia cuvintele pe care reclamantul le-a atribuit judecătorului C.L. și nu permite să se stabilească dacă judecătorul le-a susținut în fața presei sau dacă reclamantul le-a relatat acesteia. De altfel, reclamantul nu l-a recuzat pe respectivul judecător. Rezultă că această parte a capătului de cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 lit. a) și § 4 din
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]