29,295 matches
-
cele mai mari Înălțimi, cu creste sinuase și vîrfuri ce depășesc cu mult altitudinea de 2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495 m, Caraiman - 2325 m, Furnica - 2102 m, Piatra Arsă - 2071 m, Cocora - 2163 m, VÎrfu cu Dor - 2030 m, Scara - 2422 m etc. În Munții Bucegi; La Om - 2238 m, VÎrfu Ascuțit - 2136 m, Clăile - 2170 m, În Piatra Craiului; Moldoveanu - 2544 m, Negoiu - 2535 m, Bindea - 2459 m, Buteanu - 2507 m, Ciortea - 2422 m, Dara - 2500
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
laptele după care se cîtărește brînza obținută, Novaci - Festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, cu concurs de călărie pe măgari (mai) (Gorj); Rășinari (Sibiu) - Album pastoral (a treia duminică din aprilie) și Vaideeni (VÎlcea) - Învîrtita dorului. Există multe localități În Carpații Meridionali care dispun de o tradiție aparte În arta lirică, cu care unele formații de veche tradiție. În circa 26 de localități ale Carpaților Meridionali mai există astăzi astfel de formații, cum ar fi cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și ele Îndeplinesc un dublu rol, ca mijloc de agrement sau de transport al turiștilor la bazele de cazare, și pe traseele turistice etc. Acestea pot fi Întîlnite la Brașov și Poiana Brașov (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri), Sinaia - VÎrfu cu Dor (telecabine, telescaune și teleschiuri), Bușteni - Valea Ialomiței (telecabină), Predeal - PÎrîul Rece (telescaune, teleschiuri), Parîng - Straja (telescaune, teleschiuri), Păltiniș (telescaun, teleschi), BÎlea - Cascadă (telecabină), Muntele Mic (telescaun și teleschi), pasul Vâlcan (telegondolă) etc. Cu toate că dispun de o capacitate totală de transport
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ne evidențiază faptul că: a) mijloacele actuale de transport pe cablu sunt necorespunzătoare În perioadele de sezon; b) cele 2 linii de telecabine nu pot satisface În perioada sezonului alb și al weekendului cererea; c) ski lifturi de la VÎrful cu Dor, sunt insuficiente pentru a putea asigura servicii de calitate mai cu seamă că În această zonă se schiază foarte mult; d) la 2000 m la Valea Dorului, există un telescaun și un teleschi care nu satisfac cererile. De aceea insuficiența
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
perioada sezonului alb și al weekendului cererea; c) ski lifturi de la VÎrful cu Dor, sunt insuficiente pentru a putea asigura servicii de calitate mai cu seamă că În această zonă se schiază foarte mult; d) la 2000 m la Valea Dorului, există un telescaun și un teleschi care nu satisfac cererile. De aceea insuficiența mijloacelor mecanice, care să descongestioneze și să reducă nemulțumirile și cozile, trebuie suplinită prin amenajarea de instalații suficiente pentru a prelua cererea. Acestea ar putea fi amplasate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități de pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe funcționalitate și nu pe expresivitate. După doar o săptămână de la lansare are o panoplie impresionantă de accesări și laude venite de pe tot globul. Vizitați-l, e un exemplu de succes, o mină de informații și o firavă alinare pentru dorul de Copou, (dacă v-ați mutat în Canada). 12 martie 2009 Îmi plăcea (o, tempora!) să-mi încep prima lecție de filosofie vorbindu-le liceenilor despre cele trei feluri de dragoste: eros-ul (care, bănuiesc, nu mai necesită niciun fel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
până când nu au primit asigurări că vor vedea cu toții spectacolul, chiar dacă locurile din sală erau insuficiente. Așa că actorii au acceptat să joace, cu o foarte scurtă pauză, două spectacole, unul după celălalt. Este în sine un semn că ieșenii duc dorul scenei și că manifestarea, aflată la a doua ediție, e binevenită. Iubitorii de cultură știu că festivalurile nu prea au fost posibile în urbea noastră în lipsa unor susțineri financiare adecvate. După o tristă tradiție, ideile lansate la Iași, cum a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu putea nicicum să-și uite iubirea ("Ea s-a dus. Dar el rămas-a / în adânc rănit de dânsă"); era o boală care-l mistuia, o chemare de sirenă căreia i se abandona scufundându-se, cu voluptate, într-un dor fără de sațiu. Mereu. Astăzi, Profesorul s-a cuibărit cuminte, asemeni Poetului în vis, pe șoldul ei scăldat de respirația ritmică a Mării Negre ("totuși valul nu se taie/cercuind apa bălaie"), sclipind cețos, dar trainic, ca în poveste, în amintirea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de la ceea ce este relevant și modelator în cazul elitelor, de la înălțime, la viața de la firul ierbii a omului năcăjit, comun, șters și aparent insignifiant, demn și el, la urma urmelor, de interesul artiștilor. Acestui om simplu, obișnuit îi poate fi dor de "siguranța" înșelătoare pe care sistemul rigid al dictaturii i-o oferea odinioară: o slujbă amărâtă, dar sigură, un spațiu locativ gratis într-un bloc inestetic, dizgrațios și insalubru. Un loc al lui într-o lume dominată de frică și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rolului slavilor, cel puțin până la venirea pecenegilor, timp de aproape 100 de ani, însă, dimpotrivă, elementul care se afirmă politic, conform documentelor istorice, este cel românesc. Slavul dezarmat nu poate fi decât un „haidamac” cu sau fără balalaică, care duce dorul stepelor nesfârșite cu sălcii și mesteceni. Printre multe altele datorate slavilor din coabitarea slavo- română, le datorăm, în primul rând, pentru chiar secolele VII - VIII, lipsa prejudecăților în legătură cu proprietatea, cu averea. El caută o „nevastă” pe care o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
discuția ar fi cu putință. Dar o asemenea alăturare nu este dreaptă. Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi .... Farmecul limbii române În poezia populară - el ni l-a deschis ; iubirea românească și dorul de patrie... el le-a Întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru - el a descris-o ; când societatea mai cultă a putut avea un teatru În Iași și București - el a răspuns la această dorință, scriindu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la o apropiere a lor În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra negrului castel”, o Îndrăgește pe fată claustrată În turn de tatăl ei și se lasă copleșit de dor. Dar și fata aspiră spre lumea cosmică, spre absolut, iar spiritul ei simte o nevoie compensatorie a faptului că trăiește Într-un spațiu al izolării. Pe de altă parte, iubirea fetei are un accent terestru, conferit de construcția simetrică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce”. Motivul zburătorului apare alături de simbolul oglinzii. Ca și În Floare albastră sau În Dorința, atracția Îndrăgostiților este sugerată de o chemare, menită să scoată În evidență dorul și puritatea sentimentului. La chemarea fetei: „O, dulce-al nopții mele domn, De ce nu vii tu? Vină!”, Luceafărul se smulge din „sfera” lui, spre a se Întrupa pentru prima oară din cer și mare, asemenea lui Neptun (după concepția lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
brațul...” Cei doi formează un cuplu fericit, supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea ideală pentru Luceafăr pentru că: „O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este generată și de obstacolul impus de apartenența la condiții diferite, de dorința specific romantică de a transforma imposibilul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un cuplu fericit, supus legilor pământene, fundamental deosebite de legea după care trăiește Luceafărul. Chiar dacă acceptă iubirea pământeană, Cătălina aspiră totuși la iubirea ideală pentru Luceafăr pentru că: „O, de luceafărul din cer/ M-a prins un dor de moarte”. Acest „dor de moarte” ilustrează dualitatea ființei pământene, aspirația umană spre absolut, atracția către ființa astrală, ideală. Pasiunea ei este generată și de obstacolul impus de apartenența la condiții diferite, de dorința specific romantică de a transforma imposibilul În posibil: „Dar se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nr. 13, sept. 1999, p. 23. Teiri, Tuula T., Noi și Eminescu, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 5. Uuttu, Kari, Colecția de muzică românească de la Valkeakoski, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 36. Viitanen, Timo, Ți-e dor de Grozăvești?, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 43. Väisälä, Merja, România, câteva considerații istorico-geografice, în "Columna", nr. 12, martie 1998, p. 35. Väisälä, Merja; Marilena Aldea, Ioan Andreescu - 150 de ani de la naștere, în "Columna", nr. 14, dec
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Pilvikki Kause, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 27. Eliade, Mircea, Mustalaisten talo (La țigănci - fragment), traducere de Timo Viitanen, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 38. Eminescu, Mihai, Vain yhtä enää toivoa (Mai am un singur dor) și Tähdelle ( La steaua), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 47. Eminescu, Mihai, Iltatähti (Luceafărul - fragment), traducere de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 10. Eminescu, Mihai, Mită minä sinulle toivon, suloinen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Mihai, Rukous (Rugăciune), Ohi parittomien poppelein (Pe lângă plopii fără soț), traducere de Laura Delicostea. Toive (Dorința), traducere de Tiina Peltonen. Ajan aalloista (Din valurile vremii), traducere de Karin Eriksson. Järvi (Lacul) și Vielä yhtä mä toivoisin (Mai am un singur dor), traducere de Hanna-Riikka Kavasto. Yli puiden latvain (Peste vârfuri) și Taivaan tähtöset (Stelele-n cer), traducere de Hilma Ruokalainen, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, pp. 14-21. Eminescu, Mihai, Kiilto (Glossă), traducere de Jenni Kirves, în "Columna", nr. 17, mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]