29,398 matches
-
regelui, și pe fiica regelui, prințesa-călugăriță Saṇghamittă. Aceasta a adus cu sine o ramură din arborele sacru al Iluminării care, răsădită fiind, a prins rădăcini și crește până în zilele noastre la Anurădhapura. Învățătura buddhistă a lăsat o amprentă inconfundabilă asupra destinului regelui Aśoka. El este singurul exemplu din istoria umanității a unui cuceritor victorios aflat în culmea puterilor sale, care încă poseda forțele necesare pentru a-și continua cuceririle teritoriale, și care totuși a renunțat la război și violență și a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
timpul în divinitate. În cadrul Mahăyănei nu numai că sunt satisfăcute necesitățile religioase ale maselor, dar și filosofia sublimată cunoaște o nouă înflorire. „Ansamblul doctrinelor sale complexe constituie unul din principalele eforturi ale umanității de a interpreta problemele Universului și enigma destinului uman”. Buddhismul Mahăyăna a avut două școli principale: Mădhyamika, fondată în jurul anului 200 d. Hr. de Năgărjuna, și Yogăćăra, al cărui întemeietor a fost Asanga și care a trăit în secolul al IV-lea d. Hr. Subtilitățile metafizice ale acestor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de un braț. Brahmanii anunță că tânărul prinț va fi la 35 de ani un împărat universal (ćakravartin), un monarh puternic, sau un Buddha, un înțelept care va smulge vălul ignoranței ce acoperă lumea. Regele preferă pentru fiul său primul destin, acela de a deveni împăratul lumii. În realitate, ambele posibilități s-au realizat dar în plan spiritual. Căci, dacă este adevărat că regatul lui Buddha, ca și al lui Iisus, nu este din această lume, totuși ca maestru spiritual și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tânărului Siddhărtha luxul și plăcerile. Cele două genuri de porunci se însoțesc într-un paralelism constant. 2. Despărțirea de familie și experiența Iluminării În ciuda precauțiilor luate de regele Śuddhodana, zeii intervin și îl ajută pe tânărul prinț să-și îndeplinească destinul. Într-una din ieșirile sale, pe poarta de est, Siddhărtha a văzut un bătrân neputincios, fără dinți, chel, încovoiat de vârstă, tușind foarte rău și care abia mai putea să meargă sprijinindu-se într-o cârjă. Întrebat cine este acel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
puternic și binevoitor îl poate face supușilor săi? Cât de deșarte sunt bucuriile victoriilor militare și ale cuceririlor dacă învingătorul îl va urma curând în mormânt pe dușmanul său învins? Chiar și cel mai puternic monarh este neputincios în fața fatalității destinului său și a celui al ființelor care îi sunt dragi. Hotărârea prințului este luată. El se duce să-și vadă pentru ultima dată soția și copilul care dormeau pe un pat plin de flori. Se apropie în vârful picioarelor să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
primează. Iisus a dus o existență retrasă, ajutându-l pe Iosif în meseria acestuia. Buddha însă s-a căsătorit și a dus o viață de huzur, caracteristică nobililor bogați din vremea sa. După cum spune legenda, zeii însă au vegheat ca destinul său să se împlinească. Ei au luat forma unui bolnav, a unui bătrân, a unui mort și a unui călugăr, pe care prințul Siddhărtha i-a întâlnit în plimbările sale, iar aceste întâlniri au rodit în sufletul său. Tânărul a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
schita, * nuvela, * romanul, * poemul eroic. Romanul Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată si al căror destin este determinat de trăsaturile de caracter si întâmplarile ce constituie subiectul operei. Specia literara apare odata cu burghezia iar primele romane se adresau mai curand unui public feminin. Romanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția fabuloasă a ceremoniilor mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să prefacă un eveniment nefericit într-o taină a nunții pentru că moartea unui tânăr păstor necunoscut se transformă în celebrări nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Prin căderea stelei, simbol al morții în concepția populară, ordinea cosmică se tulbură, dar ea se restabilește tocmai prin reintegrarea omului în circuitul cosmic universal. Agresarea unei părți a întregului duce la destabilizarea acestuia, dar echilibrul se poate restabili, capi destinul ciobanului se împlinește prin nuntirea sa cu natura, steaua căzătoare strălucind de dincolo de moarte. Prin această idee, poetul anonim 1-a anticipat pe poetul și filozoful Lucian Blaga, care scria mult mai târziu: "înmormântat în astă stea,/ în nopți voi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate și cu bărbăție. Prima dintre ipoteze pornește de la faptul că ciobanul nu ia o atitudine activă, de apărare, considerând că nu se poate împotrivi destinului. Această afirmație este însă lipsită de temei deoarece testamentul tânărului păstor dezvăluie, de fapt, în primul rând. o puternică dragoste de oameni, de viață, atașamentul față de grupul social, pasiunea pentru meserie și pentru îndeletnicirile zilnice și iubirea pentru frumusețile neasemuite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
preocupă și îndeplinirea bocirii, ca element tradițional al ceremonialului funebru, pe care dorește s-o împlinească oile saleT asasinii nefiind capabili de astfel de sentimente. Nu numai că nu se resemnează în fața morții, dar ciobanul moldovean nu gândește numai la destinul său, ci și la soarta celor apropiați. De aceea el o sfătuiește pe mioară să ascundă atât oilor, cât și mamei, moartea sa. scutindu-le astfel de durerea pierderii lui. Mai mult decât atât, mama nu trebuie să afle nici
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
convingerea integrării prin moarte în circuitul universal etern. Găsind aceste explicații atitudinii ciobanului moldovean în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata alegorie a morții, pe lângă unicitatea atitudinii ciobanului moldovean, o altă dovadă a frumuseții baladei "Miorița" este și realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
totu’ a devenit umed. Și-apăi dimineața În zori am plecat. Ne-o tractat o locomotivă până-n Gara de Nord. Și când am văzut ceasurile din Gara de Nord și am văzut toate astea... Și mergea și muzică... O fost un moment iarăși..., cânta „Simfonia destinului”, de Beethoven, la nu știu care post de radio... Doamne, unde-am ajuns! Și-am plecat din București. Nu știam unde mergeam. După ce-am trecut de Ploiești, a Început să se mai Încălzească puțin și a Început să devină acceptabilă atmosfera
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a miilor de ostași care au căzut pe câm piile însângerate ale Bulgariei, nu se putea să nu se refere și la principalele personalități politice care - înțelegând în acel mo ment sensul ascuns pentru mulți al istoriei - au con dus destinele țării către înfăptuirea năzuințelor sale seculare: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, principele Carol.49 Dobândirea independenței depline a României și consolidarea prestigiului ei în plan european au creat condițiile unei dezvoltări mai puternice a țării, în sensul modernizării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
27 martie 1926, care, printre altele, stabilea un sistem de „prime majo ritare“ pentru partidul care obținea cel puțin 40% din sufragii, caracterul universal al votului fiind astfel parțial anulat. 42. Erau 101 (v. nota 44, p. 86). 43. Fortună, destin, noroc. Altul: Ori mire ori călugăr vezi de te fă odată Căci soarta ți-e propice și-n dreapta și în stânga. De nu poți strânge-avere în țara ta amată, Te du în lumea mare că Plata te așteaptă. Transcriu de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Abdul Kerim-pașa“, ROM., an. XX, 31 decembrie 1876, p. 1159. Scena din portul Triest a avut loc la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877; sabia a fost totuși înmânată învingătorului sârbilor, Abdul Kerim Nadir-pașa, la Constantinopol, la mijlocul lunii ianuarie 1877. Destinul lui Abdul-Kerim Nadir-pașa, pe care îl omagiase studențimea maghiară, a fost însă crud; câteva luni mai târziu, învinuit fiind că n-a luat măsurile necesare - ca șef al armatei - de a opri trupele rusești la Dunăre a fost destituit și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
XIII, nr. 3, 13 februarie 1872, p. 3. addenda 409 cucuvaia Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat, Și cântarea-i cobitoare Strigă ne-ncetat: „Rău de țara care-și pune În cap p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pleacă, zilnic, cu noaptea-n cap, la patru și se întoarce după-amiaza, la șase. Ca el sînt sute de bărbați în satul nostru. Niciodată nu mi-am închipuit că părinții mei, atît de diferiți unul de celălalt, vor avea un „destin pereche”. Încă mai cred că erau făcuți din elemente contrare. Mama: aprigă, repede schimbătoare, ultrasensibilă la gesturile și atitudinile celor din jur, cu un ascuțit simț al observației, iute la mînie, neînfrînată cînd trebuia să dea replică, veșnic neliniștită, temătoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un spațiu geografic restrîns, a mitului lui Mao creează impresia unei hipertrofii curioase, ca să nu zic caricaturale. * Cînd i-a apărut Lumea în două zile, Bălăiță mi-a spus: „Vezi, începe altfel, din stînga. S-ar putea să aibă un destin diferit de al celorlalte cărți, care, obișnuit, încep de la pagina din dreapta”. Primită foarte bine de critică (au contat enorm recomandarea lui Lucian Raicu și „tonul” elogios dat de cronica lui N. Manolescu), romanul a fost recent premiat, și iată-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcea Mișu în urmă cu un an: era sănătos (!?), bea, mergea la meciurile de handbal, căci ținea în ziar o rubrică de „însemnări pseudosportive”, iubea etc. Nu știa ce-i oboseala. Ceea ce ignoră asemenea comentarii e faptul că există un destin; că, în cazul lui Mișu, destinul s-a impus în contra tuturor speranțelor și aparențelor, întrerupînd brutal un rol pe care cel evocat îl juca fără cusur... Un monument de marmură albă (mă întreb cîți dintre scriitorii români „au” așa ceva?), cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
an: era sănătos (!?), bea, mergea la meciurile de handbal, căci ținea în ziar o rubrică de „însemnări pseudosportive”, iubea etc. Nu știa ce-i oboseala. Ceea ce ignoră asemenea comentarii e faptul că există un destin; că, în cazul lui Mișu, destinul s-a impus în contra tuturor speranțelor și aparențelor, întrerupînd brutal un rol pe care cel evocat îl juca fără cusur... Un monument de marmură albă (mă întreb cîți dintre scriitorii români „au” așa ceva?), cu datele „Mihail Sabin (Mișu Sachter)/1935
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e coborîtor: de la entuziasm la indiferență. Bardamu, personajul narator, face, finalmente, constatarea teribilă că a atins pragul de la care Robinson, figură de escroc și criminal, îi apare superior prin persistența într-o idee, deși una de o calitate dubioasă. Urmînd destinul și pe acest fatal Robinson, el trece (asta-i „călătoria” sa) prin toate formele decăderii: dezerțiune militară și profesională, lașitate și neloialitate, complicitate la crimă. În răutate, îl depășește pe Robinson, iar în dezgust îl egalează pe Parapine, savantul de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dezerțiune militară și profesională, lașitate și neloialitate, complicitate la crimă. În răutate, îl depășește pe Robinson, iar în dezgust îl egalează pe Parapine, savantul de origine rusă ajuns alienist la un sanatoriu de la periferia Parisului. Pentru Bardamu, asumarea completă a destinului ia - eroare tragică! - aparențele aventurii. Un intelectual avizat, el percepe acut întreaga nefericire a decăderii sale și nu se cruță defel cînd e vorba să-și contabilizeze ticăloșiile. Enorm, disprețul său față de lume începe cu disprețul față de sine, accentuat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
parvenit la o stare materială bună. Sînt convins că nu puțini din cei ce l-au văzut atunci l-au invidiat. Acum, cînd notez în jurnal despre moartea lui, nu mă pot abține să nu subliniez că a avut un destin nefericit. A munci încă din școală (cu mîinile lui, liceean fiind, a ridicat pereții casei de pe strada Carpați), a alerga aproape continuu pentru astîmpărarea nevoilor zilnice, a te căsători de mai multe ori, a avea patru copii risipiți pe la mamele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]