29,866 matches
-
judicioasă și durabilă (potrivit art. 24 alin. 1), trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative (alin. 1 al art. 24), urmând a fi luate în considerare, deci, diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situațiilor avute în vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de principiu, aplicabile oricăror situații posibile ( alin. 2 al art. 24). Or, în prezenta cauză, art.
SENTINŢĂ nr. 225 din 7 mai 2013 referitoare la pronunţarea asupra excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1, 1^1 din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271175_a_272504]
-
a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii sau discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. De asemenea, dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 din Constituție, nu este afectat în niciun fel de aplicarea dispozițiilor criticate. Acestea nu îngrădesc
DECIZIE nr. 90 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271209_a_272538]
-
din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporție de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol are în vedere și alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporțional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută și situația în care există diferențe de cost al vieții dintre statul membru în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România, diferențe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție
DECIZIE nr. 100 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271210_a_272539]
-
art. I din HOTĂRÂREA nr. 592 din 10 mai 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 29 mai 2006, având cuprinsul anexei 5 din acest act normativ. Anexa 16 la normele metodologice EXEMPLU DE CALCUL AL CHIRIEI I. Stabilirea ipotezelor pentru calculul chiriei 1. Valoarea de înlocuire a construcției (apartament): Valoarea de înlocuire per metru pătrat aprobată pentru anul 2015, stabilită conform prevederilor art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 152/1998 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
NORME METODOLOGICE din 27 septembrie 2001 (*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271024_a_272353]
-
Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferență de tratament, făcută de stat, între indivizi aflați în situații analoage, trebuie să își găsească o justificare obiectivă și rezonabilă. Ca atare, Curtea a apreciat că analiza în cauza respectivă pornește de la ipoteza că ambele categorii de personal între care se realizează comparația de către autorii excepției dețin calitatea de funcționari publici, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică. Curtea a constatat, însă, că diferența rezidă în aceea că, în cazul primei
DECIZIE nr. 462 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 ultima teză, art. 10 alin. (8) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274569_a_275898]
-
în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, trebuie să constate admisibilitatea sau inadmisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții, respectiv respingerea cererii de sesizare a Curții, prin dispozitivul aceleiași hotărâri. Astfel, în ipoteza formulării unei excepții prin care se invocă neconstituționalitatea mai multor dispoziții din legi sau ordonanțe, instanța judecătorească are obligația de a analiza întrunirea condițiilor de admisibilitate referitoare la fiecare dintre dispozițiile vizate și de a se pronunța cu privire la sesizarea Curții
DECIZIE nr. 466 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 7 şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274572_a_275901]
-
soluție contrară echivalează cu atribuirea unor efecte "extra legem" și chiar "contra legem" omisiunii sau refuzului instanței judecătorești de a se pronunța cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale având ca obiect soluționarea unei excepții de neconstituționalitate. Într-o atare ipoteză, conduita instanței judecătorești s-ar constitui într-o modalitate de paralizare a exercitării dreptului conferit de Constituție autorilor excepției de a o invoca și, în mod corelativ, de a primi soluția rezultată din controlul legii de către instanța de contencios constituțional
DECIZIE nr. 466 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 7 şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274572_a_275901]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, precum și prin Decizia nr. 279 din 10 mai 2016 , mai sus citată, decizii prin care a reținut, în esență, că "soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe și nu la valoare." 25. De asemenea, Curtea a analizat și constituționalitatea art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
DECIZIE nr. 466 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 7 şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274572_a_275901]
-
situație extraordinară. În sfârșit, arată că textul de lege criticat contravine art. 148 alin. (2) din Constituție prin raportare la art. 6 din Tratatul Uniunii Europene și art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Mai solicită ca, în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională să prevadă expres reactivarea dispozițiilor art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 în cuprinsul deciziei sale. În sensul celor arătate, depune note scrise la dosar. 11. Ionuț Cristian Mirea Buturugă
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
de drept" încalcă dreptul suveran al plenului Camerei Deputaților de a aprecia dacă sancționează sau nu cu revocarea pe cel care a pierdut susținerea politică din partea grupului parlamentar și, în consecință, este neconstituțională. 9. Prin urmare, se arată că singura ipoteză de încetare a mandatului înainte de termen este prin revocare, iar în privința revocării ca sancțiune politică trebuie inițiată o propunere de revocare - expresia "manifestării retragerii sprijinului politic" -, votul în plen fiind o concretizare a pierderii sprijinului politic al Camerei. 10. Cu privire la
DECIZIE nr. 468 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 50/2016 privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274621_a_275950]
-
președinte al Camerei Deputaților. 15. Pe fond se fac referiri extinse la deciziile nr. 1.630 și nr. 1.631 din 20 decembrie 2011. De asemenea se precizează că sintagma "pierderea sprijinului politic" este clară și are în vedere și ipoteza excluderii din partidul politic. Se arată că, în temeiul autonomiei parlamentare, Camera Deputaților este suverană în a adopta măsurile pe care le consideră necesare și oportune pentru buna organizare și funcționare a sa, inclusiv cele privind constituirea și alegerea structurilor
DECIZIE nr. 468 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 50/2016 privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274621_a_275950]
-
intra în concurs cu infracțiunile prevăzute la art. 29 lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere că niciuna dintre celelalte modalități nu poate fi săvârșită fără deținere. Prin urmare, în toate ipotezele ar trebui reținute cel puțin două infracțiuni de spălare a banilor. Este evident că o atare concluzie este greșită. De aceea, a apreciat că, în dezlegarea acestei probleme de drept, trebuie stabilit că infracțiunea de spălare a banilor este o
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
la această întrebare implică reformularea primei întrebări din încheierea de sesizare. În subsidiar, în raport cu conținutul încheierii de sesizare, a arătat că instanța care a formulat întrebările urmărește soluționarea problemei de drept privind existența sau inexistența unui concurs de infracțiuni în ipoteza spălării banilor săvârșită în modalitățile schimbării și transferului [art. 29 alin. (1) lit. a)], dobândirii și deținerii de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni [art. 29 alin. (1) lit. c)]. Astfel, săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
art. 29 alin. (1) lit. a) și la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, în concurs, înseamnă a admite că legiuitorul a creat, în mod automat, un concurs de infracțiuni pentru ipoteza schimbării sau a transferului de bunuri. Schimbarea și transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul prevăzut în art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, precedate de
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
săvârșit infracțiunea predicat. Dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, care definesc infracțiunea de spălare a banilor, se referă la cunoașterea provenienței bunurilor - cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni - condiție îndeplinită în ipoteza în care o persoană are atât calitatea de subiect activ al infracțiunii de spălare a banilor, cât și calitatea de subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile. În măsura în care legiuitorul a prevăzut explicit numai condiția cunoașterii provenienței bunurilor și nu
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 13. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 10 și 11 din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale, sens în care arată că prevederile supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare, având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din Legea veche ( Legea nr. 290/2003 , cu privire la modalitatea
DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274671_a_276000]
-
vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. 31. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a
DECIZIE nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274356_a_275685]
-
propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte: ... a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată; ... b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară. (2) Ministerul Finanțelor
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
la baza prognozelor; ... f) o declarație privind concordanța sau diferențele față de cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene. Diferențele semnificative dintre scenariul macrobugetar ales și previziunile Comisiei Europene sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei; ... 2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afectează politica fiscală. Articolul 29 (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar următor și 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
le consideră importante pentru strategia fiscal-bugetară; - premisele-cheie care stau la baza determinării indicatorilor din strategia fiscal-bugetară; - analiza de senzitivitate a țintelor fiscale la schimbările indicatorilor macroeconomici, precum și analize de senzitivitate a datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile, în funcție de diferite ipoteze privind ratele de creștere economică și ratele de dobândă; b) explicația politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile și obiectivele responsabilității fiscale și la regulile fiscale și orice măsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea; ... c
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificări și prezentate informațiile prevăzute la art. 29 alin. (1), în format comparabil cu noua structură a bugetului general consolidat; ... b) înrăutățirea semnificativă a prognozei indicatorilor macroeconomici și a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare; ... c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul său de guvernare se încadrează în ultima strategie fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
încheierea mandatului Guvernului trebuie să conțină următoarele informații: a) estimarea veniturilor, cheltuielilor și soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificație economică și pe bugete componente ale bugetului general consolidat; ... b) prognoza indicatorilor macroeconomici și a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a); ... c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
nu au fost transmise prin intermediul prim-ministrului. ... Articolul 52 (1) În termen de 30 de zile de la data solicitării, Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerul de resort sau președintele Consiliului fiscal vor face public impactul financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au stat la baza calculului acestuia, precum și metodologia de calcul pe baza informațiilor aflate la dispoziția Ministerului Finanțelor Publice și/sau a ministerelor de resort. ... (2) În cazul în care Ministerul Finanțelor Publice și/sau ministerul de resort sau
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274331_a_275660]
-
persoanelor îndreptățite. 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, dispozițiile criticate din Legea nr. 164/2014 nu aduc atingere principiilor neretroactivității legii și egalității în fața legii, în condițiile în care se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei după intrarea în vigoare a acestora, având domeniul lor propriu de aplicare, și nu se aplică unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ abrogat. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât
DECIZIE nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274379_a_275708]
-
României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). La paragraful 16 al aceleiași decizii, Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a
DECIZIE nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274379_a_275708]