29,866 matches
-
a Parlamentului în ce privește varianta de modalitate de scrutin obiect al legiferării. Nu se încalcă nici Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, întrucât "șansa de participare la alegeri este egală pentru toți candidații." Mai mult, "în ipoteza în care s-ar accepta neconstituționalitatea acestui tip de scrutin, având în vedere data la care ne aflăm" aceasta ar echivala cu încălcarea flagrantă a principiilor consacrate de Codul menționat. 24. Guvernul a transmis, cu Adresa nr. 5/2.540
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
Cât privește, în sine, numărul susținătorilor necesar pentru înregistrarea unei candidaturi independente, se constată că acesta a fost redus față de reglementările precedente în aceeași materie. Un nou test de proporționalitate sub acest aspect și-ar fi găsit eventual justificarea în ipoteza în care legiuitorul ar fi procedat la mărirea procentului reglementat, iar nu în situația constatată în care, prin reducerea acestuia cu 50%, legiuitorul a creat o evidentă facilitare a exercitării dreptului de a fi ales. Faptul că în privința exercitării altui
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare", fiind prin urmare, susceptibilă de a fi analizată ca atare numai în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Față de concluziile de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , rezultă că nu sunt întrunite condițiile
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
din Constituție nu sunt aplicabile în cauza de față. 20. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției, a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile constituționale invocate sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu s-a constatat. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 155 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272630_a_273959]
-
stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe site-ul Ministerului Justiției. ... (2) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților. ... (3) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul
REGULAMENT din 6 iunie 2016 privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor şi funcţiilor vacante din sistemul de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272618_a_273947]
-
incidente doar în situația în care litigiul este de competența instanței la care își desfășoară efectiv activitatea judecătorul reclamant. 4. În argumentarea acestei opinii s-a reținut că norma prevăzută de textul legal reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant și că această normă interzice sesizarea instanței competente dacă aceasta este cea la care reclamantul își desfășoară efectiv activitatea sau, în cazul procurorului, când acesta funcționează efectiv la parchetul
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
aceste norme de drept sunt sau nu incidente și în cazul reclamanților ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, astfel: 13. Într-o primă opinie s-a considerat că, într-o asemenea situație, ipoteza normei cuprinse în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este incidentă, scopul acesteia, acela de a asigura imparțialitatea obiectivă a instanței de judecată, neputând fi înfrânt în cazul personalului auxiliar care nu își desfășoară activitatea în cadrul
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
în cuantum de 1.000 lei", și ale art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, Curtea Constituțională a reținut următoarele: "23. (...) pentru ipoteza în care un judecător este parte într-un proces, Codul de procedură civilă reglementează situația particulară a acestor cauze și pune la dispoziția acestuia o normă procedurală alternativă, dând posibilitatea reclamantului judecător de a alege între instanțe deopotrivă competente. Astfel
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. Art. 127 din Codul de procedură civilă apare astfel ca fiind alternativa la instituția strămutării, în ipoteza aplicării sale nemaifiind necesară sesizarea curții de apel sau a instanței supreme, după caz, pentru a se pronunța asupra cererii de strămutare a procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cauza calității părților. 24
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
Deoarece dispozițiile alin. (1) al art. 127 din Codul de procedură civilă folosesc imperativul «va sesiza», în timp ce dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol arată că «poate sesiza», se consideră că legiuitorul a avut în vedere o obligație a reclamantului în ipoteza de la alin. (1) și o facultate a acestuia în ipoteza de la alin. (2). 25. Este evident că rațiunea acestor dispoziții de lege este aceea de a oferi părții adverse pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
procedură civilă folosesc imperativul «va sesiza», în timp ce dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol arată că «poate sesiza», se consideră că legiuitorul a avut în vedere o obligație a reclamantului în ipoteza de la alin. (1) și o facultate a acestuia în ipoteza de la alin. (2). 25. Este evident că rațiunea acestor dispoziții de lege este aceea de a oferi părții adverse pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparțialității instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
acestui drept. În baza principiului "poluatorul plătește", din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de poluator, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului de proprietate. Obligația de plată a taxei incumbă tuturor celor aflați în ipoteza prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 , astfel încât nu poate fi vorba de o discriminare. 13. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal invocă considerentele care au stat la baza deciziilor Curții Constituționale nr.
DECIZIE nr. 209 din 12 aprilie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272738_a_274067]
-
nr. 645 din 11 noiembrie 2014 și nr. 162 din 17 martie 2015. În plus arată că, în baza principiului "poluatorul plătește", din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de poluator, situație care se regăsește în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce privește principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, instanța apreciază că acesta este respectat, deoarece obligația de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflați în ipotezele prevăzute de
DECIZIE nr. 209 din 12 aprilie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272738_a_274067]
-
regăsește în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce privește principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, instanța apreciază că acesta este respectat, deoarece obligația de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflați în ipotezele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 . Criticile de neconstituționalitate referitoare la nivelul cuantumului taxei au fost formulate în mod generic, fără a indica elementele ce caracterizează situația individuală a autorului. În aceste condiții, caracterul proporțional și
DECIZIE nr. 209 din 12 aprilie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 4 şi art. 6 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272738_a_274067]
-
de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă", s-a susținut că, întrucât în ipoteza dată noua infracțiune a fost comisă după intrarea în vigoare a noului Cod penal, se va aplica temeiul de revocare a liberării condiționate prevăzut de art. 104 din acest cod. 2. Într-o opinie minoritară, exprimată la nivelul Curții de
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
va aplica temeiul de revocare a liberării condiționate prevăzut de art. 104 din acest cod. 2. Într-o opinie minoritară, exprimată la nivelul Curții de Apel București și al Curții de Apel Brașov (Tribunalul Covasna) s-a susținut că în ipoteza prezentată la subpunctul 1 al sesizării sunt aplicabile dispozițiile art. 61 din Codul penal anterior, întrucât art. 104 alin. (2) din Codul penal se aplică în situația în care liberarea condiționată a fost acordată conform legii noi. 3. În ceea ce privește subpunctele
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
instanțele judecătorești au opinat diferit: În legătură cu subpunctul 2 din sesizare s-au emis următoarele puncte de vedere: Curtea de Apel Târgu Mureș (Judecătoria Toplița), Curtea de Apel București (ca opinie majoritară) și Curtea de Apel Galați au susținut că în ipoteza prezentată sunt aplicabile dispozițiile art. 104 alin. (2) din Codul penal. Opinia minoritară exprimată la nivelul Curții de Apel București a fost în sensul c��, în cazul în care aplicarea pedepsei rezultante ar fi generată de o eroare de apreciere
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
nu vizează chestiuni de drept, ci de interpretare și aplicare a normelor penale, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă. Cu privire la subpunctul 3 din sesizare s-a opinat după cum urmează: Curtea de Apel Târgu Mureș (Judecătoria Toplița) a susținut că în ipoteza prezentată se aplică legea penală mai favorabilă, respectiv Codul penal anterior. Curtea de Apel Cluj (Tribunalul Maramureș) a opinat că în cauză se aplică dispozițiile art. 79 din Codul penal, care reglementează situațiile de concurs privind cauze de atenuare și
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
dezlegată nu vizează chestiuni de drept, ci de interpretare și aplicare a normelor penale, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă sub acest aspect. Curtea de Apel București, Curtea de Apel Timișoara și Curtea de Apel Pitești au opinat că în ipoteza prezentată este aplicabilă legea penală nouă, ca lege penală mai favorabilă. 4. Curtea de Apel Craiova a comunicat că, în cazul soluționării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 585 din Codul de procedură penală, este lipsit de relevanță faptul că
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
ca inadmisibilă, s-a reținut că instanța supremă, în unificarea practicii judiciare prin mecanismul hotărârii prealabile, vizează acele chestiuni de drept ce influențează soluția în cauză, însă nu determină baza factuală, caracterizarea în drept și nici legea aplicabilă cauzei în ipoteza succesiunii de legi, acestea aparținând exclusiv instanței învestite cu soluționarea acțiunii penale; prin Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272065_a_273394]
-
sale, fiind firesc să nu existe identitate în ce privește stabilirea sancțiunilor pentru funcționarii publici. 13. Avocatul Poporului consideră că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate, măsura încetării raportului de serviciu aplicându-se tuturor funcționarilor publici aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale. Arată, totodată, că specificul atribuțiilor pe care le presupune exercitarea fiecărei funcții în parte nu permite realizarea unei comparații cu aleșii locali. 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 188 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 lit. h) şi art. 98 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272401_a_273730]
-
civilă, a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 18 martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. ... Articolul 510 Instanța competentă (1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere. ... (2) În cazul dispozițiilor art.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
ale inculpatului, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepții și obiecțiuni și nici nu afectează dreptul de a beneficia de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării. 40. Totodată, prevederile criticate se aplică fără privilegii și fără discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. 41. Câtă vreme dispozițiile art. 305 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală nu contravin pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, atunci acestea sunt conforme și cu prevederile
DECIZIE nr. 236 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272416_a_273745]
-
radiodifuziune, începând cu luna următoare celei în care expiră exceptarea, cu excepția cazului în care, după această perioadă, intervine dizolvarea." Această modificare a Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 reprezintă însă o veritabilă adăugire la Legea nr. 41/1994 , pentru că schimbă conținutul ipotezei legale instituite inițial de autoritatea legislativă, în cuprinsul art. 40 alin. 3. În raport cu prevederile art. 8 alin. 4 din Legea nr. 24/2000 , textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau
SENTINŢĂ nr. 225 din 7 mai 2013 referitoare la pronunţarea asupra excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1, 1^1 din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271175_a_272504]