28,104 matches
-
titlu "Hinaus aus Wien mit dem Schuft!" ("Afară cu canaliile din Viena !"). În 1926, Békessy chiar părăsește Viena pentru a scăpa de arestare. Un an mai târziu, Kraus mai încearcă o acțiune similară, dar fără succes, împotriva lui Johann Schober, prefectul poliției pe timpul Revoltei din Iulie 1927, reprimată violent de autorități. În 1928 este publicată piesa "Die Unüberwindlichen " ("Neînvinșii"), în care apar trimiteri la lupta împotriva lui Békessy și Schober. În același an, Kraus mai publică și însemnările procesului pe care
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
legionarii vor ajunge la putere în maxim 1 an de zile și speră să pună mâna pe întreg comerțul evreiesc. El îi dă dispoziție lui Titu Dobrescu (Ovidiu Iuliu Moldovan) să-i înscrie pe toți oamenii lor în cuiburi legionare. Prefectul de poliție (George Constantin) îl însărcinează pe comisarul Moldovan cu investigarea jafului și găsirea legăturii între jefuitori și Maimuca. Jefuitorii beneficiaseră de complicitatea celor doi casieri ai băncii (interpretați de Ștefan Mihăilescu-Brăila și Aristide Teică), aceștia fiind ulterior asasinați de
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
țara cu destinația America și dându-i chiar și un pașaport pe un nume fals. Unul dintre motivele eliminării banditului era faptul că Rică trăia cu solista Margot, amanta lui Maimuca. Deși aflase că va avea loc o nouă spargere, prefectul de poliție îi ordonă lui Moldovan să-l aresteze pe Păsărin, fără a se mai ancheta implicarea lui Maimuca în cazul căruia interveniseră unele presiuni politice. Comisarul se duce la casa părăsită unde locuia Păsărin și îi propune acestuia un
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
să-l facă să mai trăiască o dată pe ecran. Filmul conține și personaje reale cum ar fi colonelul Ștefan Zăvoianu (1882-1941), care fusese ales în decembrie 1937 ca senator pe listele partidului legionar Totul pentru Țară. El va fi numit prefect al Poliției Capitalei în timpul Statului Național-Legionar și va fi implicat în Masacrul de la Jilava (26/27 noiembrie 1940). Găsit vinovat de săvârșirea masacrului, el va fi condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941, la Jilava. Personajul este interpretat
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
de actorul Ion Besoiu, care-l mai interpretase și în filmele "Un comisar acuză" (1974) și "Revanșa" (1978). Deși nu este numit în mod direct, încadrarea acțiunii în septembrie 1939 și semnalmentele fizice ale actorului George Constantin duc la identificarea prefectului Poliției Capitalei în persoana generalului Gabriel Marinescu (1886-1940). El a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei în perioada 11 iunie 1930 - 25 noiembrie 1939, fiind închis la Jilava și asasinat de legionari, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
1974) și "Revanșa" (1978). Deși nu este numit în mod direct, încadrarea acțiunii în septembrie 1939 și semnalmentele fizice ale actorului George Constantin duc la identificarea prefectului Poliției Capitalei în persoana generalului Gabriel Marinescu (1886-1940). El a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei în perioada 11 iunie 1930 - 25 noiembrie 1939, fiind închis la Jilava și asasinat de legionari, în noaptea de 26/27 noiembrie 1940. Alte două personaje au numele asemănătoare cu cele ale unor persoane reale. Grigore Maimuca
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
șase luni. Împreună cu oamenii săi, Paraipan merge la cimitirul Bellu și dezgroapă sicriul comisarului Moldovan, descoperind că acesta era umplut cu cărămizi. După masacrul de la Jilava, generalul Ion Antonescu desființase Poliția Legionară, dar membrii acesteia fuseseră angajați în poliția statului. Prefectul Poliției Capitalei, colonelul legionar Ștefan Zăvoianu (Ion Besoiu), fusese demis și înlocuit cu legionarul Radu Mironovici (Ion Marinescu). Cu aprobarea lui Horia Sima (Ion Dichiseanu), comandantul Mișcării Legionare, conducătorii legionari Zăvoianu, Mironovici, comisarul Grigore Maimuca (Colea Răutu) și directorul general
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Rioșanu un raport din care rezulta că autorul crimei era Paraipan și nu Sarantopulos. În aceste condiții, generalul Antonescu dispune lui Rioșanu să-i destituie din funcții pe ministrul Constantin Petrovicescu, pe Maimuca, Mironovici și Ghica, să-i înlocuiască pe prefecții din întreaga țară și să emită un mandat de arestare pe numele lui Paraipan. Horia Sima dispune declanșarea acțiunii de răsturnare a lui Antonescu. Petrovicescu, Ghica, Maimuca și Mironovici se baricadează în sedii, nepermițând noilor numiți să-și preia funcțiile
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Rioșanu să-i caute și să-i aresteze pe Horia Sima și pe ceilalți comandanți ai Legiunii. Aflând că Zăvoianu va părăsi țara cu un tren militar german, Moldovan pleacă în urmărirea trenului și reușește să-l aresteze pe fostul prefect de poliție. Din ordinul lui Antonescu, Rioșanu îl dă lui Moldovan misiunea de a-i aresta și pe ceilalți conducători al Legiunii, inclusiv pe Horia Sima. El se dă drept un colonel german și pătrunde în vila unde se ascundeau
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
generalului Antonescu. Judecat în procesul privind asasinatele săvârșite la Închisoarea Militară Jilava în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, a crimelor din aceeași noapte de la Prefectura Poliției Capitalei, de la Strejnic - județul Prahova și din pădurea Balota-Vlăsia, colonelul Ștefan Zăvoianu (fost prefect al Poliției Capitalei) a fost degradat, i s-a retras Ordinul Mihai Viteazul și a fost condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941 la închisoarea Jilava. Printre evenimentele prezentate în film este și arestarea și asasinarea de către legionari
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
urmare a unui acord încheiat cu SSI. Spre deosebire de filmul "Un comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german Helmuth Döring, agentul grec Demetrios Sarantopoulos, comunistul Constantin David), în timp ce principalilor doi actori ai evenimentelor (prim-ministrul Ion Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima) li se aud doar vocile prin
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
deținuții comuniști Pârvu și Lefter sunt prinși de polițiști. Locotenentul Cristescu (Valeriu Arnăutu) de la închisoarea Viraga telefonează în miezul nopții la Poliția Capitalei, anunțându-l pe comisarul de serviciu Ilarie Bucur (Vasile Nițulescu), care-l anunță la rândul său pe prefectul Poliției Capitalei Vișan Năvodeanu (Ion Besoiu). Contrar dispozițiilor primite, comisarul Bucur anunță și parchetul civil. Între timp, legionarii conduși de Paraipan se deplasează la arestul Poliției Capitalei unde asasinează patru comisari de poliție arestați, iar la plecare îl iau cu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
deschidă celulele, împușcându-l în pădurea Balota. A doua zi, sunt găsiți împușcați profesorul Costin Mărgeanu (fost ministru) și profesorul Nicolae Jugu (istoric de renume mondial). Pentru a inocula opiniei publice ideea că poliția își face datoria în mod corect, prefectul Năvodeanu și directorul general al poliției și siguranței Alexandru Dincă (Jean Lorin Florescu) hotărăsc să desemneze un comisar neafiliat politic pentru realizarea investigațiilor. Cei doi speră să mușamalizeze cazul, acreditând ideea că masacrul de la Viraga a fost consecința directă a
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
iar comisarul Ilarie Bucur fuge la Constanța de unde speră să fugă din țară. Amenințat că i se va ucide fetița, Bucur îi comunica totuși lui Moldovan că execuția a fost realizată de un grup de legionari condus de Paraipan, iar prefectul Năvodeanu era în legătură cu polițiștii legionari. Comisarul Bucur va fi ulterior împușcat de oamenii lui Paraipan, această execuție fiind observată de hoțul de buzunare Limbă (Jean Constantin), informator al poliției. Familia profesorului Jugu îl va recunoaște și ea pe Paraipan ca
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
execuție fiind observată de hoțul de buzunare Limbă (Jean Constantin), informator al poliției. Familia profesorului Jugu îl va recunoaște și ea pe Paraipan ca fiind șeful echipei de legionari care l-a răpit pe savant de la vila sa din Sinaia. Prefectul Năvodeanu îl desemnează pe legionarul Tănăsescu (Mircea Pascu) ca ajutor al comisarului Moldovan, cu scopul de a-l ține sub urmărire. Muncitorul Pârvu îl informează pe comisar cum a decurs evadarea lor, anunțându-l că legionarii intenționează să-și consolideze
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
îi cere lui Paraipan să-l lichideze. Comisarul îi dă dosarul cu rezultatele anchetei subsecretarului de stat Vicșoreanu, spunându-i că masacrul a fost săvârșit de un grup din Poliția Legionară pe care nu a putut să-l aresteze deoarece prefectul Năvodeanu a refuzat să-i semneze mandatele de arestare. Vicșoreanu dispune destituirea prefectului Năvodeanu și a directorului general Dincă, iar Moldovan este înaintat la gradul de chestor și numit la conducerea Brigăzii Mondene. Paraipan sosește cu echipa sa la sediul
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
anchetei subsecretarului de stat Vicșoreanu, spunându-i că masacrul a fost săvârșit de un grup din Poliția Legionară pe care nu a putut să-l aresteze deoarece prefectul Năvodeanu a refuzat să-i semneze mandatele de arestare. Vicșoreanu dispune destituirea prefectului Năvodeanu și a directorului general Dincă, iar Moldovan este înaintat la gradul de chestor și numit la conducerea Brigăzii Mondene. Paraipan sosește cu echipa sa la sediul Poliției Capitalei pentru a-l ucide pe Moldovan, dar acesta fuge, după ce-i
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a evita posibilele acuzații de calomnie din partea persoanelor implicate. La acea vreme mai trăiau câțiva participanți direcți sau cunoscători ai evenimentelor relatate în film. Era vorba printre alții de Radu Mironovici (1899-1979), membru fondator al Legiunii Arhanghelului Mihail (1927) și prefect al Poliției Capitalei (noiembrie 1940 - ianuarie 1941), Stelian Stănicel (1913-1995), chestor de poliție și șef de cabinet al colonelului Ștefan Zăvoianu, sau Traian Boeru (1908-1994), șeful echipei legionare care i-a ridicat de la domiciliu pe istoricul Nicolae Iorga și pe
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
făcut îndreptarea calendarului, era încă preot părintele Vasile Varganici, dar în anul 1926 a venit părintele Moldovanu de la Moișa, care a slujit până în anul 1936. În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul învățător Tomegea Vasile de la plasa Boroaia cu prefectul județului Baia, Octav Ghilimei de loc tot din Boroaia, cu primarul comunei Brusturi (Ghe. Horia) au trecut biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril din Groși precum și biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Poiana, unde era preot Iosif Lupescu, în rândul
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
(n. 17 noiembrie 1942, municipiul Iași) este un politician român, care a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului Județean Iași (2000-2008). Între anii 1996-1997 a îndeplinit funcția de prefect al județului Iași. s-a născut la data de 17 noiembrie 1942 în municipiul Iași. A absolvit în anul 1967 cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, specializarea Tehnologia Chimică Macromoleculară. A urmat ulterior cursuri de perfecționare în
Lucian Flaișer () [Corola-website/Science/312765_a_314094]
-
numit în funcția de subprefect al județului Iași (1990-1992). După alegerile locale din martie 1992, devine consilier județean, fiind reales în această demnitate la toate alegerile următoare până în prezent. A îndeplinit apoi funcțiile de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași (1992-1996), prefect al județului Iași (1996-1997) și președinte al Consiliului Județean Iași (2000-2008). În calitate de președinte al CJ Iași, a fost implicat într-o serie vastă de proiecte cum ar fi: „Înființări rețele de alimentare cu apă în mediul rural”; „Sapard - Reabilitare drumuri
Lucian Flaișer () [Corola-website/Science/312765_a_314094]
-
Furia Sabinia Traquillina a fost o împărăteasă romană, soția lui Gordian al III-lea. Ea a fost fiica prefectului pretorienilor, Timesitheus. În 241, tatăl ei a fost făcut prefect al gărzii pretorienilor de către împăratul Gordian al III-lea. În mai 241, s-a căsătorit cu Gordian. Astfel, a devenit împărăteasă și a primit titlul de "Augusta". Pe durata domniei
Tranquillina () [Corola-website/Science/312159_a_313488]
-
Furia Sabinia Traquillina a fost o împărăteasă romană, soția lui Gordian al III-lea. Ea a fost fiica prefectului pretorienilor, Timesitheus. În 241, tatăl ei a fost făcut prefect al gărzii pretorienilor de către împăratul Gordian al III-lea. În mai 241, s-a căsătorit cu Gordian. Astfel, a devenit împărăteasă și a primit titlul de "Augusta". Pe durata domniei soțului ei, și Timesitheus au condus de fapt Imperiul Roman
Tranquillina () [Corola-website/Science/312159_a_313488]
-
Gordian a fost una fericită, pentru că s-au iubit unul pe altul. Inteligența Tranquillinei a atras de asemenea admirația poporului. Când Timesitheus a murit, în 243, a fost înlocuit de Filip Arabul. După moarte lui Gordian, probabil provocată de noul prefect, Filip Arabul a devenit împărat. Tranquillina nu a avut copii cu Gordian, și a supraviețuit și după moartea acestuia.
Tranquillina () [Corola-website/Science/312159_a_313488]
-
la Bacău. S-a căsătorit la 9 iulie 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan. Împreună au avut 4 copii: Radu (istoric, general), Henri (licențiat în drept), Eugeniu (ziarist, călător pasionat) și Magdalena (căsătorită Beldiman). A avut o carieră politică scurtă, fiind prefect de Roman (1889) și Brăila (1892), deputat în mai multe legislaturi, director general al închisorilor (1895), director al departamentului „Lucrări speciale și istorice” în Ministerul de Externe, membru în delegația pentru stabilirea frontierelor cu Ungaria. Bun povestitor, fin, ironic și
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]