28,731 matches
-
Mare", "Politica" și "Tricolorul". A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al.I. Cuza", din Iași în 1999, după care și Colegiul Național de Apărare, București, în 2003, cu lucrarea „Statele naționale în contextul globalizării”, profesorul îndrumător al său fiind senatorul PRM de Iași, controversatul istoric Gheorghe Buzatu. A obținut un doctorat în istorie la Universitatea din Craiova în 2007, cu lucrarea „Relațiile româno-germane (1940-1944), reflectate în documentele din Arhiva M.A.E. al României” tot sub îndrumarea lui Gheorghe Buzatu
Vlad Hogea () [Corola-website/Science/304942_a_306271]
-
continuă studiile militare în străinătate. Pregătirea militară îl propulsează în diferite funcții. A avansat în ierarhia militară astfel: Între 1877-1878 participă la Războiul de Independență, fiind grav rănit în timpul asediului Plevnei la 12 octombrie 1877. Membru al PNL, este ales senator în anii: 1884, 1892, 1895 și deputat în 1888. Intră în guvernul liberal al lui D. A. Sturdza ca Ministru de Război între 4 noiembrie 1895 - 20 noiembrie 1896. În anul 1897 demisionează din armată. Între 28 ianuarie 1909 - 10 ianuarie
Constantin Budișteanu () [Corola-website/Science/304953_a_306282]
-
sa în țară. Este subsecretar de stat al Aerului (19 iulie 1932 - 27 aprilie 1935), funcție creată special pentru el și pentru calitățile sale de organizator, și ministru al aerului și marinei (ianuarie 1937 - februarie 1938). În perioada 1933-1934 este senator. Îl însoțește pe viitorul rege Mihai I, pe atunci Mare Voievod de Alba-Iulia la Londra la festivitățile de încoronare a lui George al VI-lea ca rege al Marii Britanii în mai 1937. La adoptarea în februarie 1938 a unei noi
Radu Irimescu () [Corola-website/Science/304964_a_306293]
-
Apărare, înființată la 8 august 1889, unde el însuși a oficiat. Este și fondator al revistei "România Militară". De la s-a păstrat „"Istoria războiului din 1877-1878, ruso-româno-turc"”, concepută și predată sub formă de lecții la Scoala Superioară de Război. Ca senator, de mai multe ori a luat poziție în problemele întăririi capacității defensive a României, combătând ideea cu privire la inutilitatea și periculozitatea fortificațiilor ce se executau pentru apărarea țării la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Ștefan Fălcoianu () [Corola-website/Science/304972_a_306301]
-
cu patru stele Mihail Popescu a fost eliberat din funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, fiind trecut în rezervă. Generalul Mihail Popescu este căsătorit. În septembrie 2006, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au declanșat urmărirea penală impotriva senatorului PSD Mihail Popescu, fost șef al Statului Major General, învinuit pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, în dosarul "Tofan Grup". În acest dosar, este învinuit și succesorul său la șefia Statului Major General, generalul
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare. Imediat după trecerea sa în rezervă, generalul Popescu a devenit membru al Partidului Social Democrat în octombrie 2004. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004, el a fost ales ca senator PSD de Vâlcea, pentru legislatura 2004-2008. În această calitate, este membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, precum și membru al Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.). A fost membru în Consiliul Național al
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
generalului. Monumentul este constituit dintr-o impozantă cruce de marmură de Carrara și un bust al generalului Gușă. La acest eveniment au participat șeful Statului Major General român, generalul Constantin Degeratu, comandantul Armatei a 2-a, generalul Mircea Teodor Mureșan, senatori, deputați, oficialități din județul Buzău, membri ai familiei generalului. În conferința de presă din 1 aprilie 1994, "Asociația 17 Decembrie" a protestat împotriva cultului personalității de care a beneficiat Generalul Gușă, încă din 1993, prin lucrarea lui Pavel Coruț, intitulată
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori. Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
2016. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588. USL va deține 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati), Alianța România Dreaptă va avea 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD va avea 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR va avea 27 de mandate (9
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588. USL va deține 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati), Alianța România Dreaptă va avea 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD va avea 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR va avea 27 de mandate (9 senatori și 18 deputați). Acestora li se adaugă cei 18 reprezentanți ai minorităților naționale. Regulamentul
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
de la 470 la 588. USL va deține 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati), Alianța România Dreaptă va avea 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD va avea 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR va avea 27 de mandate (9 senatori și 18 deputați). Acestora li se adaugă cei 18 reprezentanți ai minorităților naționale. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Țara Românească și un an mai târziu în
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
si 273 de deputati), Alianța România Dreaptă va avea 80 de mandate (24 de senatori și 56 de deputați), PP-DD va avea 68 de mandate (21 de senatori și 47 de deputați), iar UDMR va avea 27 de mandate (9 senatori și 18 deputați). Acestora li se adaugă cei 18 reprezentanți ai minorităților naționale. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Țara Românească și un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituției parlamentare în Principatele Române. Convenția de la Paris din
Parlamentul României () [Corola-website/Science/305019_a_306348]
-
impus un impozit funciar pe suprafața terenurilor, un impozit pe cap de locuitor-"capitatio", impozite vamale, impozite pentru trecerea drumurilor interne, impozite pe vânzări și taxe pe succesiune. Acestea puteau fi încredințate în arendă. Scutirile de impozite se aplicau doar senatorilor, profesorilor, meșteșugarilor de stat și clerului. Prețurile erau reglementate de puterea de cumpărare. Diocletian a emis un decret pentru mărfuri, ce presupunea că prețul să fie stabilit definitiv pe durata domniei împăratului, dar legea nu s-a putut aplică, mărfurile
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
închine veacurile ce au să vină? Aceasta v-o dorește din adâncul sufletului său și în convingerea că exprimă totodată și dorința tuturor oamenilor de bine din lumea întreagă, scriitorul rândurilor prezente. - Onisifor Ghibu Profesor universitar onorar, fost deputat, fost senator, fost secretar de stat în guvernul revoluționar român din Transilvania în anii 1918-1920, fost membru în Comitetul național român din Transilvania și Basarabia, luptător în revoluția rusească din 1917-1918 pentru dreptul popoarelor la autodeterminare, președinte-delegat al Comitetului pentru apărarea Transilvaniei
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
sunt într-o anumită măsură arbitrare. Satul Sadâc este atestat documentar pentru prima dată într-o listă de localități întocmită în 1808. Date cu privire la lista respectivă conține răspunsul expediat, la 14 mai 1812, de către marele vistiernic din Moldova, Iordache Ruset-Roznovanu, senatorului V.I.Krasno-Milașevici, președinte al Divanurilor din Principatele Moldova și Țara Românească. Comunicîndu-i că a primit de la el poruncă de a-i pune la dispoziție informații despre denumirile ținuturilor și satelor, veniturile Moldovei, contribuția acordată armatei, concesiunile existente, Iordache Ruset-Roznovanu a
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Îl mai atenționa că în extras nu sunt trecuți sîrbii și bulgarii veniți de peste Dunăre, care, stabiliți în Basarabia, se subordonau consilierului de stat activ Koronelli. În lista alcătuită cu trei ani în urmă și prezentată fostului președinte al Divanurilor, senatorului S.Kușnikov, explica marele vistiernic, au fost enumerate ținuturile și satele Moldovei, indicîndu-se numărul locuitorilor și birul plătit pentru trei luni. Scăzînd din 1812 trei ani, se constată că lista anexată de I.Ruset-Roznovanu afost întocmită în 1809. Aceeași operație
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
legile de împroprietărire și pentru o largă colaborare cu capitalul străin. În zilele de 17-18 iulie 1921 a avut loc ședința Comitetului Central partidului, care a aprobat înscrierea în partid a Dr. Nicolae Lupu, precum și propunerea făcută de 11 deputați și senatori basarabeni, între care Constantin Stere și Pantelimon Halippa, de fuziune cu Partidul Țărănesc din Basarabia, ceea ce a întărit curentul de stânga din partid și a permis extinderea sa organizatorică în teritoriul dintre Prut și Nistru. După fuziunea cu Partidul Țărănesc
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
era sporită, iar mandatul a fost prelungit la 10 ani. Puterea legislativă a fost diminuată prin fragmentare, apărând trei noi instituții publice: Corpul Legislativ (camera inferioară, aleasă cu vot universal), Senatul (Camera superioară, care nu era aleasă, fiind alcătuită din senatori de drept, mareșali, amirali, cler, membri ai casei “regale”) și Consiliul de Stat care împreună cu guvernul, pregătea proiecte de legi. În 1852, după un turneu prin provincie întreprins de președinte, a ținut o serie de discursuri în favoarea reinstaurării imperiului. Printr-
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
să dizolve Camera Deputaților. Era comandantul armatei, numea fucționarii superiori și militarii de rang înalt. Puterea legislativă era reprezentată de Parlament bicameral, format din Senat și Camera Deputaților. Senatul avea condiții de alegere și eligibilitate, reprezentând interesele provinciilor și departamentelor. Senatorii erau aleși la nouă ani, dar se reînnoiau câte o treime din ei o dată la trei ani. Există o categorie de senatori inamovibili, 75 din 300 fiind aleși pe viață până în 1884, după care toți senatorii aleși aveau aceeași durata
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
format din Senat și Camera Deputaților. Senatul avea condiții de alegere și eligibilitate, reprezentând interesele provinciilor și departamentelor. Senatorii erau aleși la nouă ani, dar se reînnoiau câte o treime din ei o dată la trei ani. Există o categorie de senatori inamovibili, 75 din 300 fiind aleși pe viață până în 1884, după care toți senatorii aleși aveau aceeași durata de mandat.Camera Deputaților era aleasă prin vot universal. Ambele camera alegeau președintele. Președintele era demis doar de Senat pe baza unor
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
interesele provinciilor și departamentelor. Senatorii erau aleși la nouă ani, dar se reînnoiau câte o treime din ei o dată la trei ani. Există o categorie de senatori inamovibili, 75 din 300 fiind aleși pe viață până în 1884, după care toți senatorii aleși aveau aceeași durata de mandat.Camera Deputaților era aleasă prin vot universal. Ambele camera alegeau președintele. Președintele era demis doar de Senat pe baza unor acuzații grave. Puterea judecătorească era independentă. Conform constituției din 1875, Franța devenise o republica
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Monteoru. Cartea va fi reeditata în 1993, la Editură Divers Press din București. Tot în 1991, apare cartea „Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu”, scrisă de Nicolae Peneș. Cartea reunește laolaltă toate relatările procesului crimei care au apărut în ziarul „Senator” din Buzău. În perioada 24-26 mai 1991 are loc La Buzău are loc prima ediție a Festivalul de muzică ușoară „Mihaela Runceanu”. În luna noiembrie 2004, Mihaela Runceanu a fost declarată post-mortem cetățean de onoare al municipiului Buzău. Distincția a
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
Radu Mircea Berceanu (n. 5 martie 1953, Râmnicu Vâlcea, România) este un politician român, membru al Camerei Deputaților între 1990 și 2004, senator în legislatura 2004-2008 ales în județul Dolj pe listele Partidului Democrat și în legislatura 2008-2012 ales în același județ din partea Partidului Democrat-Liberal. De asemenea a făcut parte din guvernele Călin Popescu-Tăriceanu și Boc II, fiind Ministru al Transporturilor. În anul
Radu Berceanu () [Corola-website/Science/306053_a_307382]
-
română și a creat Imperiul Român, dar nu a îndrăznit să-și atribuie puteri absolute și astfel să distrugă sistemul politic al vechii republici române, deoarece cunoștea exemplul asasinatului lui Iulius Cezar în anul 44 î.Hr., care fusese acuzat de senatorii români că ar fi vrut sa îngrădească drepturile și libertățile republicane. Astfel, a creat principatul, un regim politic în care se păstrau toate funcțiile și sarcinile din vechea republică, dar toate funcțiile publice importante erau ocupate de Octavian. Chiar dacă avea
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
Răscoala nu a încetat decât în urma intervenției armatei, conduse de generalul Belisarius, care a ucis peste 30000 de oameni, aparținând ambelor partide. Armata a surprins mulțimea adunată în Hipodrom în jurul celui pe care voiau să îl proclame împărat, Hepatius, un senator, fiul fostului împărat Anastasiu I. După încetarea luptelor, execuțiile au continuat, din ordinul împăratului, în rândurile suspecților de crime sau răzvrătire, acest val de execuții prinzându-l și pe Hepatius, care încercase, fără izbândă totuși, să oprească răscoala.
Răscoala Nika () [Corola-website/Science/306095_a_307424]