28,104 matches
-
Paulina Cathegilla. Acesta dovedește că Pupienus era înrudit cu familia nobiliară a Sextiilor. Pupienus a fost de două ori consul. Prima dată a fost în jurul anului 213, iar a doua oară a fost în 234. În același an a devenit prefect al Romei; din cauza severității sale, însă, a devenit nepopular în rândul poporului roman. Pupienus a avut doi copii: Tiberius Clodius Pupienus Pulcher Maximus, consul suffect în 235 și Marcus Pupienus Africanus, consul în 236 împreună cu împăratul Maximin Tracul. Toate aceste
Pupienus () [Corola-website/Science/312192_a_313521]
-
sub supravegherea tatălui său. A urmat școlile medii ale Blajului, pe care le-a termină în anul școlar 1851-1852. La 24 de ani, în anul 1853, a obținut examenul de bacalaureat. A participat la Revoluția de la 1848, fiind unul din prefecții lui Avram Iancu. A urmat apoi studii superioare la Viena, la Facultatea de Drept și Filozofie, primind o bursă de 300 de florini din partea Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj. După absolvirea facultății, în 1857, candidează la București pentru ocuparea unei catedre
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
în nici o altă sursă în limba latină. De importanță considerabilă în acest sens este introducerea din biografia lui Aurelian, în care 'Flavius Vopiscus' redă o conversație pe care ar fi avut-o cu Praefectus urbi din Roma în timpul sărbătorilor Hilaria. Prefectul îl incită să scrie după cum își dorește și să inventeze acolo unde nu deține informații. O ciudățenie a lucrării este că include un număr mare de documente care nu au cum să fie autentice. E vorba despre deliberări ale Senatului
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
(n. Chioreanu 1820, sat Balda, comuna Sărmașu, județul Mureș - d. 15 octombrie 1848, sat Someșeni, azi înglobat în municipiul Cluj-Napoca) a fost un revoluționar român din Transilvania de la 1848, primul prefect al Prefecturii Câmpiei (septembrie/octombrie 1848) din timpul Revoluției Române de la 1848. era fiul cantorului Bisericii greco-catolice din localitatea Bolda. În anul 1842 a început să studieze teologia la Blaj, având ca profesori pe: Vasile Rațiu, Simion Filip, Timotei Cipariu
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
Revoluției, compus din 25 de bărbați. Cursul evenimentelor a făcut ca o parte dintre aceștia să ispășească soartă de martiri. Bătrâneanu participă și la cea de a treia Adunare de la Blaj, în 3/15 septembrie, unde a fost investit ca prefect al Câmpiei cu reședința la Luduș, cuprinzând 120 de sate din zonă. Pentru a-i ridica pe oameni la răscoală, au loc adunări populare la Frata și Cătina. Îi sunt apropiați tribunii Vasile Simonis din Sărmașu, Ioan Dan din Silivașu
Alexandru Bătrâneanu () [Corola-website/Science/311136_a_312465]
-
prin actul imperial din 24 martie 1861 aprobarea revendicării lor. Însă lupta politică în „chestiunea districtului” nu era rezolvată, vicarul Moisil și ceilalți fruntași năsăudeni trebuind să-și coroboreze eforturile pentru numirea lui Alexandru Bohățel în funcția de căpitan suprem (prefect) al districtului, candidatul grănicerilor fiind în competiție electorală cu oameni politici maghiari susținuți de cancelarul Kemény și guvernatorul Mikó. În acest scop vicarul convoacă o mare adunare a foștilor grăniceri pe 18 aprilie 1861, care decide trimiterea unei noi delegații
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
fi silit să îndure după război, din nou, la bătrânețe, umilința sărăciei, înainte de a suferi, și mai dureroasă poate, arsura desamăgirii și a desmințirilor, de a vederea că nu el ci Pirgu avusese dreptate, de a-l vedea pe Pirgu...prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar." Eroul lui Fărcășanu, cu care autorul se identifică, ajunge la sfârșitul romanului fără o asemenea împlinire. În momentul în care, devenind conștient, în urma unui accident tragic, se pregătește pentru o viață în care să se realizeze
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în preajma sărbătorilor de iarnă, Vitoria pleacă la mănăstirea Bistrița pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și a cere un sfat duhovnicesc, apoi se deplasează la Piatra Neamț pentru a anunța stăpânirea de dispariția soțului ei. Prefectul județului afirmă că este posibil ca Nechifor Lipan să fi fost prădat de bani și ucis, confirmând temerile Vitoriei. Femeia se hotărăște să plece în căutarea soțului dispărut la terminarea celor douăsprezece săptămâni de post negru, împreună cu Gheorghiță, luând cu
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de-al doilea spectacol a avut premiera la 22 iulie 1974 și o durată de 97 de minute. Distribuția a fost formată din Irina Răchițeanu Șirianu (Vitoria Lipan), Mariana Cercel (Minodora), Nicolae Botez Luchian (Dănilă), Ștefan Mihăilescu-Brăila (negustorul), George Demetru (prefectul), Cornel Coman (Vasiliu), Tatiana Iekel (Maria), Ion Henter (Calistrat Bogza), Mihai Mereuță (Cuțui), Ion Manta (dl. Toma), Elena Bog Amaria (o femeie), Ioana Ciomârtan, Jean Reder ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Constantin Botez (regia de studio), Romeo Chelaru
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
a fost înființarea "Școlii de Ofițeri de Jandarmi" din București. În perioada 12 mai 1931 - 15 februarie 1934, generalul de brigadă Constantin Dimitrescu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. În luna aprilie 1931 a fost delegat funcția de prefect al județului Timiș, după ce timp de două luni ocupase postul de prefect al județului Arad. Ordinul nr. 291 din 4 martie 1932, semnat de Generalul Dimitrescu N. Constantin, Inspector General al Jandarmeriei, în care printre altele se spune: „Mi s-
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
12 mai 1931 - 15 februarie 1934, generalul de brigadă Constantin Dimitrescu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. În luna aprilie 1931 a fost delegat funcția de prefect al județului Timiș, după ce timp de două luni ocupase postul de prefect al județului Arad. Ordinul nr. 291 din 4 martie 1932, semnat de Generalul Dimitrescu N. Constantin, Inspector General al Jandarmeriei, în care printre altele se spune: „Mi s-a adus la cunoștință că jandarmii de la posturi nu mai merg la
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
a fost un general român, prefect al Poliției Bucureștilor și comandant al Jandarmeriei Române. Înainte de intrarea României în primul Război Mondial lucrează în cadrul Secției I-a de pe lângă Marele Stat Major al Armatei la Biroul 1 Informații. În 1918 este avansat general. Între 1918 - 1930 Generalul a
Eracle Nicoleanu () [Corola-website/Science/311812_a_313141]
-
și comandant al Jandarmeriei Române. Înainte de intrarea României în primul Război Mondial lucrează în cadrul Secției I-a de pe lângă Marele Stat Major al Armatei la Biroul 1 Informații. În 1918 este avansat general. Între 1918 - 1930 Generalul a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei (cel mai longeviv prefect de poliție al Bucureștilor), apoi pe cea de comandant al Jandarmeriei Române (1930-1931). Eracle Nicoleanu (împreună cu soția sa) sunt printre ctitorii bisericii „Cărămidarii de Jos,” din București. Bandele care terorizau Capitala la începutul
Eracle Nicoleanu () [Corola-website/Science/311812_a_313141]
-
României în primul Război Mondial lucrează în cadrul Secției I-a de pe lângă Marele Stat Major al Armatei la Biroul 1 Informații. În 1918 este avansat general. Între 1918 - 1930 Generalul a îndeplinit funcția de prefect al Poliției Capitalei (cel mai longeviv prefect de poliție al Bucureștilor), apoi pe cea de comandant al Jandarmeriei Române (1930-1931). Eracle Nicoleanu (împreună cu soția sa) sunt printre ctitorii bisericii „Cărămidarii de Jos,” din București. Bandele care terorizau Capitala la începutul anilor ’30, tâlhărind, furând, luând taxe de
Eracle Nicoleanu () [Corola-website/Science/311812_a_313141]
-
București. Bandele care terorizau Capitala la începutul anilor ’30, tâlhărind, furând, luând taxe de protecție, făcând scandaluri în locuri publice căpătaseră amploare, iar criza economică acutizase fenomenul infracțional în ultimii ani ai conducerii lui Eracle Nicoleanu, deținător al funcției de Prefect al Capitalei. În prezent, Inspectoratul Județean de Jandarmi Vrancea poartă numele generalului Eracle Nicoleanu.
Eracle Nicoleanu () [Corola-website/Science/311812_a_313141]
-
(n. 22 septembrie 1844 — d. 23 octombrie 1908) a fost un politician român, primul prefect al județului Constanța, cunoscut pentru faptul că a susținut interesele Dobrogei și după încheierea mandatului, în calitate de parlamentar. O stradă din centrul vechi al Municipiului Constanța precum și o localitate din județul Constanța îi poartă numele. De asemenea, Școala cu clasele I-
Remus Opreanu () [Corola-website/Science/311316_a_312645]
-
nr. 7 din Constanța se numește, de la 28 noiembrie 2006, Școala Gimnazială „”. A fost pe rând procuror și supliant la Tribunalul de Prahova, judecător la Brăila, procuror la curtea din Focșani, judecător și procuror general la curtea din Craiova (1873), prefect de Putna (1876) și procuror general la Curtea de Apel din București (1876-1878). În noiembrie 1878 a fost numit prefect al districtului Constanța din provincia Dobrogea, atașată României în urma Congresului de la Berlin. În septembrie 1881 a demisionat și s-a
Remus Opreanu () [Corola-website/Science/311316_a_312645]
-
Tribunalul de Prahova, judecător la Brăila, procuror la curtea din Focșani, judecător și procuror general la curtea din Craiova (1873), prefect de Putna (1876) și procuror general la Curtea de Apel din București (1876-1878). În noiembrie 1878 a fost numit prefect al districtului Constanța din provincia Dobrogea, atașată României în urma Congresului de la Berlin. În septembrie 1881 a demisionat și s-a stabilit la București. Ca deputat, senator de Ialomița cât și consilier al Curții de Casație, a susținut interesele Dobrogei în
Remus Opreanu () [Corola-website/Science/311316_a_312645]
-
data de 18 octombrie a fost constituită în această chestiune o comisie la Satu Mare, formată din șefii regionalelor de Securitate din Oradea și Satu Mare, un colonel de la Interne, un locotenent-colonel de armată, alți șefi de la Jandarmerie, precum și primul procuror și prefectul județului Satu Mare (interbelic). În noaptea de 18/19 octombrie un dispozitiv format din 70 jandarmi, 40 de gardieni și 25 de agenți de Securitate au înfrânt rezistența țărănească din Bixad și au arestat obștea celor 23 de călugări greco-catolici. Represiunea
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Devenit tot mai prosper, împreună cu fratele său, au construit o sumedenie de monumente la Napoli, unde dețineau și câteva palate. Obține titlul de cavaler și îl însoțește pe împărat în expedițiile sale, îndeplinind funcția de "tribun militar" și apoi de "prefect". Apreciat pentru cunoștințele și pregătirea sa, este numit ulterior secretar pentru afacerile grecești. Claudius a fost asasinat la instigarea soției, Agrippina (12 sau 13 octombrie 54). Pe lista de complici figurează mai multe nume, printre aceștia aflându-se și Xenophon
Xenofon din Cos () [Corola-website/Science/312377_a_313706]
-
el a sesizat lacunele aprovizionării și dotării trupelor române și tratamentul discriminatoriu la care erau supuse de comandamentele germane. Aceasta poziție a făcut ca generalul Nicolae Ghinăraru să fie trecut în rezervă înainte de termen, fiindu-i încredințată apoi funcția de prefect al județului Botoșani, funcție pe care a deținut-o până în primavara anului 1944, când județul avea să fie ocupat de trupele sovietice. Arestat la 31 octombrie 1944, inclus în lotul criminalilor de război, datorită episodului Odessa, supus unui proces politic
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
la Seminarul central din Budapesta. Reîntors la Blaj, ocupă pentru câtva timp funcția de cancelist mitropolitan, în 23 august 1882 fiind hirotonit ca preot ""celibe"". În perioada 1882-1888 a fost profesor suplinitor la Seminarul teologic, profesor la Școala normală precum și prefect la Internatul Vancean. Preot interimar în Tiur, după anul 1888 Aurel Florianu intră în cadrele armatei austro-ungare, îndeplinind funcția de preot militar clasa a II-a în Districtul militar Sarajevo până în anul 1902 când este mutat ca preot militar clasa
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni la data de 5 octombrie 1919. Aici a predat în perioada 1919 - 1923 desenul artistic, matematica, gimnastica, geometria, caligrafia, tâmplăria, modelajul și chiar legătoria de cărți. Pe lângă activitatea didactică a îndeplinit și funcția de prefect de studii la internatul liceului. Tot aici, a înființat Cohorta de cercetași „Timotei Cipariu” care în anul 1921 număra 288 de membri. În calitatea de conducător a cohortei de cercetași a participat la serbările aniversării zilei de 3/5 mai
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
a cauzat mai puține victime, dar a folosit aceleași metode crude. Pentru lupta împotriva crimei organizate, în special împotriva Mafiei din Sicilia și din alte părți ale sudului Italiei, regimul fascist a dat în 1925 puteri speciale lui Cesare Mori, prefectul din Palermo. Lupta antimafia a făcut ca numeroși mafioți să fie închiși, în vreme ce cei rămași în liberatate au fugit în străinătate, în special în Statele Unite. Mori a fost totuși destituit atunci când a început să învestigheze legăturile dintre Mafie și regimul
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
artistic ce a fost susținut de formații din regiunea Cernăuți și județul Suceava și de depunere de coroane. La acest eveniment, au asistat Volodimir Litvin - președintele Radei Supreme a Ucrainei, Vasili Boeciko - Consulul General al Ucrainei la Suceava, Ioan Cușnir - prefectul județului Suceava, Gavril Mârza - președintele Consiliului Județean Suceava, senatorul sucevean Ghiorghi Prisăcaru - președintele Comisiei de politică externă a Senatului României și Mircea Dobre - primarul orașului Gura Humorului . a fost realizat în Ucraina și are înscris în relief pe soclul său
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]