27,690 matches
-
în jurul „Curții nobiliare” - de după Vii, extinderea intravilanului s-a făcut în 3 faze distincte: În această fază mulți dintre locuitorii așezării, în special tinerii absolvenți ai diferitelor forme de învățământ, prin căsătorie își stabilesc domiciliul în alte localități, determinând un spor migratoriu important și constant. Partea vetrei satului de la intrare spre Teiuș până in centru se numește „Joseni” din centru până in capul satului spre Geoagiu de Sus se numește „Suseni”. Strada Principală ce traversează satul se suprapune pe DC 78
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Fălciu era de 125.640 de locuitori. Față de populația numărată la recensământul din 1930, rezultatele recensământului din 1937 reprezentau un spor natural de 10.585 de locuitori pe o perioadă de 6 ani și jumătate. În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
de muncă 22: Primul contract colectiv de muncă s-a încheiat în 19 martie 1922 și era valabil din 1 aprilie. Conform acestui contract s-a redus ziua de lucru la 8 ore iar pentru orele suplimentare se primea un spor. Al doilea contract colectiv de muncă s-a încheiat la data de 18 martie cu salarii modificate, însă nu în favoarea muncitorilor. 28 martie 1924 s-a încheiat al treilea și ultimul contract colectiv de muncă, realizat între muncitori și patroni
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. 1. Sistemul de reproducere biparentală
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
de vedere confesional, populația județului era alcătuită din 54,0% ortodocși, 45,1% musulmani ș.a. La data de 1 iulie 1937, populația aproximativă a județului Durostor era de 230.309 locuitori. În 1930, în județ locuiau 211.439 locuitori, deci sporul natural în 1937 a fost de 18 870 locuitori în timp de 6 ani și jumătate, adică o creștere de 8,9%.
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani în urmă (Magyari et al. 2006). Studiile palinologice, având ca obiect studiul polenului și al sporilor, au ajuns la concluzia că istoria lacului Sfânta Ana a început în urmă cu circa 9.800 - 8.800 ani, cu stadiul de turbărie și lac puțin adânc. A urmat o perioadă de acumulare continuă de apă pluvială și de
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
specialitate, ca fiind îndoielnice.. Se observă însă o curbă demografică ascendentă, mai ales începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, populația ajungând să se dubleze, sau chiar mai mult după 1780. Cauzele de ordin general ar fi sporul natural și o perioadă de stabilitate politică, socială și economică în comitat. Se constată o diminuare a obligațiilor iobăgești în deceniile 6-7, așa cum reiese din conscrierea din 1770: locuitorii satului Bălnaca nu plăteau dijmă, aveau dreptul la pescuit și să
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de un sistem dezvoltat de asigurare a serviciilor medicale, fiind centrul medical al comunei Nimigea. Sistemul farmaceutic este compus din două farmacii: Lăcașuri de cult În Nimigea funcționează 3 biserici, fiecare având câte o casă parohială: Clădiri și monumente istorice Sporul natural al satului Nimigea de jos este negativ, populația find îmbătrânită . Diversitatea etnică, lingvistică și culturală este foarte mare în localitate . Conform recensământului din 2002 majoritatea locuitorilor sunt Reformați(812 adică 51,32%), dar mai sunt și minorități de Ortodocși
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
se menține cam la același nivel 5571. Trebuie facuta specificația că în cele doua perioade când au avut loc cele două razboaie mondiale, dinamica și structura populației au fost stânjenite considerabil. Un allt aspect care a dus la înregistrarea unui spor negativ în perioada 1971 - 1989 a fost migrarea populației spre zonele puternic industrializate sau sper zone cu deficit de brațe de muncă în agricultură (zona Dobrogei). Creșterea cea mai evidentă a populației se înregistrează în perioada 1966 - 1961, cand s-
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
1971 - 1989 a fost migrarea populației spre zonele puternic industrializate sau sper zone cu deficit de brațe de muncă în agricultură (zona Dobrogei). Creșterea cea mai evidentă a populației se înregistrează în perioada 1966 - 1961, cand s-a menținut un spor natural pozitiv prin intervenția spațiului cu legea privind redresarea natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
a populației se înregistrează în perioada 1966 - 1961, cand s-a menținut un spor natural pozitiv prin intervenția spațiului cu legea privind redresarea natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei, la care se adaugă strămutarea un sat (Șerpenița) de pe raza comunei Liveni, precum și a unor gospodării din satul Livenii-Vechi, ca urmare a construirii lacului de pe Prut. Locuitorii
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
perioada 1966 - 1961, cand s-a menținut un spor natural pozitiv prin intervenția spațiului cu legea privind redresarea natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei, la care se adaugă strămutarea un sat (Șerpenița) de pe raza comunei Liveni, precum și a unor gospodării din satul Livenii-Vechi, ca urmare a construirii lacului de pe Prut. Locuitorii strămutati s-au localizat în
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Statistică pe comună. De la recensământul din 1959, când s-a înregistrat un număr de 5282 locuitori, se observă o creștere a populației până în 1966, ajungând la 5524 locuitori, după care populația scade treptat ajungând în 1992 la 4001 de locuitori. Sporul total al populației înregistrează în anul 1988 numai valori negative, o scădere semnificativă a acestuia înregistrându-se în anul 1990 (-93,8% fata de -2,1% in anul 1989). Conform recensământului populației întocmit la 1 iulie 1992, populația localității Dudești
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
au rămas bordeiele dar au început să apară și primele case de cărămidă ( cărămidă ) care era produsă de ei. Ocupația era aceeași pe care o moșteniseră, si anume prelucrarea lemnului. Natalitatea era destul de ridicată însă mortalitatea foarte mare făcea că sporul natural să fie totuși mic. Populația de rudari nu a cunoscut colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
a finalizat construcția noii școli, elevii învățau într-o casă închiriată. În anul 2000, școala veche a fost demolată și a fost construită una modernă care acum este frecventată de un număr mai mic de elevi decât în 1918 datorită sporului natural extrem de mic. Prima biserică a fost construită din lemn cu contribuția totală a proprietarului moșiei, Petrache Cazimir, și a fost sfințită în anul 1819. Mutarea satului intervenită în anul 1865 a determinat construirea alteia, dar acest lucru s-a
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
și Crețeștii de Sus. Budești aparținea de comuna Curteni iar Satu Nou a fost înregistrat oficial ca sat abia în 1904, prin "Legea pentru organizarea comunelor rurale". Situația populației se prezenta astfel: Recensământul din anul 1930 evidențiază o creștere în ceea ce privește sporul natural, față de situația de la începutul secolului: În ciuda pierderilor de vieți din timpul celui de-al doilea război mondial, a foametei și a epidemiilor, populația a crescut în anii 1950, ajungând la nivelul maxim din toată istoria comunei. La recensământul din
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
După căderea comunismului numărul locuitorilor a crescut lent dar nu datorită creșterii nivelului natalității ci mai degrabă datorită reîntoarcerii în locurile natale a șomerilor și a pensionarilor ce migraseră în orașe industriale sau miniere cu ceva timp în urmă. Deși sporul natural e în prezent pozitiv în toate localitățile comunei, îmbătrânirea și pustiirea satelor este ireversibilă, tinerii preferând să migreze în străinătate sau în orașe cu perspective economice cum ar fi București sau Timișoara. În comuna Ibănești sunt grădinițe în satele
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
pachet de măsuri care vor influența în mod pozitiv activitatea prezentă și care vor contribui în mod categoric la dezvoltarea armonioasă pe termen lung. este, demografic, a doua cea mai mare zonă metropolitană din România, fiind printre singurele care înregistrează spor pozitiv al populației, celelalte zone având scăderi moderate sau masive ale populației. Mai multe comune învecinate cu municipiul Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele Ghiroda, Giroc, Dumbrăvița, Chișoda, au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării facilităților
Zona metropolitană Timișoara () [Corola-website/Science/301924_a_303253]
-
loturi mici de până la 5 ha. Cam toate cele 191 de familii (472 de suflete) dețin câte o vacă de lapte, iar un număr de 12 familii au 109 oi. Populația a îmbătrânit odată cu plecarea tineretului la oraș, iar de spor natural pozitiv nu se poate vorbi. La 2 km vest se află halta CFR Brăhășoaia dată în axploatare în deceniul III al secolului XX, în urma intervențiilor fostului proprietar al moșiei Brăhășoaia Gogu Petrescu. Pe teritoriul satului Ștefan cel Mare nu
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
Alexa Popa), Coasta, Săcălaia, Surduc, Vidolm, Drag (Popa Alexa Stoica), Hăghiz -Tri Scaune (Popa Ștefan Stoica), Săliștea Sibiului. În 1605, guvernatorul Transilvaniei, Banffy, a dat 16 porunci pentru restituirea lor. Dat fiind specificul satului, populația nu va înregistra, multă vreme, sporuri importante. În 1713, în pragul secolului al XVIII-lea trăiau în 11 case, 16 familii: 7 de iobagi și 9 de jeleri, alte 5 case fiind pustii. În 9 ianuarie 1714, „văzând paguba ce se face în economia orașului din cauza
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
de relațiile de producție socialiste din agricultura colectivistă către industria de construcții, transporturi, petrolieră și minieră, populația s-a redus ajungând în anul 1977 la 3757 locuitori, dintre care 559 erau țigani, adăpostiți în 1153 de locuințe. Până în anul 1989 sporul de natalitate datorat țiganilor era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
două specii de melci de apă, una cu spirala cochiliei plată și alta conică, două specii de scoici, raci, insecte ca boul-bălții, libelule mari și mici, cele mari fiind numite și calul-dracului, păianjeni de apă și țânțari, mâncați parcă fără spor de broaște. Dintre batracieni mai existau broasca râioasă, brotăcelul verde, de copac și broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și ceva albine
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]