30,218 matches
-
această eventualitate este o speculație gratuită. Potrivit legilor rasiste naziste (în vigoare în perioada 1935-1945), soții așa-ziși „arieni” din familiile „mixte” germano-evreiești erau de asemeni ținta unui regim de discriminare rasială și anulare de drepturi fundamentale; căsătoriile mixte erau condamnate de ideologia regimului nazist, iar germanii așa-ziși „arieni” clasificați drept „trădători”. În orice caz, familia Wolf a plecat din Germania în 1933, înainte de apariția legilor rasiale de la Nürnberg, astfel încît cea mai plauzibilă eventualitate este că nu au făcut
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
s-a reîntors în Austria, unde a cerut azil politic. Când azilul a fost respins, autoritățile austriece l-au dus la frontiera austro-germană de la Bayerisch Gmain, unde a fost preluat de către autoritățile germane. În 1993, tribunalul regional Düsseldorf l-a condamnat pe Markus Wolf pentru trădare de patrie și luare de mită la o pedeapsă privativă de libertate de șase ani. Curtea constituțională a RFG a anulat capul de acuzare, trădare de patrie, motivând aceasta prin recunoașterea principiului că activitatea de
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
care nu se mai văzuse din anii '30. Autoritățile americane i-au respins cererea, motivând că Wolf a avut un „trecut terorist”. În tot restul vieții, nu i-a fost permisă intrarea pe teritoriul american. În 1997, Wolf a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendarea pedepsei, sub acuzația de răpire de libertate, vătămare corporală etc. în patru cazuri. În același an, Wolf a fost convocat să se prezinte ca martor într-un proces de spionaj pus pe rol împotriva
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
distanță, nu știu cât, și am hotărât să nu merg mai departe”. S-a prezentat cu numele de Aleksandr Sergheevici Nikolski și a fost judecat pentru spionaj. Procurorul a cerut pedeapsa capitală, însă instanța i-a dat circumstanțe atenuante și l-a condamnat prin sentința nr. 481/7 iulie 1941 la muncă silnică pe viață. La sfârșitul lunii septembrie 1941 a fost transferat la închisoarea din Aiud, unde își ispășeau pedeapsa agenții sovietici capturați pe teritoriul României. La 28 august 1944, Nicolschi fost
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
recurgă la colaborarea cu libretistul Victorien Sardou pentru noul său proiect, cu un subiect antiradical. "Le Roi Carotte" are ca sursă de inspirație o povestire a lui E. T. A. Hoffmann, "Piticuț zis și Cinabru" ("Klein Zaches, genannt Zinnober"), și condamnă pericolele care pândesc în persoana unui rege roșu o monarhie prea indulgentă. Acest prim proiect inspirat de Hoffmann nu a mai fost finalizat în 1870, deoarece Offenbach și-a dedicat pe atunci timpul mai ales compozițiilor pentru opera bufă "Les
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
din care puteau trece în vestul mult visat. Spre nemulțuirea uriașa a liderilor est-germani, autoritățile maghiare au refuzat să stopeze exodul spre occident. Astfel de evenimente au deranjat comuniștii de mână forte așa cum era liderul est-german Erich Honecker, care a condamnat public sfârșitul tradiționalei "unități socialiste" a blocului sovietic și a făcut apel la Moscova să intervină în Ungaria. Honecker trebuia să facă față creșterii opoziției interne și marilor demonstrații antiguvernamentale din orașele germane. Discursul lui Șevardnadze și descrierea memorabilă a
Doctrina Sinatra () [Corola-website/Science/304584_a_305913]
-
duce o politică de oprimare a ordinelor călugărești, dar succesorul său, Jogaila, intră în relații cu Ordinul teutonic, încheind înțelegeri secrete cu acesta. Unchiul său, Kęstutis, îl ia prionier și izbucnește un război civil, în urma căruia Kęstutis este capturat și condamnat la moarte, dar este salvat de fiul său, Vytautas cel Mare. În 1322 Vilnius devine capitala Marelui Ducat al Lituaniei. În 1377, Regina Jadwiga a Poloniei este nevoită să se căsătorească cu Jogaila, care devenise mare duce al Lituaniei și
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
Nazist vine la putere în Republica de la Weimar, relațiile germano-ucrainiene se înrăutățesc mai ales datorită faptului că germanii nu acceptu pierderea regiunii Klaipėda. De asemenea, naziștii finanțau organizațiile antinaționale din țară, astfel că în 1934 statul lituanian a judecat și condamnat peste 100 de persoane, acuzate de asemenea activități, printre aceștia numărându-se și lideri ca Ernst Neumann și Theodor von Sass. Drept răspuns, Germania declară embargo produselor lituaniene. Atunci Lituania își îndreaptă atenția către Marea Britanie, cu care avea să încheie
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
tentativei de lovitură de stat din 1991 din Rusia, trupele sovietice pun stăpânire pe o serie de clădiri-sediu ale diverselor instituții guvernamentale din Vilnius și alte orașe mari. După eșuarea acestei acțiuni, forțele militare se retrag. Drept consecință, guvernul lituanian condamnă partidul comunist și dispune confiscarea proprietăților acestuia. Lituania dobândește recunoaștere internațională ca stat și este admisă în rândul Națiunilor Unite. Ca și în celelalte foste țări sovietice, odată cu înrăutățirea situației economice (creșterea șomajului, a inflației), popularitatea mișcării pentru independență "Sąjūdis
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
susținut că nu țintise către ducesă ci către generalul Oskar Potiorek, guvernatorul militar al Bosniei. Imperiul Austro-Ungar a declarat Serbia vinovată și îi declară război în data de 28 iulie. În data de 28 octombrie 1914 Tribunalul Sarajevo l-a condamnat pe Princip la 20 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru o persoană care nu împlinise încă vârsta de 20 de ani. Parchetul a cerut pedeapsa capitală, bazându-se pe faptul că în certificatul de naștere figura ca dată a
Gavrilo Princip () [Corola-website/Science/304595_a_305924]
-
ultimul nunțiu, silit să părăsească țara, la 5 iulie 1950. A fost arestat în ziua de 17 februarie 1951. A fost judecat în lotul „spionilor Vaticanului”, alături de episcopii Augustin Pacha și Adalbert Boroș și de alți preoți și a fost condamnat la închisoare pe viață. A efectuat 14 ani de închisoare, trecând prin închisorile de la Sighet, Oradea (1954-1956), Aiud, Pitești (1957-1960), Dej și Gherla, fiind eliberat printre ultimii deținuți, la 4 august 1964. Nu i s-a permis să se întoarcă
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
nu a fost recunoscută public și nici nu a figurat în statisticile oficiale . Autoritățile comuniste au intrat însă în posesia listei cu episcopii consacrați în secret de către Nunțiatura Apostolică. Astfel, episcopul Ioan Duma, OFMConv., este arestat în anul 1949 și condamnat la trei ani de închisoare, fiind închis la penitenciarele Popa Șapcă și Jilava. După eliberare, vine la Iași, dar este rearestat la 22 septembrie 1951 și condamnat la 25 de ani de închisoare în data de 5 octombrie 1951. I
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
Nunțiatura Apostolică. Astfel, episcopul Ioan Duma, OFMConv., este arestat în anul 1949 și condamnat la trei ani de închisoare, fiind închis la penitenciarele Popa Șapcă și Jilava. După eliberare, vine la Iași, dar este rearestat la 22 septembrie 1951 și condamnat la 25 de ani de închisoare în data de 5 octombrie 1951. I s-a redus pedeapsa la 4 ani: 3 ani fiind deținut în închisoarea Popa Șapcă din Timișoara și încă un an până la punerea sa în libertate la
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
mijloc, într-un joc de care ea însă e străină cu totul". În nuvelele sale "Întoarcerea tatii din război", " Pe cîmpia de sînge a Mărășeștilor", "Uzina vie", "Revolta din port" "Ploaia de iunie", "Șomaj fără rasă", "Execuția din primăvară", autorul condamnă războiul, descrie viața socială, lupta dintre clasele sociale, prezentând într-o lumină favorabilă mișcarea revoluționară.
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
azi în ruine a fostului IPROCHIM, din Calea Plevnei, nr. 137A), nu a adus nimic nou. Asasinii au declarat că au acționat din proprie inițiativă și că nu au luat contact cu conducerea superioară a Mișcării Legionare. Toți trei au fost condamnați la muncă silnică pe viață. Ulterior, Corneliu Zelea Codreanu le-a acordat gradul de Comandant al Bunei-Vestiri, cel mai înalt grad în Legiune după Căpitan, instituit în 2 decembrie 1936. După asasinarea primului ministru I.G. Duca, guvernul liberal a instituit
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
care au fost îngropate sub o placă de beton. Asasinatul colectiv a fost executat din ordinul lui Carol al II-lea, și se înscrie în categoria terorism de stat, dat fiindcă toți cei 14 se găseau în custodia autorităților, fiind condamnați definitiv de justiție. În data de 26 noiembrie 1940, în urma anchetei Comisiei Speciale de Anchetă Criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, comisie compusă din consilierul Eugen
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
1945. Aceste deportări pot fi considerate printre altele și drept o răzbunare împotriva celora care au declanșat dezastruosul război. Ele au încălcat însă dreptul internațional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliați în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populației civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiții inumane, pe care istoricul american Alfred de Zayas le compară cu munca forțată impusă de hitleriști, nimeni
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
Există autori sovietici care și-au manifestat dezaprobarea pentru acțiunile răzabunătoarea ale sodaților sovietici. Lev Kopelev, care a luat parte la luptele din Prusia Răsăriteană, a criticat cu asprime atrocitățile împotriva populației civile germane și a fost arestat în 1945, condamnat la o pedeapsă de zece ani de muncă în Gulag pentru "nutrirea de sentimente umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a luat și el parte la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
umanitare burgheze" și "compasiune pentru inamic". Alexandr Soljenițîn, care a luat și el parte la luptele din Prusia Răsăriteană din 1945, a fost arestat pentru criticile la adresa lui Stalin puse pe hârtie în scrisorile către un prieten. Și el a fost condamnat la zece ani de muncă în Gulag. Când Armata Roșie a cucerit Prusia Răsăriteană, mii de copii germani au rămas în urma coloanelor de refugiați, lipsiți de sprijinul părinților morți de foame sau în timpul luptelor. Copii au format bande care au
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
Lisandru blocând și distrugând flota ateniană. Acesta a câștigat cu sprijinul perșilor, vechiul inamic. Atena a capitulat. Zidurile orașului au fost dărâmate, oligarhii au preluat puterea, iar democrații au fost executați. Epoca de Aur se sfârșise cu sinuciderea filosofului Socrate, condamnat de regimul de atunci pentru învățătură și activitatea sa considerată "neconformistă" Dorința unicității polisurilor a rămas o dorința neîmplinită si nerealizată. Dintr-un mic regat al secolului IV i.en., un mare cuceritor va făuri un imperiu în numai într-
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
mare parte a comunității meteorologice nu crede în eficiența tunurilor sonice, ea nici nu a putut prezenta argumente total convingătoare în acest sens. Argumentele meteorologice la nivelul actual ridică dubii. unele poate serioase, dar nu prezintă o certitudine care să condamne fără drept de apel tunurlle sonice. De la început, tunurile antigrindină au fost utilizate aproape exclusiv în agricultură. Ele prezentau interes pentru culturile unde grindina crea pagube mai mari, în particular pentru viticultură și legumicultură. În Olanda, ele au fost utilizate
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
septembrie 1949). În anul 1951 a fost transferat la Jilava, trimis apoi la muncă silnică în mina de plumb de la Sighetul Marmației și mutat un an mai târziu în lagărul de exterminare de la Capul Midia. În anul 1953 a fost condamnat de tribunalul militar din Oradea la 12 ani de muncă silnică și dus în celula 120 a închisorii Aiud, unde n-a supraviețuit decât o lună. Episcopul greco-catolic Ioan Ploscaru l-a amintit în memoriile sale drept blând și modest
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
îndeplinea cerințele socialiste”. Cu toate astea, Szymborska, la fel ca mulți alți intelectuali din Polonia de după război, a aderat la ideologia oficială a Republicii Populare Polone (RPR) la începutul carierei sale, semnând o petiție politică pe 8 februarie 1953 care condamna preoții polonezi acuzați de trădare în procesul-farsă stalinist de la Cracovia. Opera să de început promovează teme socialiste, exemplu este volumul sau de debut 'Dlatego żyjemy (Pentru asta trăim) care conținea poeziile „Lenin” și „Młodzieży budującej Nową Hutę” ( În cinstea tinerilor
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
unei distanțe, în cele din urmă, imposibil de străbătut, între conținuturile fonice (expresiile lingvistice) și cele mintale (conținuturile de gândire) din vechea paradigmă și argumentează că în efortul de a spune, creăm ceea ce vrem să spunem și că noi suntem condamnați să ne facem conținuturile proprii ale limbii noastre. Humboldt întemeiază știința autentică a lingvisticii pentru că, prin modul în care concepe procesul de articulare lingvistică și conținuturile care se instituie, devine posibilă studierea sistematică a limbilor istorice în manifestarea lor, urmând
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
dar eșecul răscoalei din Savoia și punerea în stare de alertă a armatei și poliției au dus la eșecul operațiunii. Garibaldi, neîntorcându-se la bordul "Contelui de Geneys", a fost considerat dezertor. Recunoscut ca unul din liderii conspirației, a fost condamnat în contumacie la „pedeapsa cu o moarte rușinoasă”, și declarat dușman al patriei și al statului. Garibaldi a devenit astfel un „bandit”. El s-a refugiat apoi la Nisa, după care a trecut frontiera și a mers la Marsilia, unde
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]