28,267 matches
-
cât „dreptul de intrare, de accedere”, definiția poziției și a ordinii succesiunilor sunt mai puțin reglementate În mod expres prin norme etice și mai ales prin norme juridice, explicit constituite și susținute prin sancțiuni sociale (1990, 114). Timp de trei decenii, până În anii ’50, succesul cercetărilor asupra ciclurilor economice a eclipsat interesul pentru ciclurile generaționale. Prin filiera franceză, acestea revin În actualitate, prin reflecțiile asupra tinereții ale lui Alfred Sauvy, care, În 1959, publică La montée des jeunes. Vorbim, În prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută problemă este cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al secolului XX au existat Încercări teoretice de tratare a diviziunilor dintre generații și a celor dintre clase prin excludere mutuală - concepții inspirate, În special, din viziunea marxistă asupra claselor sociale -, după această dată optica se schimbă, accentul punându
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
muncii - n.n.) riscă să compromită cariera viitoare a tinerilor” (Galland, 1997). Luând În calcul mai multe ipoteze de creștere a locurilor de muncă de categorie medie și superioară, Chauvel (1998) realizează o prognoză sumbră a pieței muncii În următoarele două decenii, subliniind că „trebuie să ne așteptăm la o diminuare a mobilității structurale care va conduce la un risc crescut al declasărilor sociale, mai ales pentru tinerii cu profesii intermediare.” (apud Attias-Donfut, 2000, 649) Mobilitatea socială, definită prin compararea categoriilor profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre aceștia din urmă și proprii lor părinți . Astăzi fenomenul s-a inversat. Distanța care exista În anii ’70 Între tineri și părinți se menține și acum, În timpul bătrâneții, și corespunde „cenzurii istorice” care a marcat raporturile Între generații În deceniul șapte. În majoritatea anchetelor generaționale, percepțiile diferențelor dintre generații, colectate de la cei mai bătrâni și de la copiii lor, dovedesc această discontinuitate. Revenind la anchetele de tip ,,Trei generații” efectuate de către sociologii francezi, observăm că, la Întrebarea: „Resimțiți o mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
printre femeile decât printre bărbații generației-pivot: 62% dintre femei spun că resimt o mai mare diferență Între ele și părinții lor, În timp ce procentul bărbaților care afirmă același lucru este de 58%. Răsturnările sociale care s-au produs În cursul ultimelor decenii au afectat puternic femeile și au aprofundat distanța dintre ele și mamele lor. În același timp, s-a evidențiat faptul că practicarea unei religii apropie copiii de părinți: În generația G1, procentul celor care spun că sunt mai apropiați de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru educația formală a copiilor și adolescenților. Școlile care duc la bun sfârșit mult mai eficient această responsabilitate se consideră pe ele Însele și elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile și comunitățile. Cercetările desfășurate de peste trei decenii În Statele Unite (Epstein, 1992; Henderson și Berla, 1994; Rutheford et al., 1997) arată că, atunci când școlile, familiile și comunitățile lucrează Împreună ca parteneri, beneficiari sunt elevii. Parteneriatele dintre școli, familii și comunități pot: 1. ajuta profesorii În munca lor; 2
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
iar În anii 1972-1984 de 1,2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de opinie publică nu numai preelectorale, dar și pe probleme de preferințe culturale, de consum etc.” (Chelcea, 2002). În deceniul trei al secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei publice”, În SUA apar mai multe instituții de sondare a opiniei publice, iar În universități Încep să se țină cursuri despre opinia publică. Ziarele de mare tiraj Încep să-și organizeze propriile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2%. „Succesul sondajelor Gallup sprijină ipoteza relației consistente atitudine/comportament, ipoteză ce justifică efectuarea sondajelor de opinie publică nu numai preelectorale, dar și pe probleme de preferințe culturale, de consum etc.” (Chelcea, 2002). În deceniul trei al secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei publice”, În SUA apar mai multe instituții de sondare a opiniei publice, iar În universități Încep să se țină cursuri despre opinia publică. Ziarele de mare tiraj Încep să-și organizeze propriile servicii de studiere a opiniei publice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oferă deci posibilitatea investigării stării de spirit a populației față de anumite probleme (de obicei, de interes major) la un moment dat. În continuare, ne vom referi la atitudinea membrilor societății moldovenești față de funcționarea democrației la Începutul celui de-al doilea deceniu al procesului de consolidare a regimului democratic În Republica Moldova. Atitudinea populației față de felul În care funcționează democrația În țară poate fi divizat pe dimensiuni: atitudinea față de regimul democratic, reprezentat de sistemul politic existent; atitudinea față de modul În care acest regim
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nebulos) nu a satisfăcut așteptările și aspirațiile populației. Astfel, circa jumătate din populație - 48,2% (tabelul 2) - susține că pe parcursul ultimilor 10-15 ani de guvernare În societatea moldovenească „nimic” nu s-a schimbat În bine. Prin urmare, În decursul unui deceniu de tranziție a societății moldovenești principalele achiziții democratice, precum și stabilitatea și funcționalitatea noii structuri a sistemului social global nu au fost realizate. Principala schimbare În bine pe care au sesizat-o oamenii, În raport cu celelalte menționate, este relativă și se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la „achitarea restanțelor la salarii și pensii” (9,6%). Acest lucru este Însă legat nu atât de raportul dintre fostul și noul sistem de guvernare, cât de diferența internă dintre guvernarea diferitor partide care s-au succedat În decursul acestui deceniu. În mod special, acest lucru este legat de venirea la putere a Partidului Comunist, cu toate că În mass-media nonguvernamentale se spune că achitarea restanțelor a Început În timpul guvernului precedent. Cât privește realizările principale, necesare stabilității și funcționării eficiente a sistemului democrat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studențești: Învățământul la distanță. O cercetare calitativistă, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2002 (145 p.) Lucrarea Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul la distanță. O cercetare calitativistă se Înscrie În categoria studiilor, cercetărilor asupra schimbărilor care au avut loc În ultimul deceniu la nivelul sistemului de Învățământ din România. Dacă majoritatea acestor studii, cercetări realizate până În prezent s-au orientat mai ales asupra schimbărilor intervenite la nivelul Învățământului preuniversitar, În cazul de față avem de-a face cu o analiză a celei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
local. În momentul de față, În România, numărul studiilor, cercetărilor asupra sistemului de Învățământ, În general, și asupra Învățământului superior, În special, este destul de redus, iar cele care s-au realizat nu sunt pe deplin valorificate, deși schimbările din ultimul deceniu sunt extrem de ample și cu efecte considerabile asupra societății. Lucrarea de față, experiența colectivului de la Universitatea din Alba-Iulia, coordonat de autorul lucrării, poate fi valorificată Într-un studiu la nivel național pentru a pune la punct un sistem de monitorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mamele active necalificate și până la fetele calificate Într-o meserie/activitate -, Terrail insistă asupra rolului mamelor În procesul de emancipare a fiicelor care muncesc (1995, 113). Acest aspect a fost evidențiat și de alte anchete desfășurate În Franța În ultimele decenii: Louis Roussel și Odile Bourguignon (1976 și 1978), Agnés Pitrou (1978 și 1979), Crenner (1998). Pentru detalii, vezi Roussel (1976); Roussel și Bourguignon (1978); Pitrou (1978); Pitrou (1979); Crenner (1998). Rezultatele anchetei Întreprinse de Coenen-Huther (1994) arată că Întrajutorarea familială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
privatizarea religiei nu mai are semnificația pe care noțiunea o avea la originea ei liberală : de separare a individului, în ce privește convingerea religioasă, de postura lui de cetățean. Ea nu mai trimite în primul rînd la disjuncția public privat. în ultimele decenii a avut loc, de altfel, o cucerire a sferei publice de către actorii <footnote id="1"> Marcel Gauchet, Ieșirea din religie, ed. cit., pp. 123-124. particulari, care pretind să își manifeste și să își valorifice public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu o expresie platoniciană, mulțimea, jucărie a iluziilor. Cu vigoarea unei vîrste tinere, Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic nu cuprinde adevărul, ci amenajază
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor religioase dau acum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o scară mult mai modestă, cu acei spirituali care, înaintînd pe căile diferitelor tradiții, știu că vor atinge aceeași țintă, care ajung la un moment dat să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente la dezvoltări neliniare, la modele culturale multiple. Acum cîțiva ani, într-un articol din Le Monde, Clifford
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu, mai cu seamă grație eforturilor întreprinse de colegii clujeni Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina (care semnează, deloc întâmplător, Postfața acestei ediții în limba română), cărora li s-a adăugat Sorina Soare, ca și alți tineri cercetători, au văzut lumina tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un loc în care să interacționeze cu oficialii partidului (Warmenbol, 2010). Capacitatea VB de a recruta un număr mare de membri este impresionantă, deoarece numărul membrilor aparținând partidelor consacrate a fost într-un declin semnificativ începând cu primii ani ai deceniului opt (Quintelier, 2008). Chiar dacă impactul VB asupra societății este mai degrabă pozitiv, organizațiile societății civile au inițiat o serie de măsuri menite să contracareze presupusele efecte negative ale ascensiunii acestui partid, multe din acestea fiind suportate din fonduri guvernamentale. Multe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
economiei bazate pe petrol a Venezuelei. Cheltuielile excesive, anomaliile structurale și ineficiențele tot mai mari asociate cu creșterea prețului la petrol la mijlocul anilor 1970 au degenerat rapid într-o criză a datoriilor atunci când prețul petrolului a scăzut, conducând la două decenii de greutăți economice cronicizate. Spre sfârșitul anilor 1990, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 20%, ajungându-se la niveluri comparabile cu cele din anii 1960 (Crisp, 2000: 175). Efectele politice ale acestui declin economic au fost amplificate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de vârf, de 10% din populație, a crescut de la 21,8% la 32,8% (Comisia economică pentru America Latină și Caraibe, 1999: 63). Într-adevăr, toate segmentele sociale, cu excepția celui mai bogat, au pierdut o parte din venituri în timpul celor două decenii de descreștere economică. Terenul socio-economic era de aceea foarte fertil pentru mobilizarea grupurilor celor excluși și lipsiți de privilegii de alternative de stânga care promiteau să sprijine măsurile de redistribuire (vezi Ellner și Hellinger, 2003). Astfel de alternative au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau chiar a oprit pe viitor formarea unor majorități alternative. În absența instituțiilor de control și echilibru, Fujimori și consilierul său pe probleme de servicii secrete, Vladimiro Montesinos, "au fost în stare să concentreze o putere nemaiîntâlnită în Peru de decenii" (Degregori, 2003: 220). Montesinos a folosit această putere pentru a construi o rețea ilicită de mari dimensiuni care, în mod sistematic, a corupt instituțiile statului și le-a folosit împotriva adversarilor (Conaghan, 2005; Rospigliosi, 2000). Montesinos a folosit SIN-ul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]