28,509 matches
-
rezerv? ? i ? i?au demonstrat loialitatea. �ntre 1914 ? i 1918, atitudinea evreilor est? europeni era radical diferit? de cea din timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial. De? i lui Iorga i se �nt�mpla rareori s? generalizeze, a remarcat totu? i c? �evreii din Bucure? ți �nt�mpin? cu flori� sosirea germanilor; sau c? �evreii se bucur? de fiecare �nfr�ngere rom�neasc? � �n fă? a armatei germane. Mai ț�rziu (�n stilul s? u evocator), el prevedea �nt�mpinarea cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1916. Le repeta mereu ălor s? i: �Intrarea �n r? zboi va fi un dezastru�. A fost trimis? o misiune militar? din Fran? a sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de r? zboi al rom�nilor. Prima lui remarc? a fost: �S�nte? i admirabil de dezorganiza? i!�50. A?a �nc�ț armata rom�n? n?a avut �ncotro ? i s? a retras �n Moldova, l�ng? grani? a cu Rusia. Dup? p? rerea lui Iorga, dac? le spuneai ru? ilor c? Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga a luat cuv�ntul �n Camer? (acum �n exil la Ia? i) că s? r? spund? unui apel al Coroanei; cuv�ntarea această a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu m�ndrie c? regele trecuse peste originea să german? ? i a cerut de mai multe ori �nf? ptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: ��n trecut, mul? i dintre noi au suferit; dac? am devenit ceva de? a lungul timpului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Am venit s? lupt? m!�64, i? au r? spuns ei prompt. Iorga a reluat editarea �Neamului rom�nesc� la Ia? i. Pentru prima oar? erau tip? rîțe 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui ? i pe cheltuiala statului. Iorga remarcă: �A sosit �n sf�r? it vremea c�nd vorbele mele nu se mai pierd �n v�nt�65. �n ciuda faptului c? era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a f? cut eforturi extraordinare. Principalul s? u colaborator era Vasile Bogrea, care (dup? moartea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �cele mai bune ur? ri pentru Rusia� ? i observ�nd c? moralul soldă? ilor ru? i era bun75. A?a era cel pu? în la momentul respectiv. Rom�nii aveau pu? ine leg? turi cu trupele ruse? ți. A?a cum remarcă Iorga, numai polonezii veneau acas? la el �purt�nd uniformă ? arului�. �?i amintea de ace? ți �ofi? eri superiori care nu doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a armatei �n care erau for? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai amenin?? toare; unit?? ile ruse? ți stă? ionate �n afară Ia? ului pl? nuiau arestarea familiei regale rom�ne. Trupele erau sub influen? a studentului anarhist Rashal ? i a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se f? cuse remarcat prin aruncarea mai multor ofi? eri de marin? ru? i �n cazanele unei nave de r? zboi ? i fierberea lor de vii79. �n fruntea deta? amentului s? u, colonelul Gheorghe Rascoviceanu, un ofi? er rom�n plin de hoț? r�re, l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de America �n Cuba, Filipine ? i Mexic � analiz? pe care profesorul Bancroft n? ar fi putut s? o scrie altfel � ? i �l descria �n final pe Wilson că pe un �profesor de istorie ? i un academician lini? țiț�119. Nu putem dec�ț s? remarc? m cu triste? e la sf�r? ițul secolului al XX-lea c? pre? edintele Wilson, ca ? i Iorga ? i fondatorul Cehoslovaciei, un alt profesor universitar, Ț. �G. Măsar? k (care a vizitat Ia? ul �n 1917 ? i era prieten at�ț cu Woodrow
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bucure? ți că s? profite de oportunit?? ile uluitoare a? a cum f? ceau to? i cei de la Ia? i? Prin noiembrie ? i decembrie, nici o persoan? important? nu mai r? m?șese la Ia? i. Politicienii regimului plecaser?. A?a cum remarcă Iorga, Ia? ul devenise un oră? lini? țiț de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu �a luat? o la goan? � spre Bucure? ți. A a? teptat s? fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la �ntoarcerea generalului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era prea frumoas? �). Vom aruncă noi acum o privire. Perioadă interbelic? , �n ciuda deficien? elor, a fost cea mai fericit? perioad? din istorie Rom�niei1. De? i nu totul mergea foarte bine, �n anii de �nceput există un optimism general. Mare? alul Foch remarcă �ns? (atunci c�nd i s? a ar? tat, �n 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): �Acesta nu este un tratat de pace, ci un armisti? iu pe 20 de ani! � Cl�menceau, adev? ratul lui arhitect, era pesimist prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Na? ionalist Democrat ? i a devenit unul dintre cofondatorii �Ligii poporului� a generalului Averescu. Dar a avut ne�n? elegeri ? i cu el (�n special datorit? absen? ei din program a antisemitismului), revenind �n cele din urm? la Partidul Na? ionalist Democrat. Iorga remarcă: �Cuza nu este sincer�13. Tratatul de Pace de la Bucure? ți obligă Rom�nia s? garanteze evreilor cet?? enia. Numai Cuza ? i Ion Zelea Codreanu au votat �mpotriva acestei prevederi. Iorga nu va participa la aceste alegeri sponsorizate de Puterile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urm? , la sf�r? ițul lui decembrie, Iorga a plecat de la Ia? i ? i s? a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră? care tr? ise sub ocupă? ie inamic? , numindu? l �oră? ul ru? inii�. Remarcă �n atitudinea locuitorilor acestuia �insolen? a pe care o poate afi? a doar un sclav biciuit�16. �ntruc�ț locuin? a sa de la V? leni fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar prima lui ac? iune a fost s? asigure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți �Iorghi? ți� se �nclinau plini de gra? ie ? i, că s?? l cît? m pe ? eicaru, �l p? r? seau pe Iorga cu durerea pe care o sim? im atunci c�nd renun?? m la iubirea tinere? îi noastre�. Iorga remarcă faptul c? i?a auzit de multe ori �peste um? r� pe oameni numindu? l �idealist ? i vizionar� �n cercurile politice 58. Pe l�ng? toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronic? a politicii sale; nici o prietenie (cu pu? ine excep? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Moldova, care avea experien? a unor �ndelungate rela? îi cu Rusia. Dar există ? i un lucru cu care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un sim? , o intui? ie a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat ? i �n celelalte lucr? ri ale sale, nu numai �n cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al ? aselea sim? a f? cut că operele lui Iorga s? fie at�ț de valoroase. Iat? c�teva citate din r�ndurile scrise de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nimic din partea rom�nilor! � Iar �n anii �30, speran? a evreilor se va spulberă definitiv. Evreii s? au retras �n cadrul Kahal? ului, Comunitatea evreiasc? , ? i s? au refugiat �n religie. �Falansterul evreiesc, ca ? i cel armean, s? l??luie? te �n interiorul religiei�, remarcă Iorga 127. Majoritatea evreilor rom�ni s? au �nchis �n interiorul ghetourilor lor ? i au continuat s? aib? pu? ine lucruri �n comun cu spiritul tradi? ional al ?? rîi. Nu se sim? eau bineveni? i, ci doar tolera? i c�ț timp �? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, fire? te, la V? leni. Congresele Internă? ionale de Istorie ? i?au reluat activitatea �n aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenin? area r? zboiului plan�nd �nc? �n aer. Au participat numai istoricii ?? rilor �nving? toare (Congresul s? a desf?? urat, remarcă Iorga, �f? r? participarea inamicilor no? tri�)152. Iorga a ? inut o conferin?? despre �Rom�nia dun? rean? ? i barbarul secol al ? aselea� ? i despre elementele trace ale artei populare rom�ne? ți. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scriitor francez�155. Că fiu al marelui scriitor Alphonse Daudet, L�on Daudet mo? tenise evident de la tat? l s? u ceva imagina? ie poetic?. Dar cum putea cineva s?? l considere drept un mare scriitor francez? Citindu? i articolele, remarcai stilul s? u spectaculos uneori, �ntotdeauna violent, dar mai ales faptul c? Daudet p? rea s? fi dat un nou sens vulgarit?? îi. �n 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea să reac? ionar? antirepublican? extremist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la Moscova descoper? c? na? iunile constituie ceva real, un adev? r ? i o mare realitate indestructibil? �170. Dar Stalin nu credea �n indestructibilitatea unei na? iuni. Odat? , �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal fă?? de Bene?: �Problemă maghiar? nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i �n Basarabia, modific�nd �marea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
grece? ți din Asia Mic? , acest lucru fiind �n ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de grav? a evolu? iei organice a unei na? iuni. Iorga interpreta gre? it politică lui Mustapha Kemal ? i vorbea despre o �victoria a pan? islamismului�. O remarc? ? i mai important? este urm? toarea: ��nc? lcarea tratatelor �ncurajeaz? �nc? lcarea lor pretutindeni. Din această deriv? atitudinea noastr? �183. Inflexibilii irlandezi cereau �nfiin? area unui stat irlandez liber, c? ruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Guvernul Averescu a fost o �interpunere� plasat? de Br? tianu �n vidul de putere p�n? c�nd el ? i Sistemul s? u liberal aveau s??? i recapete suflul. Institu? iile liberale ? i marea finan?? au continuat s? controleze situa? ia. Iorga remarcă naiv c??? i �nchipuie mutra lung? a lui Maniu dup? ce regele �l f? cuse s? petreac? o zi a p? c?lelilor (f? c�nd aluzia de precedentul istoric petrecut la Paris c�nd toat? lumea se a? tepta că Rich
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oameni au participat la aceast? mare �ntrunire politic? antiliberal?. Iorga nu a acceptat s? participe 209, refuzul s? u dator�ndu? se animozit?? îi cresc�nde dintre el ? i Maniu, ca ? i dezgustului s? u profund fă?? de populism. Iorga remarcă mai ț�rziu c? �ntrunirea de la Albă Iulia s? a desf?? urat �dup? cea mai bun? tradi? ie revolu? ionar? transilv? nean? �. Ceea ce nu era deloc un compliment. Masă de oameni adunat? la Albă Iulia voia s? organizeze un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să, Iorga i? a spus Regelui Carol: �Voi sluji pe Majestatea Voastr? doar conform idealurilor �n care cred�. Ulterior, s? a referit la propriul s? u guvern că la o �sarcin? lipsit? de sprijin ? i �n? elegere� ? i f? cea urm? toarea remarc?: �Dac? a? fi avut un partid puternic sau o na? iune curajoas? ? i inteligent? �n spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel�36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dac? s?ar fi bucurat de sprijinul pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Argetoianu, ca ministru de interne ? i de finan? e, ? tia totul despre putere. El ? tia ce �nseamn? puterea, cum s? o ob? în? ? i cum s? abuzeze de ea. Nu este deci de mirare c? Prin? ul Carol l? a remarcat de la bun �nceput. Carol a c? l?torit �n Italia că s? se familiarizeze cu activit?? ile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i? a sugerat de la bun �nceput lui Carol s? instituie o dictatur? totalitarist? , �mult �nainte de accederea la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i aminte? te de atmosfera din copil? ria petrecut? printre prietenii de familie la Blois, Tours ? i Orleans (? i de produsele de patisserie care ? i se topeau practic �n gur?) . Cei care participau la ie? irile �n aer liber de dup?? amiaz? remarcau c? aerul din zona Tours este �at�ț de dulce �nc�ț practic te adoarme... � Atmosferă această a fost consacrat? de expresia: �Mai bine Hitler dec�ț Blum! � Echivalen? îi din Anglia ai acestor oameni ? tiau c? chiar dac? englezii vor c�? tiga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Gheorghe Br? tianu ? i Grigore Nandri?) , atunci c�nd s? a ridicat problema veridicit?? îi istorice, Iorga a spus: �Ce valoare are adev? rul dac? trebuie s? ap? r interesele ?? rîi mele? �164 Orice am crede despre credibilitatea lui Giurescu, remarcă această putea foarte bine s? fi fost rostit? de Iorga. Ea se �nscrie perfect pe linia �Legii supreme� a lui Eminescu. Primul num? r al �Revistei istorice rom�ne� din martie 1931 i? a dat replica lui Iorga, cer�nd �o respectare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Mihai Viteazul. Acesta sus? inea c? Mihai Viteazul nu a fost fiul lui P? tra? cu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei �rachieri? e�. �C�ț de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul! � remarcă Iorga. �Mihai Viteazul a ie? it deci din p�ntecele unei v�nz? toare de ? uic? beat? cri?? ? i a c? zut pe du? umeaua unui han. Poate c? ? i el era beat din cauza ? uicii ? i nu a fost cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]