27,373 matches
-
Filosofie dimineață, la prânz și seara", 2006) care trateazà modul de viață al filosofilor, din punct de vedere psihologic și sociologic. În "Filozofii: viața intimă", el atrage atenția asupra anumitor caracteristici omenești ale filozofului, în general, trecute de regulă sub tăcere, de la Thales la Sartre: Viziunea pe care o are despre filosof este cea a unuia sfâșiat de solicitàri contrarii: analize și sinteze, singular și universal, certitudine și îndoiala » (Thomas Regnier). Tanatologia (dal greco θάνατος, thànatos - "moarte") studiază moartea.
Pierre Riffard () [Corola-website/Science/322016_a_323345]
-
propagandă a Marelui Stat Major, sub comanda locotenentului arhitect G.M. Cantacuzino. În iarna acelui an a locuit la Odesa, împreună cu pictorii Gheorghe Vânătoru și Constantin Mihalcea. Li s-a alăturat acestora și Dan Ialomițeanu. "Anatol Vulpe, interiorizat, stăruia într-o tăcere apăsătoare" (Mihai Pelin). Face schițe și desene ale orașului distrus de furtuna războiului. În 7 decembrie 1941, după redeschiderea Operei, are loc primul spectacol: "Evgheni Oneghin", de Piotr Ilici Ceaikovski; printre spectatori s-a aflat și Anatol Vulpe. În iunie-august
Anatol Vulpe () [Corola-website/Science/322071_a_323400]
-
Crispus nu este cunoscută. Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice. Motivația acestor ucideri este, din punct de vedere istoric, nesigură. Istoricii latini, contemporani lui Constantin, păstrează tăcerea asupra acestor evenimente. Potrivit relatărilor istoricului păgân bizantin Zosimos, trăitor în secolul al VI-lea, reluate de Ioan Zonaras, viețuitor în secolul al XII-lea, Crispus a fost acuzat de mama sa vitregă, Fausta, că ar fi vrut să o
Crispus () [Corola-website/Science/322121_a_323450]
-
sonda sublimele complicații ale tehnicii. Cei care refuză improvizația, impunerea rapidă și ieftină, se pare că nu au altă cale de ales. (...)Contemplăm senini o pictură care ne fixează cu nesaț, melancolic, implorător, agresiv, echivalând unei mute dureri, condamnate la tăcere, la confesiune strict vizuală. Culorile par scornite de providență, se supun rațiunii și intuiției deopotrivă, în raporturi implacabile, și prin aceasta perfecte. Obiectele au o viață secretă. Chipurile iau uneori aparența măștilor, peisajele, compozițiile luptă cu evidența lor volumetrică, răstignită
Henry Mavrodin () [Corola-website/Science/322150_a_323479]
-
octombrie 1986 apelul său a fost difuzat și la postul de radio „Europa Liberă”. Întrucât continua să reziste diverselor forme de intimidare din partea Securității, a fost pus la punct un plan prin care se viza neutralizarea și reducerea sa la tăcere. Mai întâi, la 7 mai 1987, s-a făcut o percheziție domiciliară ilegală, cu scopul de a se descoperiri dovezi compromițătoare. După o săptămână în care au fost analizate în amănunt documentele confiscate, la 14 mai 1987, la orele 6
Vasile Paraschiv () [Corola-website/Science/322197_a_323526]
-
cu Paulie și merg la ferma să se întâlnească cu Șam. Oamenii și poliția angajată de Morello îl torturează aproape până la moarte pe Șam. Tom și Paulie îl duc la doctorul familiei Salieri. A doua zi, Frank încalcă Omerta (codul tăcerii) și Tom este trimis să-l omoare. Protagonistul află că el se află sub protecția poliției controlate de Morello și că este somat să plece împreună cu familia sa în Europa. Tom omoară toți polițiștii și îl găsește pe Frank care
Mafia: The City of Lost Heaven () [Corola-website/Science/322252_a_323581]
-
ei de a deveni actriță. Auzind că-i plac lucrurile catifelate, aceasta se oferă să-l lase să-i mângâie părul, dar începe să se zbată și să strige când îi simte forța. Panicat, Lennie încearcă s-o reducă la tăcere și, din greșeală, îi frânge gâtul. Când ceilalți o găsesc moartă, George își dă seama că visul lor e spulberat. Îl găsește pe Lennie în locul unde poposiseră înainte să ajungă la fermă, și unde îi spusese să se ascundă dacă
Șoareci și oameni () [Corola-website/Science/329536_a_330865]
-
a masturbării. (3) Primele referiri explicite la masturbare apar în "penitențialul" anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și din punct de vedere juridic. (4) Ar fi totuși greșit să interpretăm tăcerea Părinților Apostolici drept aprobare tacită sau ca fiindu-le un subiect aproape indiferent.” Înainte de secolul al VI-lea, învățăturile bisericii cu privire la asta nu erau coerente. Cercetători cum ar fi Bernard Hoose și Mark Jordan au descoperit că susținerile de învățătură
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
la „sex, droguri și rock 'n' roll”. James Dobson a afirmat: „Creștinii au păreri variate despre cum vede Dumnezeu acest comportament. Din nefericire, nu pot vorbi direct în numele lui Dumnezeu referitor la acest subiect, deoarece Cuvântul Său Sfânt, Biblia, păstrează tăcerea asupra acestui aspect.” El a mai afirmat: „Biblia nu spune nimic despre masturbare, deci nu putem ști ce gândește Dumnezeu despre aceasta. "Opinia" mea este că El nu îi acordă mare importanță.” Alții fac distincție între masturbare și fantezii sexuale
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
dedicat ulterior unei cariere ecleziastice, a reprodus aproape cu exactitate fraza în cauză (nemenționându-l însă pe Tacit), evident înainte de secolul al XV-lea. Aceiași autori subliniază că lipsa menționării acestui pasaj de către apologeții creștini timpurii este un argument al "tăcerii", care nu ar indica în mod direct că pasajul nu a existat în timpurile lor. Se argumentează de exemplu că nici Pliniu cel Bătrân (23 - 79 e.n.) nu-l citează pe Strabon (64 î.e.n - 23 e.n), ceea ce
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
argumentează de exemplu că nici Pliniu cel Bătrân (23 - 79 e.n.) nu-l citează pe Strabon (64 î.e.n - 23 e.n), ceea ce nu duce la concluzia că Strabon nu ar fi autorul lucrării "Geographia". O posibilă explicație a "tăcerii" ar fi că apologeții timpurii au evitat menționarea faptului că creștinii au fost acuzați de a fi dat foc Romei, ca să nu stârnească formularea unor învinuiri noi din partea celor care combăteau creștinismul, și anume că creștinii ar fi fost într-
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
foc Romei, ca să nu stârnească formularea unor învinuiri noi din partea celor care combăteau creștinismul, și anume că creștinii ar fi fost într-adevăr autorii incendiului și că ar fi avut obiceiul să incendieze orașe. Pe de altă parte, referitor la tăcerea lui Tertulian, în lucrarea lui Apologeticus toate citatele din Tacit provin din lucrarea lui Tacit "Istoriile" și niciunul din "Anale", ceea ce ar putea sugera că Tertulian nu dispunea de lucrarea "Anale". În ceea ce privește tăcerea lui Eusebiu (episcop al Cezareei, Palestina), se
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
orașe. Pe de altă parte, referitor la tăcerea lui Tertulian, în lucrarea lui Apologeticus toate citatele din Tacit provin din lucrarea lui Tacit "Istoriile" și niciunul din "Anale", ceea ce ar putea sugera că Tertulian nu dispunea de lucrarea "Anale". În ceea ce privește tăcerea lui Eusebiu (episcop al Cezareei, Palestina), se argumentează că, fiind vorbitor de elină (lucrările lui sunt scrise în elină), este posibil să nu fi fost familiar cu scrierile lui Tacit, scrise în latină. Un alt argument în favoarea ideii că pasajul
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
sale, filmul a fost considerat a fi unul „de actualitate”, fiind apreciat de critica de la premieră în termeni superlativi. Criticii de film au lăudat "„un recital de psihologie internă, făcută din peisaje mentale, priveliști de for interior, fraze scurte și tăceri prelungi”" (D.I. Suchianu), "„osmoza dintre documentar și ficțiune, pe care cineaștii, eliminând anumite linii de demarcație, își propun înainte de orice să asculte realitatea, să o facă auzită pe ecran”". Profesorul Florian Potra scria că, prin acest film, Nicolaescu face „saltul
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
fetei, spectatorii cer să vină directorul pentru a sta de vorbă cu ei. În acel moment, directorul apare din fundul sălii și se îndreaptă spre scenă și le spune că piesa rezumă întreaga istorie a religiilor, ea fiind alcătuită din tăceri lungi și sterile care apar pentru că sute și mii de ani nu s-a inventat niciun zeu și nicio idee semnificativă. Autorul piesei, profesorul, a sugerat umplerea scenei cu un decor format din butoaie și spânzurători care simbolizează următoarea evoluție
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
reprezentare, spiritul are o voce foarte slabă și mâinile legate la spate, semnificând ideea că adevărurile fundamentale nu sunt cele evidente. Ca și teatrul absurd al lui Eugen Ionescu sau Samuel Beckett din anii ’50, este adusă în scenă ideea tăcerii ca limbaj și a proclamării morții lui Dumnezeu în lumea modernă. Problematica pusă de această nuvelă este cea a neliniștii și scepticismului omului modern față de existența sau inexistența lui Dumnezeu. Revenirea în finalul nuvelei la cadrul inițial semnifică faptul că
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actrița Violeta Andrei a primit în 1978 Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului său din acest film, "ex aequo" cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" este o comedie muzicală ce reprezintă "„o experiență, în fapt, insolită a cineastului, dat fiind tonul parodic, auto-ironic, regizorul fiind primul care «sancționează» poncifele tehnocrate
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Sângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpul conflictului interetnic din 1990. Premisa evenimentelor a fost faptul că la data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100 000 de etnici maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare, semn de protest față de neredobândirea drepturilor colective pierdute în regimul comunist. Participanții cereau reînființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
relatii negative cu fiul lui Bolesław, Władysław II Exile, și mai ales cu soția lui, Agnes de Babenberg, care l-a considerat pe Włostowic un trădător. În 1146, Włostowic a fost capturat de către Władysław, a fost orbit și adus la tăcere. Această mutilare a unui om atât de popular precum Włostowic a fost unul dintre motivele pentru care a pornit un război civil între Władysław și frații lui, astfel că orbul Włostowic a mers la Rus', care l-a sprijinit pe
Piotr Włostowic () [Corola-website/Science/330692_a_332021]
-
del Liceo, se pare ultimul său concert în Catalonia înainte de a alege calea exilului. După înfrângerea taberei republicane și instaurarea regimului franchist și-a jurat să nu revină în Spania atâta timp cât nu va fi restabilită democrația. Pablo Casals a ales tăcerea ca formă de protest împotriva dictaturii lui Franco din Spania. În Franța Casals s-a stabilit în orășelul Prades (Prada de Conflent în catalană) din Catalonia franceză, la poalele muntelui Canigou, aproape de granița cu Spania, ducând o viață solitară și
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a cărui sarcină o preia într-un context nou: perioada Revoluției și cea imediat următoare. Potrivit lui, actrița Oana Pellea dovedește „o rară forță de interiorizare, tăceri și simțiri violente, o luciditate vecină cu disperarea”, personajul trecând prin stări de tensiune extremă. Și ceilalți actori creează personaje expresive: Răzvan Vasilescu interpretează „un individ odios și nociv, desenat în culori tari și crude”, în timp ce Mara Grigore, Mircea Rusu
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
aur. Sub suprafața mării zac pe fund zeci de epave din diferite epoci, de la cea mai timpurie antichitate până la al doilea război mondial. Unele dintre le sunt obiective de preț pentru cluburile de scafandri din regiune. În cărțile lor "Lumea tăcerii" (ed. Științifică 19630 și "Noi scufundări fără cablu" (ed. Științifică 1963), exploratorii mărilor Jacques-Yves Cousteau și Philippe Tailliez descriu scufundările lor în jurul insulelor și unele dintre aceste epave; ambii s-au implicat ulterior în constituirea Rezervației integrale din arhipelag, finalizată
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
de locul unde se întâmplă ceva, de deschiderea anexată de loc, de impactul personal cu locul respectiv, sculptură/ instalația/ fotografia este adeseori confruntata cu întâmplările ultimelor ore.<br> Proiectul pregătit de Pervolovici pentru Sibiu Capitală Culturală 2007 suporta limitele ultimei tăceri a modernității... estetică reducționista, timpul linear, sentința autocritica, poziția ironică de insider. Corelația este între stil și conținut. Diferența este una a politicii reprezentării, intersectate cu sistemul social... pentru că reprezentările au o politică așa cum au o istorie, o geografie, o
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
În cazul în care (1972) Un număr mare (1976) Oameni pe pod(1986) Sfârșit și început (1993) Clipa (Chwila), 2002 Două puncte (Dwukropek) Nic dwa razy. Nothing Twice (ediție bilingvă polonă-engleză), 2007 Amor fericit (Miłość szczęśliwa), 2007 Aici (Tutaj), 2009 Tăcerea plantelor (Milczenie roślin), 2011 Motivația juriului Nobel : „pentru o poezie care, cu precizie ironică, permite contextului istoric și biologic să se manifeste în fragmente de adevăr omenesc”. 6. LECH WAŁESA, 1983 - pace cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]
-
Informcom” 5. Spitale pentru îngeri, 1997, versuri, Chișinău, CRIC “Informcom” 6. Potopul Cultural, 1999, versuri, Chișinău, prefață de Ioan Lupan, CRIC “Informcom” 7. Sinceritatea că Sentința,1999, versuri, Chișinău, postfața de acad. Mihai Cimpoi, CRIC “Informcom” 8. Poeme de pe timpul tăcerii de aur, 1999, versuri, Chișinău, prefață de Victor Teleucă, postfața de acad. Ion Borșevici, Editura “Abeceluș“ 9. Ziua poznelor frumoase, 1999, versuri pentru copii, Chișinău, Editura “Abeceluș” 10. Prăbușit în flori, 2000, versuri, Chișinău, prefață de Gheorghe Vodă și Victor
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]