274,383 matches
-
Sir Cedric Hardwicke. Este un film biografic despre viața președintelui american Woodrow Wilson. Povestea filmului începe în 1909, o perioadă în care Wilson (Alexander Knox) este cel mai bine cunoscut ca șef al Universității Princeton și autor al mai multor cărți despre procesul democratic. Fiind cerut în funcția de guvernator al statului New Jersey de către mașinăria politică locală, Wilson dovedește curând a fi un omu dedicat adevărului cu orice preț. În timpul mandatului său de președinte, Wilson trebuie să treacă prin momentele
Wilson (film) () [Corola-website/Science/334798_a_336127]
-
multe premii Oscar, a avut încasări foarte slabe la box office. Criticul de film Manny Farber a fost foarte ne-entuziasmat, numind producția "costisitoare, plictisitoare și impotentă" adăugând că: "Efectul filmului este similar cu cel produs de albumele sterile de cărți poștale cumpărate din stațiile de cale ferată... Producătorii ar fi trebuie să știe mult mai multe despre războiul mondial, despre pacea de la Versailles și despre Wilson însuși..." În ciuda recenziilor negative și încasărilor dezastruoase, filmul a câștigat mai multe premii Oscar
Wilson (film) () [Corola-website/Science/334798_a_336127]
-
cm . Acest lucru a fost observat de Paul Rezeanu care a și declanșat procedurile legale pentru obținerea de compensații financiare. Acestea au fost plătite și partea deteriorată a lucrării a fost restaurată. A publicat între 1971 - 2014 peste 30 de cărți de istorie și istoria artei, din care amintim: A publicat peste 120 de articole științifice în reviste sau volume de specialitate: A publicat peste 40 cataloage de expoziții de artă, peste 300 de cronici de expoziții de artă și prezentări
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
național’’ scrisă de Zanfir ILIE, Convorbiri literare, Iași, 2013, pag.122-123, dar și în ’’Istoria jurnalismului din România în date.Enciclopedie cronologică’’, volum coordonat de Marian PETCU, Editura Polirom, 2012, pag.739, 891, 907, 917, 923, 942, 993, 1000 - despre cărțile mele au scris cronici Nicolae Dabija, Constantin Gh. Marinescu, Constantin Stănescu, Eugen Comarnescu, Adrian Păunescu, prof. univ. dr. Alejandro Franco-DHC la Rio de Janeiro-Brazilia, Coriolan Păunescu, Constantin Frosin, Ion Saizu, Corneliu Vadim Tudor, Lazăr Lădariu, Artur Silvestri, Anton Stanciu, Eugen
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
(n. 21 februarie 1921, Kladno - d. 30 noiembrie 2011, Nová Ves pod Pleší) a fost un animator și ilustrator ceh cunoscut pentru cărțile cu aventuri ale personajului Cârtița ("Krtek" sau "Krteček" în original). Miler s-a născut în Kladno, în apropiere de Praga, capitala Cehoslovaciei. A devenit animator în parte datorită ocupației naziste a Cehoslovaciei de la acea vreme. A luat parte la demonstrațiile
Zdeněk Miler () [Corola-website/Science/334823_a_336152]
-
fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie. În paralel cu activitatea politică, Andrei a colaborat, în calitate de editorialist, cu mai multe publicații (România Mare, Q-magazine, Ghimpele, ziare.com). Andrei Tinu este Doctor în Istorie al Universității din București. Este autor al cărții "Scînteia de la Praga." Este cadru didactic titular la Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu” din București, susținând seminariile de Istoria Statului și Dreptului Românesc (ISDR) și Drept constituțional și instituții politice. De asemenea, Tinu susține seminariile disciplinelor Organizații europene
Andrei Tinu () [Corola-website/Science/334854_a_336183]
-
susținând seminariile de Istoria Statului și Dreptului Românesc (ISDR) și Drept constituțional și instituții politice. De asemenea, Tinu susține seminariile disciplinelor Organizații europene și euroatlantice și Drept social european la Facultatea de Științe Sociale, Politice și Umaniste din cadrul aceleiași universități. Cărți publicate: Pe 11 noiembrie 2014 a fost decorat de către ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, cu Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru Mireni, în semn de recunoaștere a meritelor ""pe care Domnia Sa le are față de Mitropolia
Andrei Tinu () [Corola-website/Science/334854_a_336183]
-
ani le-a vândut cu 40,600,000 dolari. În anul 1986 s-a evidențiat Turnbull ca tânăr avocat în procesul mult comentat în mass media, prin care a încercat guvernul lui Margaret Thatcher sa împiedica apariția în Australia a cărții „Spycatcher” (Vânătorul de spioni), memoriile lui Peter Wright, fost agent al M15. Curtea a permis în cele din urma publicarea cărții. În 1993-2000 a condus Mișcarea Republicană Australiană care s-a luptat pentru încetarea sistemului monarhic și instaurarea republicii în
Malcolm Turnbull () [Corola-website/Science/334850_a_336179]
-
mult comentat în mass media, prin care a încercat guvernul lui Margaret Thatcher sa împiedica apariția în Australia a cărții „Spycatcher” (Vânătorul de spioni), memoriile lui Peter Wright, fost agent al M15. Curtea a permis în cele din urma publicarea cărții. În 1993-2000 a condus Mișcarea Republicană Australiană care s-a luptat pentru încetarea sistemului monarhic și instaurarea republicii în Australia. La referendumul organizat in jurul acestei probleme electoratul a hotărât menținerea monarhiei cu 55% din voturi față de 45% care au
Malcolm Turnbull () [Corola-website/Science/334850_a_336179]
-
dar înainte de execuție Satana apare și îl transporta pe Vrăjitor înainte în timp în secolul al XX-lea în Los Angeles, California. Redferne îl urmărește în timp prin intermediul portalului. Vrăjitorul încearcă să adune la un loc "The Grand Grimoire", o carte satanica care va dezvălui "adevăratul" nume al lui Dumnezeu.
Vrăjitorul (film) () [Corola-website/Science/334864_a_336193]
-
în domeniul analizei funcționale prin teorema Banach-Steinhaus. După al Doilea Război Mondial, Steinhaus a jucat un rol important la înființarea catedrei de matematică de la Universitatea din Wrocław și la revigorarea matematicii poloneze după distrugerile războiului. Autor a circa 170 de cărți și articole științifice, Steinhaus a lăsat în urma sa contribuții la multiple ramuri ale matematicii, cum ar fi analiza funcțională, geometria, logica matematică și trigonometria. El este considerat a fi unul dintre precursorii teoriei jocurilor și ai teoriei probabilităților, domenii în
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
ocupat de Germania. Steinhaus își amintea despre această perioadă că a „căpătat un insurmontabil dezgust fizic față de tot soiul de administratori, politicieni și comisari sovietici.” În perioada interbelică și pe parcursul ocupației sovietice, Steinhaus a contribuit cu zece probleme la celebra "Carte Scoțiană", între care și ultima, înregistrată cu puțin timp înainte ca Lwówul să fie capturat de naziști în 1941, în timpul Operațiunii Barbarossa. Din cauza originii sale evreiești, Steinhaus a petrecut perioada de ocupație nazistă în ascunzători, la început între prietenii din
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Ucrainei Sovietice). Deși la început a avut îndoieli, a refuzat ofertele pentru posturi didactice la Łódź și Lublin și s-a îndreptat către orașul unde avea să înceapă să predea la Universitatea din Wrocław. Acolo, el a revigorat ideea din spatele "Cărții Scoțiene" de la Lwów, în care matematicieni proeminenți sau aspiranți puteau să scrie probleme de interes împreună cu premii oferite pentru rezolvarea lor, începând "Noua Carte Scoțiană". Foarte probabil tot Steinhaus a fost cel care a conservat "Cartea Scoțiană" originară de la Lwów
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
unde avea să înceapă să predea la Universitatea din Wrocław. Acolo, el a revigorat ideea din spatele "Cărții Scoțiene" de la Lwów, în care matematicieni proeminenți sau aspiranți puteau să scrie probleme de interes împreună cu premii oferite pentru rezolvarea lor, începând "Noua Carte Scoțiană". Foarte probabil tot Steinhaus a fost cel care a conservat "Cartea Scoțiană" originară de la Lwów pe timpul războiului, după care i-a trimis-o lui Stanisław Ulam, care a tradus-o în engleză. Cu ajutorul lui Steinhaus, Universitatea din Wrocław a
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
a revigorat ideea din spatele "Cărții Scoțiene" de la Lwów, în care matematicieni proeminenți sau aspiranți puteau să scrie probleme de interes împreună cu premii oferite pentru rezolvarea lor, începând "Noua Carte Scoțiană". Foarte probabil tot Steinhaus a fost cel care a conservat "Cartea Scoțiană" originară de la Lwów pe timpul războiului, după care i-a trimis-o lui Stanisław Ulam, care a tradus-o în engleză. Cu ajutorul lui Steinhaus, Universitatea din Wrocław a devenit renumită pentru studiul matematicii, așa cum fusese anterior Universitatea din Lwów. Ulterior
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
imon (1994-1995), a fost traducător liber profesionist (noiembrie 1995 - octombrie 2001). Începând din 2001 este lector la Catedra de Studii Romanice a Universității Caroline din Praga. În 2007 a obținut premiul literar Magnesia Litera pentru cea mai bună traducere, traducerea cărții "Simion Liftnicul" de Petru Cimpoeșu fiind aleasă, de asemenea, cartea anului. Traduce ficțiune franceză și română. Printre autorii traduși se află Mircea Eliade, Ion Dezideriu Sîrbu, Laurențiu Fulga și Radu Tudoran. A tradus în limba cehă o mare parte din
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
2001). Începând din 2001 este lector la Catedra de Studii Romanice a Universității Caroline din Praga. În 2007 a obținut premiul literar Magnesia Litera pentru cea mai bună traducere, traducerea cărții "Simion Liftnicul" de Petru Cimpoeșu fiind aleasă, de asemenea, cartea anului. Traduce ficțiune franceză și română. Printre autorii traduși se află Mircea Eliade, Ion Dezideriu Sîrbu, Laurențiu Fulga și Radu Tudoran. A tradus în limba cehă o mare parte din opera literară a lui Mircea Eliade: ("Domnișoara Christina", "Șarpele", "Nunta
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
Sibiului "Telegraful Român" (1978-2010) și membru în redacția revistelor patriarhale "Studii Teologice" și "Ortodoxia" (1979-2005). În 1990-1992 a fost primul președinte al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), după reînființarea acesteia. este autorul unor studii teologice, cărți și articole mai ales despre Vechiul Testament și ecumenism - dialog interortodox, interconfesional și interreligios. Deasemeni a publicat articole cu caracter comemorativ despre personalități ecleziastice și culturale, despre evenimente semnificative din viața Bisericii, a contribuit cu scrieri în diferite ediții românești ale
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
Vechiul Testament și ecumenism - dialog interortodox, interconfesional și interreligios. Deasemeni a publicat articole cu caracter comemorativ despre personalități ecleziastice și culturale, despre evenimente semnificative din viața Bisericii, a contribuit cu scrieri în diferite ediții românești ale Bibliei, a făcut recenzie de carte, a publicat predici și cuvinte de învățătura la sărbătorile unor sfinți. Este membru în Organizația Internațională pentru Studiul Vechiului Testament ("International Organization for the Study of the Old Testament" - IOSOT) (din 1977 până în prezent). Părintele Abrudan a reprezintat Biserica Ortodoxă
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
(n. 5 noiembrie 1894, Thann, Alsacia, Imperiul German d. 6 martie 1962, Paris) a fost un psihiatru și psihanalist francez. A studiat medicina la Berlin și a purtat corespondență cu Sigmund Freud. Este autorul mai multor cărți de psihoanaliză. Născut în Alsacia, a fost mobilizat în armata germană în perioada 1914-1918. A studiat medicina la Berlin, dar și-a prezentat lucrarea de diplomă cu titlul „Afectivitatea în schizofrenie” în anul 1919 în Franța. A lucrat cu Eugénie
René Laforgue () [Corola-website/Science/334862_a_336191]
-
să aleagă ceea ce îl va face fericit. Relația dintre Theodore și Samantha revine la normal. Samantha dorește să-l ajute pe Theodore să-și depășească frica, dezvăluind faptul că a strâns cele mai bune scrisori (scrise pentru alții) într-o carte acceptată de o editură. Theodore și Samantha merg într-o vacanță, în care află că ea, alături de alte sisteme de operare, au dezvoltat un sistem de operare „hiperinteligent”, modelat după filozoful britanic Alan Watts. Theodore se panichează când Samantha iese
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
are tavanul din stuc decorat cu picturi murale ce-i reprezintă pe sfinții benedictini și pe conducătorii maghiari din Casa de Árpád. Mobila originală a bibliotecii din secolul al XVIII-lea a fost vândută după dizolvarea mănăstirii în 1786, în timp ce cărțile au dispărut după desființarea ordinului benedictin din Ungaria în 1950. Biserica are trei clopote: un clopot mare de 1670 kg (cel mai mare din districtul Balatonfüred) în turnul de nord-vest și două mijlocii (de 431 kg și 227 kg) în
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
de ucenici care doreau îndrumare în practicarea rugăciunii neîncetate. Paisie a scris învățături teologice pentru discipolii săi și a tradus în slavonă un număr mare de scrieri teologice grecești, inclusiv "Filocalia". Paisie a rămas 17 ani pe Muntele Athos, copiind cărți patristice grecești și traducându-le în limba slavonă. În vara anului 1763, starețul Paisie a plecat de la Muntele Athos cu două corăbii, în care se aflau 64 de ucenici. El avea intenția să reînnoiască viața spirituală de la schiturile din munții
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
stareț la mănăstirea Dragomirna din apropiere de Suceava. Astfel, el și 64 de ucenici ai săi s-au mutat în septembrie 1763 în așezământul monahal ctitorit de mitropolitul Anastasie Crimca. Aici Paisie a continuat activitatea de transcriere și traducere a cărților patristice. Unul din ucenicii săi, călugărul Rafail a tradus, de asemenea, o selecție de texte din "Filocalia" în limba română. Comunitatea de la Dragomirna a crescut rapid, ajungând la aproximativ 350 de călugări. În această perioadă, împărăteasa Ecaterina a II-a
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
unde au fondat noi mănăstiri dedicate tradițiilor isihaste. El a exercitat o influență imensă asupra monahilor de la Mănăstirea Optina, atât prin traducerile sale, cât și prin ucenicii săi precum Fiodor Ușakov. Traducerea "Filocaliei", realizată de Paisie, a fost una dintre cărțile preferate ale lui Serafim de Sarov, care a primit binecuvântarea de a merge la Sarov pentru a primi învățături spirituale de la Dosoftei din Kiev, ucenic al lui Paisie. Starețul Paisie Velicicovschi a murit la 15 noiembrie 1794 și a fost
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]